Manoela Popescu
Comisia Europeană a publicat pe 14 februarie raportul său anual privind piața unică și competitivitatea. Grupul PPE solicitând de mult timp să se pună mai mult accent pe piața unică ca motor cheie al competitivității europene. Aceasta deoarece, potrivit grupului PPE, “Piața unică se află în centrul competitivității noastre”. Ținând cont de provocările cu care ne confruntăm până în 2030, credința grupului PPE este că nu va fi suficient doar să menținem status quo-ul pieței unice europene, ci avem nevoie de planuri mai ambițioase pentru a finaliza piața internă și pentru a facilita, în sfârșit, munca transfrontalieră. Grupul PPE subliniind că „avem nevoie de uniunea piețelor de capital și, de asemenea, de o piață complet integrată a telecomunicațiilor și a energiei electrice”. În acest fel, precizează grupul PPE, întreprinderile și consumatorii europeni pot beneficia de prețuri mai competitive. Conform grupului PPE, în 2020, Comisia a calculat că o mai bună funcționare a pieței unice ar putea genera 713 miliarde de EUR până în 2029. Iar acești bani sunt necesari de urgență, în concepția purtătorului de cuvânt al grupului PPE pentru piața unică, Andreas Schwab. Din perspectiva purtătorului de cuvânt al Grupului PPE pentru industrie, cercetare și energie, Christian Ehler, “Competitivitatea este sarcina permanentă a Uniunii Europene și a fost prea des neglijată” (https://www.eppgroup.eu). Iar Raportul anual al Comisiei privind piața unică și competitivitatea și raportul lui Mario Draghi privind viitorul competitivității stabilesc cursul pe care Comisia Europeană îl va urma pentru a face din competitivitate tema centrală a următoarei legislaturi. Mario Draghi a fost președinte al Băncii Centrale Europene din 2011 până în 2019 unde a implementat o politică monetară de rate negative și a salvat moneda euro. Apoi a ocupat funcția de președinte al Consiliului italian până în 2022 și acum urmează să prezinte un raport foarte așteptat privind competitivitatea Uniunii Europene până la sfârșitul lunii iunie 2024 (https://www.lesechos.fr).
Potrivit lui Christian Ehler, “Raportul anual evidențiază aspecte importante care slăbesc în prezent piața noastră unică și, prin urmare, competitivitatea noastră”. Grupul PPE precizează că firmele europene au nevoie de o piață internă a energiei funcțională pentru a putea concura la nivel mondial. În acest context, creșterea obligațiilor de raportare pentru companii rămâne o „pacoste birocratică”, iar “placarea cu aur” este exact modul în care nu ar trebui să fie pusă în aplicare legislația UE. Credința grupului PPE este că Raportul prezentat pe 14 februarie 2024 de către Comisia Europeană este, într-un fel, o listă de lucruri de făcut la care trebuie să se lucreze fără întârziere (https://www.eppgroup.eu).
În același timp, grupul PPE dorește asigurarea unei piețe unice rezistente la criză prin stoparea închiderilor ilegale de frontiere, precum cele care au avut loc în timpul pandemiei COVID. Astfel a fost adoptat Actul privind urgențele și reziliența pieței interne (IMERA), noul instrument care vizează consolidarea liberei circulații a persoanelor și asigurarea aprovizionării cu bunuri relevante în caz de criză pentru toți cetățenii UE. Din această perspectivă, credința grupului PPE este că “Europa poate face față mai bine crizelor viitoare”, deși mai sunt încă multe de făcut pentru a coordona cele 27 de state membre. Cu toate acestea, IMERA consolidează gestionarea crizelor, în special în ceea ce privește persoanele din regiunile transfrontaliere, prin întocmirea unei liste negre cuprinzătoare a motivelor pentru care statelor membre le este interzis să își închidă frontierele. În plus, Comisia va elabora modele pentru furnizorii de servicii și pentru lucrătorii care trebuie să treacă frontiera. Conform purtătorului de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru piața internă și negociator al Parlamentului pentru această legislație, Andreas Schwab, acesta este primul pas pentru a permite trecerea frontierei prin intermediul codului QR în următoarea situație de urgență. IMERA va promova, de asemenea, reziliența, permițând Comisiei să facă achiziții în numele statelor membre și să solicite companiilor să producă anumite bunuri, cum ar fi vaccinurile cu prioritate (https://www.eppgroup.eu).
Raportul anual privind piața unică și competitivitatea a fost întocmit în baza raportării anuale introduse de Comisie în 2020 și în formatul său din 2024, ca răspuns la o solicitare din partea Consiliului European. Acest Raport, se știe, oferă o bază pentru discuții în cadrul Parlamentului European, al Consiliului European și al Consiliului Uniunii Europene cu privire la modalitățile de promovare a agendei referitoare la piața unică și competitivitatea în această primăvară. Ca atare, Raportul detaliază punctele forte și provocările competitivității din piața unică europeană, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei 9 factori determinanți ai competitivității identificați în Comunicarea UE din 2023 privind competitivitatea pe termen lung (https://ec.europa.eu).
Cei 9 factori determinanți ai competitivității sunt: accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, învățământul și competențele, precum comerțul și autonomia strategică deschisă. Comunicarea din 2023 a stabilit un set de indicatori esențiali în materie de performanță care să servească drept tablou de bord al progreselor înregistrate în ceea ce privește acești factori determinanți. Raportul menționează că 9 indicatori esențiali în materie de performanță s-au îmbunătățit, iar 5 au regresat; 3 sunt stabili, iar 2 nu dispun încă de date noi (https://ec.europa.eu).
Raportul reamintește că piața unică europeană este una dintre cele mai mari piețe integrate din lume și că stimulează economia UE printr-o rezervă mare de cerere, prin surse de aprovizionare diversificate, oportunități de inovare și extindere a producției, drepturi sociale solide și condiții de muncă echitabile, servind totodată drept pârghie geopolitică. Ca atare, Raportul evidențiază necesitatea de a intensifica acțiunile vizând respectarea normelor convenite și de a simplifica punerea lor în aplicare.
Deși Comisia Europeană a întreprins mai mulți pași pentru a îmbunătăți rezistența blocului comercial, inclusiv reducerea dependenței de energia rusă, stabilirea de parteneri de aprovizionare mai diverși, precum și prioritizarea tranzițiilor digitale și ecologice, totuși, provocările în curs, cum ar fi tensiunile geopolitice, riscurile progreselor tehnologice (cum ar fi inteligența artificială, deficitul de forță de muncă și creșterea inflației și ratelor dobânzilor) continuă să reprezinte o amenințare pentru aceste obiective. În plus, dominanța în creștere a Chinei în industria vehiculelor electrice (EV) și a semiconductoarelor reprezintă o altă amenințare pentru UE. Iar condițiile financiare ale UE, care au contribuind la dificultățile întreprinderilor cu investițiile de capital, în principal datorită creșterii ratelor dobânzilor, precum și înăspririi standardelor pentru liniile de credit și creditele noi, nu au ajutat deloc la creșterea competitivității pieței unice europene. În schimb, măsurile precum Facilitatea pentru redresare și reziliență (RRF), fondurile politicii de coeziune a UE și programe similare au contribuit în mare măsură la avansarea tranziției digitale și ecologice, chiar și în perioade de investiții de capital reduse și de scăderea încrederii. Sigur, la toate provocările cu care se confruntă UE, infrastructura de înaltă calitate, cercetarea, serviciile, o bază de producție superioară și un avans în dezvoltarea tehnologiei curate ar putea contribui la contracararea acestora. În plus, la sfârșitul anului trecut, Consiliul European a lucrat și la planuri de extindere a Uniunii Europene, care ar crește, de asemenea, sfera de aplicare a pieței unice. Extinderea include, de asemenea, îmbunătățirea acordurilor privind zona de liber schimb profundă și cuprinzătoare, care se află deja în vigoare cu Moldova și Ucraina pentru 2023-2024 (https://www.euronews.com).
În ceea ce privește investițiile, raportul concluzionează că investițiile publice s-au redresat după nivelurile mici ulterioare crizei financiare, parțial datorită Mecanismului de redresare și reziliență, în timp ce investițiile private rămân la nivel ridicat. Pentru a spori disponibilitatea finanțării prin capital de risc speculativ și prin capital de risc vizând întreprinderi nou înființate promițătoare și pentru a dezvolta întreprinderile inovatoare, raportul recomandă consolidarea în continuare a uniunii piețelor de capital, pe baza inițiativelor deja aprobate începând din 2020. În plus, el evidențiază achizițiile publice ca instrument de sprijinire a tranziției noastre verzi și a celei digitale într-un mod strategic (https://ec.europa.eu).
Referitor la energie, deși prețurile mari la energie rămân o provocare, Raportul indică măsuri importante luate în ultimii ani pentru a actualiza setul de instrumente al politicii energetice a UE și pentru a sprijini producția din UE bazată pe tehnologii curate.
În ceea ce privește cercetarea și inovarea, investițiile UE în cercetare și inovare au crescut de la 1,8% din PIB la 2,2% în douăzeci de ani, dar au scăzut de la an la an și rămân sub ținta de 3% și sunt distribuite inegal între regiuni și statele membre. Între timp, publicațiile științifice nu se traduc întotdeauna în leadership comercial, adesea din cauza dificultăților de extindere a activităților de afaceri în UE. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a sprijini eforturile Europei de la laborator la producție, așa cum se face pentru semiconductori prin Legea europeană a cipurilor, facilitând colaborarea în cercetare și oferind sprijin prin Orizont Europa sau Programul Europa Digitală (https://ec.europa.eu). Iar în ceea ce privește digitalizarea, mai multe instrumente de finanțare și inițiative legislative sunt acum în vigoare pentru a îmbunătăți digitalizarea întreprinderilor și competitivitatea sectorului tehnologic al informației și comunicațiilor din UE.
Referitor la educație și competențe, la 74,6% în 2022, UE este pe cale să își atingă obiectivul de 78% pentru rata de ocupare pentru 2030. Și totuși, trei sferturi dintre IMM-uri se confruntă în prezent cu o penurie de forță de muncă și de competențe, pe care Pactul pentru competențe și măsurile de facilitare a mobilității forței de muncă au început să le abordeze (https://eubriefs.com). Europa progresează încet către o economie mai circulară. Din 2000, productivitatea resurselor industriei UE a crescut cu 37%, ceea ce indică o utilizare mai eficientă a materialelor în producția UE, dar amprenta materialelor UE a rămas stabilă în ultimul deceniu.
În ceea ce privește comerțul, Raportul menționează că UE este o putere comercială majoră, reprezentând 16% din exporturile mondiale și că activitățile comerciale continuă să reprezintă o sursă de competitivitate. Raportul evidențiază, de asemenea, necesitatea de a apăra condițiile de concurență echitabile și de a proteja securitatea noastră economică.
În ceea ce privește Raportul privind viitorul competitivității pe care-l va prezenta Mario Draghi în iunie 2024, într-un discurs la Washington, fostul șef al Băncii Centrale Europene a considerat că politica fiscală va juca un rol mai important în viitor pentru a face față șocurilor de ofertă, iar politica monetară va trebui să se coordoneze cu aceasta în Europa. Se pare că, pentru Mario Draghi, chestionarea globalizării din cauza creșterii inegalităților în țările dezvoltate, fragmentării geopolitice, pandemiei care a slăbit lanțurile de aprovizionare, războiului din Ucraina care a dus la o criză energetică și urgența climatică vor impune schimbări profunde asupra modul în care este condusă politica economică. Se știe, trecutele crize au fost cauzate de șocuri de cerere, în special în urma crizelor financiare. Potrivit lui Mario Draghi, mâine, va trebui să ne confruntăm cu șocuri de aprovizionare, precum conflictul din Ucraina, iar explozia prețurilor la energie și dificultățile de aprovizionare au în primul rând impact asupra întreprinderilor. Ca atare, cu mai multe probleme care vor apărea, se preconizează că deficitele publice vor fi mai mari în viitor. Creșterea potențială va fi mai mică din cauza șocurilor multiple legate de încălzirea globală și de tensiunile geopolitice. Este posibil ca inflația să fie mai volatilă. Și într-o lume fragmentată, orientată spre interior, „modelele economice bazate pe excedente comerciale mari ar putea să nu mai fie viabile din punct de vedere politic”. Cu raportul privind viitorul competitivității, Mario Draghi a întocmit un adevărat program macroeconomic pentru Europa (https://www.lesechos.fr).
Piața unică europeană a fost înființată în 1993, pentru a permite libera circulație a persoanelor, mărfurilor, serviciilor și capitalurilor în întreaga Uniune Europeană. Este cel mai mare bloc comercial din lume, format din 27 de state ale Uniunii Europene, cu peste 440 de milioane de consumatori. Liechtenstein, Islanda și Norvegia au, de asemenea, acces la bloc prin Acordul privind Spațiul Economic, deși cu anumite excepții. Elveția, pe de altă parte, poate accesa doar parțial această piață unică prin acorduri bilaterale. De la înființarea sa, piața unică europeană s-a asigurat că economia UE are acces la surse variate de aprovizionare, un bazin larg de cerere și mai multe oportunități de extindere a producției și a inovației. De asemenea, contribuie la condiții de muncă solide și la drepturile sociale, întărind totodată poziția de negociere globală a UE. Cu toate acestea, complexitatea și punerea în aplicare a regulilor rămân o provocare continuă.
