Manoela Popescu
De la 1 ianuarie 2024 Belgia deține președinția rotativă a Consiliului UE, instituția care reprezintă statele membre UE. Pe parcursul acestui semestru, autoritățile belgiene intenționează să continue eforturile climatice și economice și să pregătească viitorul UE pentru o posibilă extindere. Ce presupune președinția Consiliului Uniunii Europene? La fiecare șase luni, una dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene ocupă rolul de președinte al Consiliului UE. În această perioadă, respectivul stat membru prezidează reuniunile Consiliului și contribuie la: continuarea activităților Consiliului, la cursul proceselor legislative, precum și la colaborarea dintre statele membre și celelalte instituții ale UE. Se știe, Consiliul Uniunii Europene este format din toți miniștrii autorizați din statele membre europene, de aceea este numit și Consiliul de Miniștri. Acest Consiliu invită miniștrii relevanți pentru consultare sau pentru a lua o decizie importantă. Un secretar de stat poate uneori să aștepte. Reprezentanții fiecărei țări lucrează împreună la următoarele sarcini: negocierea și determinarea legislației UE, în consultare cu Parlamentul European și pe baza propunerilor Comisiei Europene; coordonarea politicii statelor UE; dezvoltarea politicii externe și de securitate a UE pe baza orientărilor Consiliului European; încheierea de acorduri între UE și alte țări și organizații internaționale; stabilirea bugetului anual al UE, împreună cu Parlamentul European (https://www.consilium.europa.eu).
În această primă jumătate a anului 2024, de la 1 ianuarie până la 30 iunie 2024, a venit rândul Belgiei pentru a treisprezecea oară să dețină președinția Consiliului Uniunii Europene (UE). Acest tip de președinție implică o serie de sarcini. Astfel, în calitate de președinte al Consiliului, Belgia își va coordona operațiunile și va promova colaborarea între statele membre. Sub motto-ul „Protejați, întăriți, planificați”, cea de-a 13-a președinție belgiană a Consiliului UE a preluat frâiele discuțiilor comune în cadrul unei secvențe politice care se anunță tulbure cu alegerile europene de la începutul lunii iunie. Belgia își va concentra activitatea pe șase domenii tematice în timpul președinției sale: să apere statul de drept, democrația și unitatea; să consolideze competitivitatea; să urmărească o tranziție ecologică justă; să consolideze programul social și de sănătate; să protejeze oamenii și frontierele; să promoveze Europa la scară globală.
Cert este că, Belgia preia președinția rotativă pentru a treisprezecea oară, într-un moment în care Uniunea Europeană se află la o răscruce de drumuri, confruntată cu consecințele agresiunii ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, cele ale pandemiei, crizei energetice, dezinformării, fenomenelor meteorologice extreme precum şi reluarea conflictului din Orientul Mijlociu. În acest context, președinția belgiană va depune eforturi pentru a oferi o mai bună protecție cetățenilor europeni, va consolida cooperarea și se va pregăti pentru viitorul nostru comun, acordând o atenție deosebită menținerii sprijinului nostru neclintit pentru Ucraina. La sfârșitul ciclului instituțional actual, președinția va contribui la o tranziție fără probleme la următorul ciclu. Acesta va sprijini adoptarea programului strategic 2024-2029 și va pregăti dezbateri privind viitorul Uniunii Europene (https://belgian-presidency.consilium.europa.eu).
Pentru premierul belgian, Alexander De Croo, va fi mai întâi necesar să protejeze cetățenii, protecție care trebuie combinată cu o creștere economică susținută. Astfel, Alexander De Croo dorește o “economie care ne creează prosperitatea, care creează locuri de muncă care ne finanțează solidaritatea socială”. O astfel de economie poate să facă această tranziția către o economie durabilă, cu o industrie care ne ajută să atingem obiectivele Green Deal (https://belgian-presidency.consilium.europa.eu).
Având în vedere evoluțiile geopolitice și dezvoltarea rapidă a noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, potrivit președinției belgiene, Uniunea trebuie să acorde prioritate competitivității și politicilor industriale pe termen lung. În acest sens, UE trebuie să asigure condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, care să le permită să concureze echitabil atât în Europa, cât și la nivel global. Ca atare, conform Bruxelles ului, un cadru de reglementare coerent, stabil și simplificat este absolut esențial. În plus, credința Belgiei este că UE trebuie să deschidă calea în crearea unui ecosistem digital durabil, inovator și rezistent, care dă putere cetățenilor și aduce beneficii întreprinderilor. Astfel că, președinția belgiană va lucra pentru consolidarea pieței interne și a viitorului industrial al UE. De asemenea, va continua să finalizeze lucrările privind uniunea piețelor de capital și uniunea energetică. O atenție deosebită va fi acordată îmbunătățirii economice a UE, reducerii dependențelor dăunătoare și promovării UE ca lider tehnologic în sectoarele critice. De asemenea, președinția belgiană intenționează să acorde un rol mai mare cercetării, dezvoltării și inovării pentru a se poziționa ca lider în domeniul proiectării și comercializării de soluții personalizate care îmbunătățesc rezistența și competitivitatea lanțurilor de valori cheie ale UE. Președinția belgiană va lucra pentru o piață a muncii potrivită pentru viitorul UE, capabilă să crească ratele de ocupare și să stimuleze creșterea economică. În plus, președinția va acorda o atenție deosebită autonomiei noastre în producția de alimente și va fi interesată de coerența dintre politicile interne și externe ale UE.
Programul ambițios de tranziție ecologică al UE se bazează pe necesitatea urgentă de a aborda crizele triple ale schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării. În acest context, președinția belgiană subliniază importanța unei abordări decisive și holistice, care nu lasă pe nimeni în urmă, așa cum și grupul PPE o cere permanent în toate pozițiile sale politice. Ca urmare a Green Deal-ului, președinția va plasa tranziția energetică și climatică în centrul priorităților sale. În ceea ce privește Green Deal, președinția belgiană va trebui să ajungă la un acord privind emisiile de carbon de la camioane și autobuze. Pentru a reduce vulnerabilitățile la schimbările climatice, Președinția intenționează să consolideze economia circulară a Uniunii, precum și capacitățile acesteia de adaptare și pregătire. De asemenea, va promova managementul durabil al apei. Evenimentele geopolitice și climatice extreme au evidențiat necesitatea unei tranziții energetice accelerate și incluzive. Această tranziție ar trebui să ofere energie la prețuri accesibile cetățenilor și întreprinderilor, să garanteze securitatea aprovizionării noastre și să contribuie la obiectivul neutralității climatice. UE trebuie să-și exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică în toate sectoarele economiei și să accelereze dezvoltarea surselor și vectorilor de energie regenerabilă cu emisii reduse de carbon. Având în vedere acest lucru, investițiile sporite în favoarea unei rețele energetice europene integrate, adaptată evoluțiilor viitoare, este esențială. De asemenea, ar trebui să aibă misiunea de a ajunge la un compromis interinstituțional privind ambalajele. În plus, Belgia va începe primele discuții privind obiectivele de mediu pentru 2040 (https://belgian-presidency.consilium.europa.eu).
Categoric, în aceste prime șase luni ale lui 2024 avem nevoie de arta belgiană a compromisului, care este absolut necesară pentru a ajunge la un acord privind revizuirea cadrului financiar multianual al UE și nu numai. În final, reforma UE și posibila extindere a proiectului european vor fi discutate pe parcursul acestui semestru. Credința premierului belgian, Alexander De Croo, este că, „înainte de a deveni mai mari, trebuie să devenim mai buni, trebuie să devenim mai buni în luarea deciziilor mai rapide, care ne ajută să ne păstrăm unitatea”. Cu alte cuvinte, semnalele transmise de autoritățile belgiene privind extinderea vor fi urmărite îndeaproape, deoarece cele 27 vor sărbători, în prima jumătate a anului, împlinirea a 20 de ani de la deschiderea Uniunii către est (https://fr.euronews.com).
În toată această perioadă, Reprezentanța Comisiei Europene în Belgia va organiza numeroase activități și evenimente pe parcursul acestor 6 luni de președinție, atât pentru părțile interesate și pentru presă, cât și pentru toți cetățenii belgieni sau străini care locuiesc în Belgia.
Prima lună a președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene s-a încheiat deja. În perioada 10-12 ianuarie 2024, a avut loc la Namur reuniunea informală EPSCO (ocuparea forței de muncă și politica socială). Acest prim Consiliu informal al Președinției belgiene a reunit miniștrii Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor Sociale din toate statele membre ale UE, Comisia Europeană, Parlamentul European, miniștri din țările AELS și cele două țări candidate, precum și parteneri sociali și societatea civilă. Miniștrii, partenerii sociali și alți delegați au discutat despre politicile necesare pentru ca piața muncii și sistemul social, dar și economia în ansamblu, să fie mai rezistente în UE la șocurile neprevăzute și despre modul în care dialogul social poate juca un rol mai important în acest sens. Mai multe grupuri de lucru s-au concentrat în mod special pe deficitul de forță de muncă, protecția socială și serviciile sociale. Conștientizarea a fost că promovarea drepturilor sociale și de muncă la nivel mondial este esențială pentru a menține modelul social european pe termen lung și, prin urmare, este necesară consolidarea coerenței politicilor la nivel global. La întâlnire au participat directorul general al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), Gilbert Houngbo și miniștrii muncii din două țări candidate la UE: Ucraina și Moldova. În cele din urmă, a avut loc o discuție despre rolul investițiilor sociale care a evidențiat importanța unei bune cooperări între miniștrii Finanțelor și cei ai Ocupării Forței de Muncă și Afacerilor Sociale.
O altă conferință pentru a promova activitatea Autorității Europene a Muncii (ELA) a fost organizată la Bruxelles pe 25 ianuarie 2024. Respectiva conferință a contribuit și la evaluarea funcționării ELA. De asemenea, a fost subliniată importanța mobilității eficiente și echitabile pe piața europeană a muncii. În special, ELA sprijină inspecțiile comune, în care inspectorii dintr-un stat membru își asistă colegii din alte state membre, astfel încât întreprinderile și lucrătorii să cunoască ce reguli să urmeze și cum să-și afirme drepturile. Pentru pregătirea conferinței, autoritățile belgiene care lucrează cu ELA și-au reunit experiențele într-un raport prezentat în timpul conferinței Comisiei Europene, Parlamentului European și ELA. Acesta din urmă trebuie, de fapt, să evalueze oficial Autoritatea Europeană a Muncii în vara anului 2024.
În ceea ce privește sănătatea în muncă, comisarii europeni, miniștrii, secretarii de stat, partenerii sociali europeni și experții în sănătatea și securitatea la locul de muncă, care s-au întâlnit la Bruxelles pe 30 și 31 ianuarie, au discutat despre cum să susțină sănătatea mintală a lucrătorilor și a cetățenilor lucrând prin prevenire la diferite niveluri. În prima zi a conferinței, s-a pus accent pe prevenția primară, deoarece acestea sunt măsuri care ar trebui implementate în amonte pentru a preveni expunerea lucrătorilor la riscuri psihosociale la locul de muncă (care sunt cauza unui număr din ce în ce mai mare de dizabilități). În timpul celei de-a doua zile, partenerii sociali europeni și experții în sănătatea și securitatea în muncă au discutat despre cum să adopte o abordare integrată pentru prevenirea incapacității de muncă pe parcursul carierei unui individ și cum să facem piața muncii mai incluzivă la nivel european pentru a permite persoanelor care suferă de probleme de sănătate mintală pentru a avea acces durabil la locuri de muncă.
Conștientă de potențialul economiei sociale și de pârghia semnificativă pe care o poate exercita în favoarea diferitelor tranziții (inclusive, ecologice și digitale), președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene a făcut din economia socială una dintre prioritățile sale. Prin urmare, găzduiește, în paralel cu această Conferință a miniștrilor cu atribuții de economie socială, o întâlnire europeană: Economia socială în centrul tranzițiilor, în perioada 11-12 februarie 2024.
Tot în aceste zile, Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene se întrunește ca o formație de miniștri de externe, miniștri ai comerțului exterior, miniștri ai dezvoltării și miniștri ai apărării. Conferința este prezidat de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell. Cu toate acestea, președințiile rotative continuă să sprijine acțiunea externă a Uniunii, în special prin găzduirea unor reuniuni informale la nivel ministerial. CAE, în formarea sa de miniștri ai dezvoltării, se întrunește oficial o dată pe semestru, ca regulă generală. Această întâlnire este programată pentru 7 mai 2024. Ca parte a președinției belgiene din 2024 și în colaborare cu Înaltul Reprezentant, Caroline Gennez, ministrul cooperării pentru dezvoltare și politicii pentru orașele mari, își va invita, de asemenea, colegii europeni la o întâlnire informală a miniștrilor dezvoltării pentru o vizită socială și o cină pe tema seara de 11 şi 12 februarie la Palatul Egmont din Bruxelles. Invitați sunt miniștrii Dezvoltării din cele 27 de state membre, comisarii europeni Jutta Urpilainen și Janez Lenarčič, Tomas Tobé, președintele Comisiei DEVE și Carlos Zorrinho, copreședintele Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE, precum și președinții BEI , Nadia Calvino, și de la BERD, Odile Renaud-Basso, Volker Türk, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului și Phillipe Lazzarini, Comisarul General al UNRWA. Sesiunile informale nu conduc la concluzii obligatorii, ele oferă orientări politice generale pentru lucrările viitoare ale Consiliului și promovează abordări comune.
Se poate spune că a fost o lună plină deja pentru președinția belgiană, care continuă în același ritm, deși Bruxelles-ul nu va avea un semestru întreg pentru a finaliza cele aproximativ 150 de dosare aflate pe masa negocierilor din cauza alegeril
