Manoela Popescu
După mai mult de un deceniu de blocaj, cetățenii și întreprinderile din România și Bulgaria vor adera în sfârșit la Schengen, începând cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime în luna martie a acestui an. Bucureștiul și Sofia sunt membre ale Uniunii din 2007 și bat la ușa spațiului Schengen din 2011. Se știe că la sfârșitul anului 2023 s-a găsit în sfârșit un compromis care să permită celor două țări să se alăture, parțial, zonei de liberă circulație a cetățenilor din Europa. Astfel, România și Bulgaria au aflat că se vor alătura spațiului Schengen din 31 martie, dată corespunzătoare trecerii la ora de vară a Asociației Internaționale a Transporturilor Aeriene (IATA). Ca atare, formalitățile de călătorie în Bulgaria și Romania vor fi simplificate începând cu 1 aprilie 2024. Această nouă caracteristică, anunțată în decembrie 2023 de miniștrii de interne român și bulgar, permite călătorilor să nu mai fie controlați la granițe. Însă 1 aprilie este ziua păcălelilor în cele mai multe țări europene, încă din secolul al XVI-lea. Să fie această aderare parțială la spațiul de liberă circulație o farsă făcută celor două popoare? Categoric, cei 27 au decis să elimine controalele la frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024.
România consideră că acest lucru este parțial bun pentru că permite în sfârșit o ieșire din impasul în care se afla, de la decizia inițială a Consiliului de Justiție, din decembrie 2022, și de la analiza inițială a Austriei. Această decizie arată că Austria este dispusă să negocieze pentru ca România să adere la Schengen. Însă, această aderare parțială face ca granițele terestre, care contează cel mai mult atât pentru cetățeni, cât și pentru companiile din România și Bulgaria, rămân încă închise și fără un orar precis de negociere în viitorul apropiat. Nu este vorba doar despre condiții facile de călătorie pentru cetățeni, ci este vorba despre costul transportului terestru pentru afaceri. Se pare că este un cost care a fost estimat la miliarde și miliarde (de euro) și la procente semnificative din PIB pentru fiecare dintre cele două țări, în fiecare an. Iar dacă sunt analizate condițiile care au fost enumerate în decizia de aderare parțială a celor două țări, ar trebui să existe controale sporite la frontieră. Cu alte cuvinte, ar putea deveni și mai dificil transportul terestru atât pentru camioanele cât și pentru pasagerii care încearcă să treacă granițele României și Bulgariei.
În acest context, ar trebui să ne întrebăm dacă chiar această parțială aderare este benefică și cele două țări au parte de un Bun venit real sau este o păcăleală de 1 aprilie. Spațiul Schengen nu arată ca un spațiul de liberă circulație cu toate măsurile impuse de statele membre la granițele lor. Statele membre precum Austria au ignorat în mod constant regulile Schengen, care sunt foarte clare cu privire la cât timp putem impune măsuri bilaterale în ceea ce privește securitatea frontierei, în circumstanțe foarte clare care trebuie comunicate și justificate. În prezent există o mare incertitudinea cu privire la modul în care este gestionată zona și cum sunt gestionate regulile. Se poate spune că această aderare parțială nu va aduce prea multe beneficii celor două țări, ba dimpotrivă, poate genera mai multe costuri din perspectivă economică: pentru guvern, cetățeni și firme. Specialiștii apreciază că firmele de transport pierd în fiecare an două miliarde de euro pentru că România nu este încă în spațiul Schengen, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din cifra lor de afaceri. În același timp, se știe că, în schimbul acordului de aderare parțială, Austria a solicitat sprijinul altor solicitanți de azil din partea României și Bulgariei. Austria declarând că aderarea aeriană a României și Bulgariei nu constituie un risc dat fiind faptul că imigranții ilegali și contrabandiștii folosesc calea terestră. Cu alte cuvinte, Bulgaria crede că Austria „oferă afganii și sirienii în timp ce închide granițele prin care ar putea părăsi pământul bulgar”. Cu alte cuvinte, România și Bulgaria ar trebui să primească sute de mii de migranţi ca să fie acceptați în spațiul Schengen ceea ce va costa guvernele celor două țări și, implicit cetățenii.
Cu toate acestea întrebarea firească este: de ce România și Bulgari au acceptat această aderare parțială? Probabil în alt context și în alt timp, o astfel de decizie ar fi fost considerată un alt eșec politic, dar, având în vedere situația geopolitică (mai ales războiul din Ucraina), decizia de acceptare luată de cele două țări pare a fi o mutare bună pe tabla de șah a sistemelor informaționale Schengen. În plus, surse românești susțin că Austria este pregătită să-și ridice vetoul după alegerile legislative din toamnă. Deși nu se știe cine va face parte din guvernul de la Viena la acel moment și dacă acest angajament va fi în continuare valabil, totuși, Bulgaria și România ar face parte din sistemele informaționale și, în acest scenariu, pare puțin probabil ca acestea să rămână blocate în anticamera Schengen la infinit (https://www.eurotopics.net). Adică, atunci când ușa Schengen s-a deschis, iar cele două țări au intrat cu capul pe ușă, perspectiva ca ele să intre complet este mai mare decât dacă ușa era închisă sau întredeschisă.
Clar, Austria apără acordul încheiat cu România și Bulgaria în condițiile în care, deși granițele aeriene și maritime sunt eliminate cu cele două țări, controalele terestre sunt menținute. De altfel, Lukas Mandl, Partidului Popular Austriac, partid aflat la putere la Viena, a precizat că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze frontierele externe înainte de a admite pe deplin România și Bulgaria în spațiul Schengen. Potrivit acestuia, decizia controversată a Austriei vine din frica creșterii fluxurilor migratorii, deoarece frontierele externe ale Uniunii Europene nu sunt încă protejate corespunzător. De fapt, Austria este îngrijorată de creșterea cererilor de azil pe teritoriul său, în timp ce țara este fără ieșire la mare în centrul Europei. Cu toate acestea, normele europene prevăd că migranții trebuie să depună cererea în țara membră de sosire în Uniunea Europeană (https://fr.euronews.com). În acest context, Austria a găsit o cale să scape de cererile de azil de pe teritoriul său, punând condiția ca o parte din acestea să fie preluate de România și Bulgaria. De fapt, nu este vorba de frica Austriei de sosirea migranţilor prin România și Bulgaria, deoarece aceștia odată intrați pe teritoriul celor două state ar trebui să depună cereri în statele respective, ci să fie o strategie a Austriei de a scăpa de cererile de azil de pe teritoriul său? Această probabilitate este mai mare decât că Austria se teme că vor intra mai mulți migranţi în UE prin România și Bulgaria. Austria cere respectarea regulilor de către cele două țări parțial intrate în Schengen și dorește controale mai stricte la granițele lor terestre, în contextul în care multe state aflate în Schengen nu au respectat aceste reguli.
Din perspectiva grupului PPE, aderarea parțială a României și Bulgariei reprezintă “un mare pas înainte pentru Europa”. Credința grupul PPE este că, odată cu aderarea în sfârșit a Bulgariei și a României la Schengen, „putem să ne protejăm mai bine frontierele externe și să consolidăm întregul spațiu Schengen”. Paulo Rangel, vicepreședintele grupului PPE declarând că grupul PPE va continua să lupte pentru aderarea deplină la spațiul Schengen cât mai curând posibil (https://www.eppgroup.eu).
Tehnic, aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen pe 31 martie 2024, va permite celor 400 de milioane de cetățeni să circule liber între statele membre, începând cu 1 aprilie, pe cale aeriană. Când România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen în acest an, călătorilor le va fi mai ușor să călătorească în ambele țări, deoarece controalele la frontiera celor două țări vor fi simplificate. De altfel, ambele ministere de interne au anunțat în decembrie că unele controale la frontieră vor fi ridicate. Iar călătorii care sosesc cu avionul sau cu barca din alte țări Schengen nu vor mai trebui să-și prezinte pașaportul la sosire. Aceasta înseamnă că pasagerii zborurilor, croazierelor și feribotului nu vor fi supuși verificărilor. În schimb, dacă cetățenii europeni sosesc în România sau Bulgaria cu mașina, trenul sau autobuzul, vor trebui totuși să dețină un act de identitate, întrucât regulile care reglementează frontierele terestre nu au fost încă stabilite. Călătorii din afara UE sunt sfătuiți să rețină că sejururile în Bulgaria și România sunt considerate ca timp petrecut în spațiul Schengen, care nu poate depăși 90 de zile din 180 de zile.
Referitor la aderarea completă a României și Bulgariei la spațiul Schengen, creat în 1995 în urma semnării, cu zece ani mai devreme, a Acordului Schengen între cinci state membre ale Comunității Economice Europene: Germania, Belgia, Franța, Luxemburg și Țările de Jos, potrivit Consiliului European, vă trebui luată o nouă decizie pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre.
Rămâne de văzut dacă această aderare parțială va fi benefică pentru România și Bulgaria și va conduce la o aderare totală din toamna acestui an sau va fi o păcăleală de 1 aprilie sub aspectul rezultatelor.
