Ajutorul UE de 50 de miliarde de euro deblocat pentru Ucraina

Manoela Popescu

Liderii UE s-au întâlnit pe 1 februarie pentru un summit extraordinar pentru a încerca să valideze pachetul de 50 de miliarde de EUR destinat Ucrainei, deoarece în cadrul ultimului Consiliu European din decembrie, liderul ungar, Viktor Orban, s-a opus acestui ajutor financiar și a provocat eșecul votului unde se cere unanimitate. În sfârșit, ridicarea dreptului de veto al premierului ungar, în cadrul summit-ului european de joi, 1 februarie 2024, de la Bruxelles, a permis UE să-și valideze planul de sprijin pentru Kiev. Astfel că, în următorii patru ani, Kievul va primi 33 de miliarde de EUR în împrumuturi și 17 miliarde de EUR în granturi.

Decizia unanimă a venit după ce, la solicitarea lui Viktor Orban, șefii de stat și de guvern au adoptat un mecanism care prevede desfășurarea unei dezbateri anuale privind implementarea acestui mecanism, însă Budapesta nu își va putea folosi dreptul de veto pe parcursul procesului. Premierul ungar a cerut, de asemenea, eliberarea a 22 de miliarde de EUR din fonduri UE pentru Ungaria înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept și corupția din țară. Inițial, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat cererea Ungariei, afirmând că “Există o lege. Există o lege a fondurilor de coeziune, o lege a Next Generation EU (planul de redresare al UE) și o lege a mecanismului de condiționalitate. Și aceste legi nu au nicio legătură cu Facilitatea pentru Ucraina”. Ca tare, înaintea summit-ului de pe 1 februarie, mai mulți oficiali avertizaseră că sunt gata să avanseze cu ajutorul acordat Ucrainei fără Ungaria. Unele capitale au luat în considerare chiar suspendarea drepturilor de vot ale Budapestei în procesul instituțional. Aceasta deoarece bani ar trebui să permită Ucrainei să-și continue efortul de război împotriva invaziei ruse. De asemenea, eliberarea fondurilor trebuie aprobată de Parlamentul European printr-o procedură accelerată. În timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, președinta Comisiei Europene a precizat „că este foarte important să ne angajăm cu cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, astfel încât cele 50 de miliarde de EUR pe patru ani pentru Ucraina să fie operaționale” (https://fr.euronews.com).

În același timp, înaintea summit-ului de pe 1 februarie, grupul PPE a insistat că Uniunea Europeană trebuie să ofere ajutor financiar și să deblocheze 50 de miliarde de EUR din fondurile UE pentru Ucraina. Pentru grupul PPE, nouă încercare de a ajunge la un acord asupra bugetului blocului și a ajutorului financiar pentru Ucraina era vitală. Președintele grupului PPE, Manfred Weber precizând înainte de summit că “Eșecul de săptămâna viitoare nu este o opțiune”. “Aceștia sunt bani bine cheltuiți de contribuabilii europeni pentru a stabiliza Ucraina”. Potrivit acestuia, de asemenea, Bruxelles-ul trebuie să livreze, un milion de obuze de artilerie NATO de calibru 155 milimetri până în primăvară, dat fiind faptul că o consolidare a apărării aeriene, în special pentru regiunea Odessa din sudul Ucrainei, este extrem de urgentă (https://www.eppgroup.eu).

De altfel, Ucraina și asistența UE pentru această țară vor fi principalele subiecte de pe ordinea de zi a plenului Parlamentului European din această săptămână. Grupul PPE reiterând faptul că UE și țările G7 au nevoie urgentă de o strategie pentru finanțarea apărării și supraviețuirii Ucrainei. Credința grupului PPE este că poporul ucrainean plătește cel mai mare preț pentru viitorul comun al europenilor, „pentru dreptul de a trăi în țări libere și pentru pacea de pe continentul nostru”. Iar pentru grupul PPE, acesta este momentul deciziilor curajoase, deoarece eșecul va aduce cu el un preț mai mare decât ajutorul acordat acum Ucrainei de UE (https://www.eppgroup.eu).

Dar cum a fost posibilă răsturnarea spectaculoasă a deciziei premierului ungar, Viktor Orban, referitoare la acordul la care au ajuns joi, 1 februarie 2024, liderii europeni cu privire la un ajutor de 50 de miliarde de EUR pentru Ucraina? Se pare că aprobarea pachetului de ajutor pentru Ucraina a fost posibilă după ce liderii au făcut presiuni asupra Ungariei. Până în dimineața zilei de 1 februarie, Viktor Orban blocase de unul singur eliberarea ajutorului pentru Ucraina. Însă, ceea ce l-a făcut să se răzgândească pe premierul ungar nu este pe deplin clar. Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că a avut “discuții intense și încrezătoare (cu Ungaria), cu mare claritate asupra situației”, dar fără a face precizări cu privire la subiectele dezbătute. Privind retrospectiv, la ora 11:26 pe 1 februarie, Charles Michel, președintele Consiliului European, a anunțat vestea: „Am ajuns la un acord” pe termen lung pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut după reuniunea organizată de Charles Michel la care au fost invitați Viktor Orban, președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, președintele consiliului italian, Giorgia Meloni, și Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Evident, premierul ungar, după ce și-a repetat criticile față de sprijinul acordat Ucrainei, cel care solicită încetarea focului între Kiev și Moscova și discuții de pace, a acceptat apoi să susțină celelalte douăzeci și șase de state membre în schimbul unor dezbateri regulate, la nivel de conducere, privind implementarea fondurilor europene. Budapesta ceruse în ultimele zile un drept anual de revizuire a pachetului de 50 de miliarde de EUR pentru Ucraina pentru următorii 4 ani. Deși votul a fost unanim, s-a convenit pur și simplu să se precizeze „dacă este necesar, în termen de doi ani”, Comisia să propună revizuirea bugetului în cauză (https://www.lemonde.fr).

Comportamentul premierului ungur nu este deloc surprinzător, deoarece nu este nici prima și, desigur, nici ultima dată când face notă discordantă cu restul liderilor europeni pe subiecte de interes comun european. Spre exemplu, aderarea Suediei la NATO este întârziată tot de Viktor Orban. Întrebarea care se relevă nu este legată de strategia Ungariei, ci dacă Orban are o strategie în ceea ce privește comportamentul său. În mod sigur are interese, care, de cele mai multe ori, sunt diferite de cele ale UE.

Însă care este strategia premierului ungar referitor la războiul dintre Rusia și Ucraina? Se știe că Viktor Orban este singurul lider european care a menținut legături strânse cu Kremlinul în urma ofensivei ruse din Ucraina. Acesta din urmă s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Beijing pe 17 octombrie 2023 pentru a discuta despre cooperarea energetică. Apoi, în decembrie 2023, premierul ungar și-a folosit dreptul de veto în cadrul UE pentru a bloca 50 de miliarde de EUR din ajutorul european pentru Kiev. De asemenea, Viktor Orban s-a abținut de la vot asupra deciziei de deschidere a negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE, spunând că se opune acesteia, dar că alți lideri UE l-au convins să nu blocheze această decizie. Iar la summit-ul de pe 1 februarie 2024, premierul ungar Viktor Orban a descris din nou invazia rusă a Ucrainei drept o „operațiune militară”, repetând formula folosită de Kremlin. Acesta declarând, în cadrul conferinței sale de presă anuale, că „Aceasta este o operațiune militară atâta timp cât nu a existat o declarație de război între cele două țări”. Precizând chiar: „Când rușii vor declara război Ucrainei, atunci va fi război”. “Strict vorbind, să ne bucurăm atâta timp cât nu există război. Dacă este război, este mobilizare generală și nu doresc asta nimănui” (https://www.europe1.fr).

Cu toate acestea, Viktor Orban a cedat în cele din urmă la summit-ul UE și a susținut acordul cu Ucraina. Iar ministrul de externe al Ungariei a vizitat Ucraina saptămâna trecută, în timp ce Viktor Orban se pare că plănuiește să facă același lucru. Oare asta înseamnă că Budapesta își atenuează poziția față de Ucraina? Nu neapărat, ci Viktor Orban își cunoaște foarte bine interesul și acționează în acest sens, chiar dacă decide să fie de acord cu ceilalți lideri europene la un moment dat, știut fiind faptul că are posibilitatea de a revizui mai târziu problema respectivă. Asta să fie una dintre tacticile adoptate de premierul ungar pentru a-și apăra interesele? Cu alte cuvinte, deși nu este neapărat ceea ce și-a dorit, dar până la urmă, având în vedere echilibrul de putere și calculele pe care le-a făcut, a fost dispus să accepte. Cu această decizie, Viktor Orban face pe placul majorității maghiarilor care sunt îngrijorați de prezența Rusiei, precum și a Ucrainei și care-și doresc, ca toți europeni de altfel, terminarea cât mai devreme a războiului.

Unele voci sunt de părere că Viktor Orban este mai izolat ca niciodată în reuniunile Consiliului European, dar în ceea ce privește poziția generală pe care o are în Europa, sunt mulți oameni care gravitează în jurul a ceea ce spune. Spre exemplu, există printre politicienii europeni suspiciuni cu privire la modul în care se duce războiul din Ucraina și la sprijinul UE acordat acestei țări. Iar Viktor Orban este unul dintre puținii oameni dispuși să se ridice și să spună aceste lucruri, deoarece are propriile interese pe care și le urmărește în mod asiduu.

În acest context, întrebarea este cum va arăta președinția maghiară a Consiliului începând cu 1 iulie 2024? La ce ne putem aștepta? Ținând cont de comportamentul premierului ungar de până acum, multă lume se așteaptă ca aceasta să fie, cel puțin, provocatoare. Nu trebuie uitat faptul că Viktor Orban este un politician pragmatic, experimentat, capabil să utilizeze realitățile politice în atingerea propriilor interese, deoarece face înțelegeri care corespund scopului final asumat.

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *