Manoela Popescu
La 14 și 15 decembrie, Consiliul European a adoptat concluziile privind Ucraina, Orientul Mijlociu, extindere și reforme, cadrul financiar multianual 2021-2027, securitate și apărare, migrație, precum și alte aspecte: relațiile UE-Turcia, lupta împotriva antisemitismului , rasismul și xenofobia și programul strategic. În prima zi a unui summit (al liderilor celor 27 de state membre UE) cu o dimensiune istorică, pe 14 decembrie 2023, la Bruxelles, conform anunțului președintelui Consiliului European, Charles Michel, Uniunea Europeană a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova. Potrivit președintelui Consiliului European „această decizie este un semnal foarte puternic, un semnal de speranță, un semnal de încredere. Este o alegere clară pe care o facem pentru că suntem absolut convinși că extinderea este o investiție în pace, securitate și prosperitate. Acesta este un mesaj politic foarte puternic pe care îl transmitem cetățenilor noștri europeni, cetățenilor țărilor candidate și restului lumii” (https://www.consilium.europa.eu).
Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a transformat deja profund Uniunea Europeană. În acest context, reamintind Declarația de la Grenada, Consiliul European subliniază că extinderea constituie o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate, care trebuie să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. În acest sens, UE trebuie să pună în aplicare lucrările pregătitoare și reformele necesare pe plan intern, stabilindu-și ambițiile pe termen lung și mijloacele de realizare a acestora. În același timp, țările care aspiră să devină membre trebuie să-și intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE. Astfel, UE va deveni mai puternică, iar suveranitatea europeană va fi consolidată.
Ca atare, Consiliul European din 14-15 decembrie 2023 aprobă concluziile Consiliului din 12 decembrie 2023 privind extinderea UE. Astfel că, pe baza pachetului „extindere” al Comisiei din 8 noiembrie 2023, Consiliul European ia următoarele decizii: deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova și invită Consiliul să adopte cadrele de negociere respective după ce au fost luate măsurile relevante menționate în recomandările respective ale Comisiei din 8 noiembrie 2023; acordă Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie luate măsurile relevante prevăzute în Recomandarea Comisiei din 8 noiembrie 2023; deschide negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina (odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare). În ceea ce privește Macedonia de Nord, Consiliul decide să finalizeze faza de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord, de îndată ce aceasta și-a pus în aplicare angajamentul de a efectua modificările constituționale menționate în concluziile Consiliului din 18 iulie 2022, în conformitate cu procedurile sale interne. De asemenea, Consiliul European solicită Macedoniei de Nord să accelereze punerea în aplicare a acestor schimbări (https://www.consilium.europa.eu).
În plus, reafirmându-și angajamentul total și fără echivoc față de perspectiva aderării Balcanilor de Vest la UE, Consiliul European solicită accelerarea procesului de aderare a acestora, încurajând regiunea să crească ritmul reformelor legate de UE și promovarea integrării economice regionale prin intermediul pieței comune regionale, pe baza normelor și standardelor UE.
Anunțul președintelui Consiliului European, Charles Michel, conform căruia Uniunea Europeană a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova a fost salutat de Volodimir Zelensky drept o „victorie pentru Ucraina” și „întreaga Europă”. Acesta s-a bucurat că „Ucraina a fost întotdeauna și va continua să facă parte din căminul nostru european comun. Anul trecut am obținut statutul de candidat UE. Anul acesta se încheie cu decizia de a deschide negocierile de aderare din Ucraina la UE”. Această victorie va aduce însă, potrivit lui Volodimir Zelensky „un an de muncă intensă pentru a deveni membru cu drepturi depline”, (https://www.tf1info.fr).
Reacțiile statelor membre au fost pozitive, desigur, cu excepția Ungaria. Astfel, cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina reprezintă „un semn puternic de sprijin” și oferă „o perspectivă” pentru această țară. De asemenea, președintele Georgiei a salutat statutul de candidat la UE al țării sale drept „o piatră de hotar uriașă”. În timp ce, pentru președintele Republicii Moldova, Acordul UE deschide „o nouă pagină în istoria noastră”. Consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan, a salutat decizia istorică a UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova, considerând-o un pas crucial către realizarea aspirațiilor lor euro-atlantice (https://www.letemps.ch).
Se știe, aderarea Ucrainei la UE nu coincide în prezent cu interesele naționale ale Ungariei. Viktor Orbán, premierul Ungariei declarând, la 1 decembrie 2023, că UE ar trebui să propună un „parteneriat strategic” cu Ucraina înainte de a începe discuțiile de aderare cu o țară devastată de război. Potrivit premierului maghiar, este nevoie de timp pentru a lucra împreună cu Ucraina într-un parteneriat strategi și „Acest lucru ar putea dura cinci până la zece ani. Să-i aducem mai aproape. Distanța este prea mare acum”. Cu gândul la consecințele aderării Ucrainei la UE, Viktor Orbán a precizat că „Nu merită să începem negocierile de aderare pentru că nu putem răspunde la întrebarea care ar fi (aceste) consecințe”. Comentariile premierului Ungariei au venit în timp ce UE se pregătea pentru o luptă dură la summit cu privire la o propunere de revizuire a bugetului UE, care include noul ajutor de 50 de miliarde de EUR pentru Kiev și cu decizia de a începe discuțiile de aderare a Ucrainei. În acest context, știut fiind faptul că orice decizie necesită unanimitatea celor 27 de state membre UE, Budapesta amenința că va folosi discuțiile de la summit pentru a bloca continuarea ajutorului financiar și militar pentru Kiev și pentru a opri cererea de aderare a Ucrainei. Mai mult decât atât, în afirmațiile sale, Viktor Orbán a spus și că țările UE ar trebui să ofere ajutor Ucrainei din „cuferele lor naționale” nu din bugetul UE și că discuțiile de aderare nici măcar nu ar trebui să fie „pe agenda” la summit-ului din 14-15 decembrie (https://www.euractiv.com).
Dreptul de veto al premierului maghiar a dus la negocieri de ultimă oră pentru a obține deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE. Însă, Kievul nu a avut emoții, consilierul personal al lui Volodimir Zelensky, Mykhailo Podoliak, afirmând că „Ungaria va accepta în cele din urmă”. Complet adevărat, deoarece premierul maghiar s-a abținut de la votul liderilor Uniunii Europene în favoarea deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, criticând totuși „o decizie proastă”. Viktor Orbán și-a motivat decizia luată într-un videoclip publicat pe Facebook afirmând că „Ungaria nu vrea să-și împartă responsabilitatea” pentru această alegere „fără sens” a celorlalte 26 de țări și „de aceea s-a abținut”. Mai mult decât atât, într-un mesaj de pe contul său personal a declarat că „Tocmai am decis să începem discuțiile de aderare cu Ucraina, dar și cu Moldova. Este clar că aceste țări fac parte din familia europeană”. Cu toate aceste comentarii, oficialii ucraineni au fost optimiști în ultimele săptămâni că Kievul va putea depăși opoziția politică a Ungariei și va începe discuțiile privind aderarea la UE. În final, cu o victorie pentru Kiev, UE își salvează și imaginea publică (https://www.tf1info.fr).
După ce prim-ministrul ungar Viktor Orban a anunțat vineri, 14 decembrie 2023, că a refuzat, în cadrul unui summit al celor 27, adoptarea unui nou sprijin bugetar din partea Uniunii Europene către Ucraina în sumă de 50 de miliarde de EUR, Emmanuel Macron a luat cuvântul într-o conferință de presă și a afirmat că „Ungaria a fost respectată în timpul acestui Consiliu. Are o voce, purtată de prim-ministrul său, este normal. El îi apără interesele, a fost ascultat, a cerut o dezbatere strategică, am avut-o, i-a fost respectată vocea”. Însă, potrivit lui Emmanuel Macron „Acest respect implică responsabilități”, și se așteaptă ca în următoarele luni Viktor Orban să-și apere atât interesele sale legitime, precum și îndatoririle sale, respectiv să se comporte ca un lider european și să nu ia politica drept ostatic pentru progresul european (https://www.tf1info.fr).
Este evident că premierul maghiar se folosește de toate pârghiile politicii europene pentru propriile interese, fără însă a și finaliza amenințările aruncate întotdeauna cu efect.
