Manoela Popescu
Odată cu declarația președintelui Rusiei făcută duminică, 17 decembrie 2023, precum că Rusia nu are intenția de a ataca NATO, cel puțin unul dintre presupusele motive ale războiului declanșat de Vladimir Putin nu mai pare atât de credibil. Se știe că, în zorii zilei de joi, 24 februarie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a lansat ceea ce el a numit o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. Care este originea acestei invazii? De ce acest război între Rusia și Ucraina? Acestea sunt cele două întrebări care au făcut subiectul dezbaterilor începând cu februarie 2022. După unii specialiști, miza acestui conflict a început în 2014 cu revolta grupărilor separatiste susținute și finanțate de Moscova în Donbass și anexarea Crimeei de către Rusia. În anii 2000, Ucraina, care nu este membră NATO, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, creată în 1949 cu scopul de a încetini expansiunea Uniunii Sovietice, s-a gândit că ar trebui să devină. Desigur, această perspectivă a devenit o situație intolerabilă pentru Moscova. Populația peninsulei Crimeea, predominant rusofonă, a votat în favoarea atașării acesteia de Moscova, în cadrul unui referendum contestat de comunitatea internațională. Ca atare, au izbucnit apoi lupte în provinciile ucrainene Donețk și Lugansk, în Donbass, care s-au autoproclamat „republici populare”. De la acel moment, armata ucraineană s-a luptat cu separatiștii, în timpul unui război care a făcut peste 13.000 de morți. Kievul și aliații săi occidentali au acuzat Moscova că furnizează trupe și arme separatiștilor pro-ruși din Donbass. Aceste acuzații au fost respinse vehement de Kremlin. Dar pentru Rusia, acești separatiști sunt ruși care trebuie protejați de Moscova. Situația a escaladat în octombrie 2021 și după ce ambele state s-au acuzat reciproc de mișcări ale trupelor, NATO a anunțat la începutul lunii februarie 2022 înființarea de forțe de rezervă, nave și avioane de luptă în Europa de Est. Respectivele anunțuri au provocat o reacție a Kremlinului, care a denunțat „isteria” în Europa și a dus la ofensiva armată a Rusiei de pe teritoriul Ucrainei (https://www.lefigaro.fr).
Războiul din Ucraina a declanșat cea mai profundă criză în relațiile dintre Moscova și Occident de la criza rachetelor din Cuba din 1962, iar Joe Biden a avertizat anul trecut despre o confruntare directă între NATO și Rusia, despre care crede că ar declanșa un al treilea război mondial. Însă, duminică, 17 decembrie 2023, Vladimir Putin a numit comentariile președintelui american Joe Biden conform cărora Rusia ar putea ataca o țară NATO, dacă câștigă războiul din Ucraina, „complet absurde”. Se pare că, într-o încercare recentă de a-i convinge pe republicani să nu blocheze ajutorul militar acordat Ucrainei, Joe Biden a avertizat că, dacă Putin ar fi învingător asupra Ucrainei, liderul rus nu s-ar opri aici și ar ataca o țară a NATO. Din perspectiva președintelui Vladimir Putin, afirmațiile președintelui american nu doar că sunt absurde, dar este convins că Joe Biden înțelege că ceea ce a afirmat este complet nerațional. Vladimir Putin precizând că „Rusia nu are niciun motiv, niciun interes – nici un interes geopolitic, economic, politic sau militar – în lupta cu țările NATO”.
Alianța Atlantică condusă de Statele Unite a fost fondată în 1949 pentru a asigura securitatea Occidentului împotriva Uniunii Sovietice. După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, aceasta a fost extinsă pentru a include fostul bloc sovietic și țările din Pactul de la Varșovia. Conform articolului 5 din Tratatul NATO, țările Alianței trebuie să se asiste reciproc dacă una dintre ele este atacată. În acest context, Vladimir Putin a spus că intrarea Finlandei în NATO în aprilie va forța Rusia să „concentreze unele unități militare” în nordul Rusiei, lângă granița sa. Relațiile dintre Rusia și Finlanda, care împart o graniță de 1.340 de kilometri, s-au deteriorat considerabil din februarie 2022, odată cu ofensiva rusă în Ucraina, atac care a determinat Finlanda, îngrijorată de securitatea sa, să adere la NATO în aprilie 2023. Credința lui Vladimir Putin fiind aceea că Occidentul a „târât Finlanda în NATO”. Potrivit președintelui rus, nu există nici o neînțelegere cu Finlanda, toate disputele, inclusiv cele teritoriale de la mijlocul secolului al XX-lea, au fost de mult soluționate. Declarațiile președintelui rus vin în momentul în care Finlanda a anunțat joi, 14 decembrie 2023, că își va închide din nou întreaga graniță cu Rusia (începând de vineri, 15 decembrie și până pe 14 ianuarie), la câteva ore după redeschiderea a două puncte de trecere a frontierei, acuzând Moscova că orchestrează o criză a migrației (https://www.reuters.com).
Declarația președintelui american să fie oare generată doar de necesitatea convingerii republicanilor de a acorda în continuare ajutor Ucrainei sau să fie legată de teama că Rusia ar fi învingătoare în războiul din Ucraina? Cu posibilitatea de a fi ambele motive cauza celor afirmate de președintele american, trebuie să recunoaște că, eșecul contraofensivei ucrainene din acest an a ridicat semne de întrebare în Occident și în Ucraina cu privire la realismul obiectivelor ucrainene și occidentale de a domina forțele ruse în Ucraina.
O privire asupra situației actuale a războiului din Ucraina, arată că forțele aeriene ucrainene susțin că au respins un nou atac cu drone rusești noaptea de vineri spre sâmbătă (15 spre 16 decembrie 2023), doborând 30 din cele 31 de dispozitive lansate în mai multe regiuni ale țării. Atacul a vizat, printre altele, capitala Kiev, regiunea de sud a Hersonului și regiunea de vest a Hmelnîțki, toate lovite în mod regulat de Rusia. Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Vyacheslav Gladkov, a raportat, la rândul său, 41 de lovituri ucrainene în ultimele 24 de ore pe acest teritoriu învecinat cu Ucraina și vizate în mod regulat. În schimb, armata rusă a susținut că a doborât 26 de drone ucrainene în decurs de două ore deasupra Crimeei anexate și că a respins un „atac terorist” de la Kiev. În plus, vineri seara (15 decembrie 2023), Ministerul rus al Apărării a declarat că a doborât și șase drone ucrainene în regiunea rusă Kursk, care se învecinează cu Ucraina. Aceste dispozitive vizau „instalații de pe teritoriul Rusiei”, Se pare că acest tip de atac cu drone a devenit aproape zilnic în regiunile rusești de la granița cu Ucraina, deși incursiunile de grup precum cea de vineri sunt mai puțin frecvente. Capitala rusă, Moscova, și zonele înconjurătoare au fost, de asemenea, vizate de drone ucrainene în ultimele luni. Însă, Rusia, la rândul ei, bombardează zilnic orașele ucrainene. Săptămâna aceasta, a efectuat un atac masiv cu drone în sudul Ucrainei și a vizat Kievul folosind rachete balistice, ale căror resturi au rănit aproximativ cincizeci de persoane (https://www.tf1info.fr).
Deci, războiul continuă, UE și SUA fac eforturi pentru a ajuta în continuare Ucraina, fără a se întrevede momentul final al acestui conflict devastator, ca orice conflict armat. În acest context, în vederea blocării resurselor financiare ale Rusiei necesare finanțării războiului împotriva Ucrainei, grupul PPE a solicitat UE și statelor sale membre să își închidă complet piețele pentru combustibilii fosili din Rusia. Potrivit grupului PPE, țările G7 ar trebui să reducă substanțial plafonul de preț pentru petrolul și produsele petroliere rusești. Iar importurile rusești de gaz natural lichefiat (GNL) și gaze petroliere lichefiate (GPL) ar trebui interzise, precum și transporturile de exporturi de petrol și GNL rusești prin UE. În plus, ar trebui stabilite noi sisteme pentru a îmbunătăți aplicarea interdicției privind bunurile militare și cu dublă utilizare. De fapt, acestea sunt câteva dintre recomandările pe care Parlamentul European le-a adopta într-o rezoluție prin care se cere îmbunătățirea eficacității sancțiunilor UE împotriva Rusiei, inițiată de grupul PPE. Credința grupului PPE este că „Rusia este încă capabilă să-și finanțeze războiul împotriva Ucrainei”. Rusia are nevoie de clientul UE, deoarece Rusia este în continuare al doilea cel mai mare furnizor de GNL al UE, iar UE rămâne unul dintre cei mai mari clienți ai Rusiei pentru combustibili fosili. Achizițiile de GNL rusesc sau petrol de origine rusă din statele non-UE nu sunt restricționate și în prezent depășesc nivelurile observate înainte de începerea invaziei ruse în Ucraina. Cu toate sancțiunile primite de la UE, inclusiv sancțiunile privind plafonul de preț care au afectat puternic veniturile Rusiei, Rusia este încă capabilă să primească aproximativ 700 de milioane de EUR pe zi din exporturile sale de combustibili fosili, iar UE încă trimite Rusiei aproximativ 2 miliarde de EUR pe lună pentru import. de petrol și gaze. Ca atare, potrivit grupului PPE, este „timpul să ne uităm la modul în care putem crește eficacitatea politicii noastre de sancțiuni, în special pe gaz și petrol” (https://www.eppgroup.eu).
În plus, Parlamentul European solicită, de asemenea, UE și statelor membre să îmbunătățească coordonarea în aplicarea sancțiunilor existente la exporturile rusești de petrol și pentru controale armonizate cu privire la originea importurilor de combustibili fosili, GNL și combustibili fosili rafinați pentru a preveni reexportul de energia rusă către UE. Chiar se solicită interzicerea combustibililor și a altor produse petroliere din afara UE dacă sunt produse cu petrol rusesc. De asemenea, se cere stabilirea unor limite de preț și de volum pentru importurile de îngrășăminte rusești și bieloruse și sancțiuni împotriva tuturor companiilor petroliere majore rusești, a filialelor, consiliilor de administrație și a conducerii acestora. Mai mult decât atât, în rezoluția adoptată se propun restricții privind serviciile petroliere, inclusiv asigurarea cisternelor, și un embargo asupra vânzării tancurilor către Rusia (https://www.europarl.europa.eu).
De ce toate aceste solicitări inițiate de grupul PPE? Deoarece, grupul PPE subliniază că „În timp ce Vladimir Putin continuă să ducă războiul său brutal împotriva Ucrainei, noi continuăm să-l plătim”. Conform grupului PPE, incapacitatea UE de a opri efectiv importurile de energie din Rusia prelungește distrugerea Ucrainei, iar acest lucru este de netolerat, mai ales în contextul deciziei UE de a deschide negocierile de aderare a Ucrainei. De asemenea, grupul PPE a afirmat că „sancțiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să dureze până când aceasta se retrage complet din Ucraina” (https://www.eppgroup.eu).
În acest context, Uniunea Europeană a aprobat un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care include în special o interdicție a importurilor de diamante rusești în UE. Acesta este al 12-lea pachet de sancțiuni decis de UE de la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2022 (https://www.letemps.ch).
La summit-ul de pe 14-15 decembrie 2023, Consiliul European a condamnat din nou cu hotărâre războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care constituie o încălcare clară a Cartei Națiunilor Unite și a reafirmat sprijinul (politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic) de neclintit al Uniunii Europene pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, precum și dreptul său natural de autoapărare împotriva agresiunii Rusiei. Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să acorde atenție nevoilor militare și de apărare urgente ale Ucrainei. În special, Consiliul European subliniază importanța sprijinului militar în timp util, previzibil și durabil pentru Ucraina, în special în cadrul Facilității europene pentru pace și al Misiunii de asistență militară a UE, precum și al ajutorului bilateral direct oferit de statele membre. Consiliul European subliniază necesitatea urgentă de a accelera furnizarea de rachete și muniții, în special în cadrul inițiativei de a furniza un milion de obuze de artilerie și de a dota Ucraina cu sisteme de apărare aeriană în număr mai mare (https://www.consilium.europa.eu).
În fața atacurilor continue ale Rusiei împotriva infrastructurii civile și critice a Ucrainei, Uniunea Europeană și statele sale membre vor continua să intensifice acordarea de asistență umanitară și de protecție civilă Ucrainei, precum și ajutoare menite să asigure rezistența energiei sale. sector pe timpul iernii. În plus, Uniunea Europeană își menține angajamentul de a sprijini, în coordonare cu partenerii internaționali, repararea, recuperarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv procesul de deminare și reabilitarea psihosocială.
Din această perspectivă, credința grupului PPE este că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este o mare greșeală strategică, iar încercările Rusiei de a destabiliza Europa nu au făcut decât să dovedească rezistența și solidaritatea europeană în acțiune. De altfel, șeful NATO, Jens Stoltenberg, declara la sfârșitul lunii iunie 2023, în contextul revoltei de weekend a mercenarilor Grupului Wagner din Rusia, că invazia Ucrainei de către președintele rus, Vladimir Putin, a fost o „greșeală strategică”. Însă, indiferent dacă o consideră sau nu o greșeală strategică, Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei și se pregătește de un plan pe 36 de luni pentru a câștiga războiul pe care l-a declanșat în februarie 2022.
