Manoela Popescu
Grupul PPE își asumă datoria de a apăra libertatea de religie și de credință și de a promova dialogul interconfesional. Astfel, în perioada 4-5 decembrie, grupul PPE a reunit Grupul de lucru pentru dialog intercultural și interreligios la Santiago de Compostela, Spania, pentru a marca 25 de ani de când este singurul grup din Parlamentul European care s-a angajat într-un dialog extins cu religiile monoteiste, inclusiv cu religiile ortodoxă, catolică, protestantă, islamică și evreiască. Potrivit grupului PPE, „Dialogul și conviețuirea în respect și toleranță este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. În ultimii 25 de ani, grupul PPE a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a promova continuu dialogul”. Astăzi, mai mult decât oricând este nevoie de toleranță și de dialog pentru a pune capăt celor două dezastre armate majore din Ucraina și Fâșia Gaza. Cele mai multe dintre conflictele actuale din lume au o motivație religioasă; conform unor specialiști peste 70%. Credința grupului PPE este că dialogul nu este doar un instrument, ci și o soluție. Fără ca cei implicați în conflicte să se așeze la masa discuțiilor cu responsabilitate, este dificil să se ajungă la vreun consens (https://www.eppgroup.eu).
Dialogul joacă un rol crucial în gestionarea și rezolvarea conflictelor, oferind o platformă de comunicare deschisă și respectuoasă între părțile implicate. Prin intermediul dialogului, se creează oportunitatea de a înțelege perspectivele, preocupările și interesele fiecărei părți, facilitând astfel identificarea soluțiilor comune. Prin discuții constructive, se pot identifica puncte de convergență și se pot explora opțiuni care să satisfacă ambele părți, contribuind la construirea încrederii reciproce. Dialogul eficient nu numai că permite gestionarea imediată a conflictelor, ci și previne escaladarea acestora prin abordarea tensiunilor în stadiile incipiente. În esență, dialogul promovează reconcilierea, restabilind legăturile interpersonale și construind un fundament solid pentru conviețuirea pașnică pe termen lung.
Ca atare, lupta împotriva antisemitismului, rasismului și xenofobiei, inclusiv a urii anti-musulmane a fost și pe ordinea de zi a summit-ului celor 27 din 14-15 decembrie 2023. În acest context, președintele Consiliului a reamintit planul de acțiune al Uniunii Europene împotriva rasismului și strategia europeană de combatere a antisemitismului și de sprijinire a vieții evreiești, a căror implementare rapidă este esențială pentru comunitățile evreiești (https://www.consilium.europa.eu).
În ceea ce privește dialogul între Rusia și Ucraina este departe de a se materializa pentru a aduce pacea, în ciuda eforturilor tuturor actorilor impactați de conflict, inclusiv UE și SUA. Se știe, spre exemplu că președintele Franței a fost puternic implicat în negocierile cu omologul său rus înainte și după începerea conflictului cu Ucraina, în februarie 2022. Astfel, să ne amintim că „Macron s-a pozat ca un negociator între Occident și Rusia – președintele francez a plecat la Moscova cu săptămâni înainte de invazie. , sperând până la final să reușească să dezamorseze tensiunile” (https://www.politico.eu). Odată declanșat războiul, Emmanuel Macron a mărit numărul de convorbiri telefonice cu omologul său rus, înregistrate și distribuite pe scară largă pe rețelele de socializare, sperând să-l facă să vadă motivul pentru care ar trebui să se așeze la masa păcii. Toate aceste încercări au fost fără succes. Și în timp, relația a devenit tensionată. În prezent, Vladimir Putin l-a acuzat pe Emmanuel Macron că „a tăiat legăturile cu el, dar [a spus] că lasă ușa deschisă către o reluare a relațiilor”, „dacă există un interes în reluarea dialogului”. Însă, președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri, 15 decembrie 2023, la summit-ul european care a avut loc la Bruxelles, că „nu și-a schimbat numărul de telefon” și că ar putea fi contactat în continuare dacă omologul său rus, Vladimir Putin, ar avea „propuneri serioase” pentru a face pace în Ucraina. „Dacă președintele Putin are dorință de dialog și propuneri serioase pentru a merge mai departe, a pune capăt conflictului și a construi o pace durabilă, adică respectuoasă, bazată pe dreptul internațional și, prin urmare, cu interesele și suveranitatea Ucrainei, voi accepta „apelul”. Emmanuel Macron precizând că Franța va fi întotdeauna „o putere care va ajuta și care nu își va cruța eforturile pentru a obține un rezultat” (https://www.tf1info.fr).
Însă, se pare că nu există interes în reluarea dialogului, deoarece însuflețit de dificultățile Ucrainei și de amânările occidentale pentru sprijin, s-a prezentat joi, 14 decembrie 2023, la o sesiune maraton de întrebări, la o săptămână după ce și-a anunțat intenția de a rămâne la Kremlin cel puțin până în 2030. Cu o nouă încredere, Vladimir Putin a făcut bilanțul anului și a răspuns la o sesiune maraton de întrebări, sortate de Kremlin și adresate de jurnaliști și cetățeni, abordând mai multe subiecte: războiul din Ucraina, dar și cel din Fâșia Gaza, economie și sport. L interviu, Vladimir Putin, zâmbitor, relaxat a părut entuziasmat de dificultățile Ucrainei și de amânarea ajutorului occidental. Referitor la Ucraina, președintele rus vede o soluție a conflictului „negociată sau obținută prin forță” și nu ca urmare a unui dialog. Vladimir Putin este sigur că timpul va lucra în favoarea lui, iar eșecurile armatei sale în 2022 sunt de domeniul trecutului. În prezent, își „îmbunătățește” pozițiile practic pe întreaga linie a frontului în Ucraina. În timpul sesiuni de întrebări a afirmat clar că „Practic pe toată lungimea liniei de contact, forțele noastre armate își îmbunătățesc pozițiile. Aproape toți sunt într-o fază activă”. Credința președintelui rus este că pacea va veni „denazificarea” și „demilitarizarea” Ucrainei, deoarece obiectivele sale „nu se schimbă” după aproape doi ani de război. Președintele rus Vladimir Putin, în principala conferință de presă anuală la Moscova joi, 14 decembrie, în fața unei audiențe de jurnaliști ruși și internaționali a explicat în special: „Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”. Categoric, Vladimir Putin își dorește o Ucraină neutră, nu parte din NATO. Fără a gestiona o nouă mobilizare militară după cea din toamna anului 2022, Putin își planifică 36 de luni de război. Aceasta deoarece, pentru moment, „asta nu este necesar”, afirmă președintele rus; 486.000 de soldați au fost recrutați voluntar în acest an și 617.000 sunt dislocați în Ucraina (https://www.leparisien.fr).
Referitor la războiul din Fâșia Gaza, deși dialogul între părțile direct și indirect implicate a generat salvarea de vieți prin oprirea temporară a conflictului, se pare că nu se întrevede perspectiva unui nou acord pentru dialog și, cu atât mai puțin, pentru o conviețuire pașnică în zonă. În concepția lui Vladimir Putin, Fâșia Gaza este o „catastrofă” incomparabilă cu Ucraina. Acesta afirmând: „Uitați-vă la operațiunea militară specială (din Ucraina) și priviți ce se întâmplă în Gaza și vedeți diferența. Nu există așa ceva în Ucraina” (https://www.leparisien.fr).
Atitudinea lui Vladimir Putin este generată și de faptul că, recent, Vladimir Putin și-a recâștigat sprijinul în Occident. Noul președinte slovac Robert Fico a luat partea Rusiei și, la summit-ul Uniunii Europene de joi, 14 decembrie 2023, s-a alăturat premierului Ungariei, Viktor Orban, și a pus veto pentru noul ajutor financiar pentru Ucraina. În acest context, președintele rus i-a criticat din nou puternic pe liderii europeni pentru sprijinul acordat Ucrainei făcând o referire la istoria Franței. „Mulți politicieni europeni pretind că sunt generalul de Gaulle, care a luptat pentru interesele Franței cu armele în mână, a mobilizat tot ce a putut cu francezii pentru a se opune ocupantului. Dar, în realitate, aceștia se comportă ca mareșalul Pétain care, deși a fost un erou al Primului Război Mondial, a devenit colaborator în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și s-a supus voinței ocupantului!” (https://www.courrierinternational.com).
Cu toate că UE și SUA susțin în continuare Ucraina, prin sprijin pe toate planurile, dar și prin intermediul sancțiunilor către Rusia, aceasta din urmă are încrederea de a „înainta” în ciuda tuturor. Întrebat despre rezistența economiei la sancțiuni, Putin a estimat că Rusia are „o marjă de siguranță suficientă” datorită „consolidării puternice a societății ruse”, „stabilității sistemului financiar și economic al țării” și „creșterii capabilități militare” ale Moscovei. Cu toate că inflația de 7,5-8% așteptată la sfârșitul anului reprezintă o sursă de îngrijorare în rândul populației, Vladimir Putin a promis că Banca Centrală va lua măsurile corespunzătoare pentru a o reduce. Președintele rus se așteaptă la o creștere a PIB-ului de 3,5% în acest an, ceea ce înseamnă că „am ajuns din urmă și am făcut un mare pas înainte” (https://www.leparisien.fr).
În acest context, sprijinul și implicare din partea organizațiilor internaționale care au expertiză în rezolvarea conflictelor și promovarea păcii, beneficiind astfel de resurse și experiență suplimentare, dar și a Grupul de lucru pentru dialog intercultural și interreligios ar facilita, cel puțin, dialogul dintre părțile implicate în mod direct. Acesta fiind primul pas major în a realiza o conviețuire pașnică între toate popoarele și religiile lumii care să ducă la pace, lumină și un viitor prosper.
