Manoela Popescu
Extinderea UE constituie o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. În același timp, extinderea UE reprezintă o forță motrice pentru îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale cetățenilor europeni și reducerea disparităților de la o țară la alta. Ca atare, la 14 și 15 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat concluziile privind aderarea Ucrainei la UE, respectiv a aprobat concluziile Consiliului din 12 decembrie 2023 privind extinderea UE. Astfel, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. În același spirit de extindere, de data asta a spațiului Schengen, guvernul olandez și-a ridicat obiecția față de aderarea Bulgariei la spațiul Schengen. Vineri, 15 decembrie 2023, Olanda a anunțat că Bulgaria a îndeplinit condițiile pentru a adera la spațiul Schengen de liberă circulație prin întărirea granițelor și lupta împotriva imigrației ilegale. Această declarație reprezintă un pas important pentru intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, deoarece Olanda s-a opus până acum candidaturii Sofiei. Secretarul comisarului de stat olandez pentru migrație, Eric van der Burg precizând că guvernul olandez „a ajuns la concluzia că Bulgaria îndeplinește condițiile stabilite pentru aderarea la spațiul Schengen” și că, prin urmare, poate „accepta o decizie care să conducă la integrarea deplină a Bulgariei în Schengen” (https://www.consilium.europa.eu).
Se știe că spațiul Schengen, această zonă de liberă circulație, include 23 din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, precum și vecinii lor asociați Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Țările de Jos și Austria au blocat până acum intrarea Bulgariei în Schengen, temându-se că afluxul de solicitanți de azil ar putea crește dacă această zonă ar fi extinsă. Însă, potrivit comisarului de stat olandez pentru migrație o misiune recentă de monitorizare condusă de Comisia Europeană în Bulgaria a constatat că nu există lacune în acest domeniu, inclusiv în ceea ce privește controalele la frontieră. Mai mult, guvernul olandez a salutat rezultatele misiunilor de informare și a împărtășit concluziile formulate de experții din statele membre și de cei de la Comisia Europeană. Comisarul de stat olandez pentru migrație, în timp ce a cerut Bulgariei „să continue să lucreze la întărirea granițelor sale”, a afirmat că „Bulgaria a continuat în ultimii ani să investească în aplicarea corectă a întregului Acord Schengen”,. Trebuie precizată însă faptul că, decizia de vineri a fost luată de guvernul olandez care va demisiona odată ce un nou guvern va fi format în urma alegerilor legislative din 22 noiembrie 2023. Alegerile fiind câștigate de Partidul Libertății (PVV) al liderului olandez de extremă-dreaptă anti-imigrație și eurosceptic, Geert Wilders. Asta s-ar putea să schimbe poziția noului guvern olandez față de candidatura bulgară la spațiul Schengen (https://www.reuters.com).
Însă, chiar înainte de sărbătorile de iarnă, situația se arată favorabilă celor două state europene pentru care se pare că anul 2024 va veni cu o dorință împlinită pentru poporul român și bulgar de a circula liber în spațiul european de liberă circulație. Se știe că, după ce au așteptat mai bine de zece ani pentru admiterea lor în spațiul Schengen, Bulgaria și România, membre ale UE din 2007, au fost din nou respinse la sfârșitul anului 2022. Austria, care s-a opus chiar și la începutul lunii decembrie 2023 intrării în spațiul Schengen a celor două țări, vine și propune pe 11 decembrie ridicarea granițelor aeriene pentru România și Bulgaria, iar pentru ca acest lucru să fie posibil solicită controale mai stricte la granița cu Bulgaria și Ungaria, dar și primirea refugiaților afgani și sirieni. Oricum, în ultimele luni, multe țări din Europa Centrală și de Est au reintrodus controale excepționale la granițele lor, în efortul de a reduce imigrația ilegală (https://www.ouest-france.fr).
Premierul maghiar, naționalistul Viktor Orban, după ce a anunțat că este împotriva deschiderii negocierilor de aderare cu Kiev, la Summit-ul Uniunii Europene din 14 și 15 decembrie, s-a abținut să participe la vot. Totuși, Viktor Orban a decis să blocheze sprijinul financiar de 50 de miliarde de EUR planificat de UE pentru Ucraina. Atitudinea premierului ungar este susținută în Ungaria nu doar de adepții săi, ci și de adversarii lui Viktor Orban. În acest context, deși Viktor Orban pare izolat pe scena europeană, pe 16 decembrie 2023, Budapesta a anunțat că va pune veto asupra intrării Bulgariei în spațiul Schengen, cu excepția cazului în care aceasta din urmă elimină o taxă de tranzit pe gazul rusesc. Anunțul a fost făcut de ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, care a precizat clar că Bulgariei i se va pune veto asupra intrării în spațiul Schengen dacă se va menține taxa pe principala rută de import de gaze a Ungariei. Peter Szijjártó declarând: „Le-am spus clar bulgarilor că, dacă vor menține această taxă pentru o perioadă lungă de timp, dacă pun în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei pentru o lungă perioadă de timp, le vom opri intrarea în spațiul Schengen”. Precizând în același timp că Ungaria își va ridica dreptul de veto de îndată ce taxa de tranzit va fi abrogată (https://www.reuters.com).
Se poate spune că această amenințare vine în urma acordului la care au ajuns joi (14 decembrie 2023) cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cu excepția Ungariei, de a începe negocierile de aderare cu Ucraina, în ciuda invaziei ruse (https://www.rfi.fr). Rezistența premierului maghiar, Viktor Orban, la Bruxelles i-a permis să câștige câteva puncte la Moscova, cu care guvernul său naționalist a menținut contacte regulate, chiar și în timpul războiului din Ucraina, și care încă îi furnizează Ungariei cea mai mare parte a gazului său. Astfel, în timp ce țările vest-europene au făcut eforturi mari pentru a înlătura gazul rusesc, Ungaria a primit 4,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Rusia în cadrul unui acord semnat în 2021, în principal prin Bulgaria și Serbia (https://www.rfi.fr).
Se pare că, într-adevăr, uneori, cele mai discrete țări pot face o mare surpriză. Bulgaria, fără avertisment, a impus o taxă pe gazul rusesc care trecea prin teritoriul său înainte de a ajunge în Serbia și Ungaria. Pe 13 octombrie, Parlamentul Bulgariei a votat să impună o nouă taxă de 20 de leva (10,25 euro) pentru fiecare megawat pe oră de gaz rusesc care trece prin tronsonul bulgar al TurkStream. Această conductă de gaz a fost inaugurată în 2020 de către președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan în vederea conectării zăcămintelor rusești de gaze cu Turcia și apoi Europa, prin Bulgaria. Potrivit guvernului bulgar aceasta este o măsură care urmărește „reducerea profiturilor” gigantului rus Gazprom, „și deci a banilor care intră în cuferele Kremlinului pentru finanțarea războiului din Ucraina”. Dacă Sofia nu mai importă gaz rusesc pentru consum propriu, rămâne „un hub pentru livrarea acestuia prin gazoductul TurkStream” (https://www.latribune.fr). Peter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, a spus că decizia Bulgariei contravine reglementărilor europene, amenințând securitatea aprovizionării nu numai în Ungaria, ci și în Serbia și Macedonia de Nord. Însă, la sfârșitul lunii octombrie, Comisia Europeană a confirmat că Bulgaria poate decide cum va folosi veniturile din taxa de 10 euro pe megawatt oră la importurile de gaze rusești care traversează teritoriul bulgar, deoarece „Taxele impuse de Bulgaria pentru tranzitul gazelor rusești către Serbia, Ungaria și Macedonia de Nord constituie o măsură națională și, prin urmare, este la latitudinea Bulgariei să decidă unde să aloce veniturile” (https://ec.europa.eu).
Se pare că Bulgaria aștepta venituri anuale între 1,2 și 1,5 miliarde de EUR datorită acestei noi taxe. Însă vecinii Bulgariei (Ungaria și Serbia) au văzut imediat această măsură, cel puțin, ca pe un act neprietenos, dacă nu chiar ca o formă prin care Bulgaria exploatează situația geopolitică din Europa pentru a-și crește bugetul. Ca atare, Bulgaria și-a atras furia celor două state: Ungaria și Serbia, care depind de gazul rusesc transportat prin extensia TurkStream. Președintele sârb Aleksandar Vucic estima pe 14 octombrie că această decizie constituie „o mare problemă”, care ar duce la o creștere „de 100 de euro pentru 1.000 de metri cubi de gaz”. „Acest lucru nu ar trebui să se aplice Serbiei”. Îngrijorarea Serbiei a avut ecou în Ungaria. La acea vreme (16 octombrie 2023), ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, afirma că “Acest lucru este inacceptabil. Ca un stat membru al Uniunii Europene să pună în pericol aprovizionarea cu gaze a altui stat membru este pur și simplu contrar solidarității și regulilor europene”. El a descris această mișcare drept o altă încercare de a face imposibilă cooperarea energetică dintre Ungaria și Rusia (https://www.lexpress.fr).
Bulgaria se aștepta ca veniturile din noua taxă să fie plătite pe 14 noiembrie, deși unii experți bulgari în energie aveau îndoieli că țara va primi banii. Într-adevăr, expertul în energie Kaloyan Staykov a precizat că gazoductul poate fi cu greu certificat ca rusesc, deoarece combină mai multe surse (https://www.euractiv.com).
Ungaria și Serbia au spus ambele că taxa bulgară pe gaz va crește prețul gazelor cu 20%, la care Bulgaria a răspuns că va fi la latitudinea companiei ruse Gazprom să plătească diferența. Însă, în ciuda îngrijorărilor din partea Budapestei și Belgradului că noua taxă bulgară ar putea duce la creșterea vertiginoasă a prețului gazului rusesc, autoritățile din Sofia nu au reușit să colecteze niciun euro pentru noua taxă. Aceasta deoarece, chiar înainte de declarația de pe 16 decembrie 2023 a ministrului de externe al Ungariei, Péter Szijjarto, în Bulgaria, coaliția de guvernământ a decis să anuleze taxa pe gazul rusesc care tranzitează teritoriul bulgar, fostul premier Boyko Borissov sperând că acest lucru va ajuta țara în eforturile sale de aderare la spațiul Schengen. Pentru a-și îmbunătăți relațiile cu UE, coaliția de guvernământ din Bulgaria, compusă din partidele Continue the Change (PP), Bulgaria Democrată (DB), Citizens for European Development of Bulgaria (GERB) și Uniunea Forțelor Democratice (SDS), a anunțat anularea taxei pe gazele provenite din Rusia care tranzitează teritoriul său. Kiril Petkov, liderul partidului Continue the Change, a anunțat știrea luni (11 decembrie 2023), adăugând că Bulgaria va urma abordarea comună a UE. Acesta precizând că, „Această taxă nu ar trebui să fie unilaterală din partea Bulgariei. Este necesar să se lucreze cu Comisia Europeană pentru ca, împreună cu toate statele membre, acest tip de impozit să poată fi impus într-un mod care să aibă un impact real asupra economiei Federației Ruse”. Liderul GERB, Boyko Borissov, subliniind, de asemenea, că, „Deoarece suntem foarte aproape de Schengen, orice posibilitate ca această taxă să ne împiedice ar trebui eliminată” (https://www.lexpress.fr).
Clar, după ce premierul ungar, Viktor Orban, a amenințat că va pune veto la intrarea Bulgariei în spațiul Schengen, Sofia a fost nevoită să-și elimine taxa pe tranzitul gazelor rusești către Ungaria și Serbia. Declarația a fost făcută de premierul bulgar, Nikolay Denkov, cu puțin timp înainte de întâlnirea liderilor europeni. “Ungaria a transmis un mesaj oficial, deși la un nivel scăzut, că dacă taxa nu va fi eliminată, va pune veto asupra chestiunii Schengen”. Ca atare, Bulgaria nu a dorit să-și asume riscuri în ceea ce privește intrarea în spațiul Schengen și a eliminat măsura luată în octombrie. Potrivit Bulgariei, discuțiile pentru aderarea la spațiul Schengen împreună cu România continuă, fără a fi luată în considerare posibilitatea separării Bulgariei de România pe această temă. Se pare că ambele state europene continuă să facă pași mici către intrarea în spațiul Schengen, pe toate planurile.
Îndoielile cu privire la taxe au apărut imediat ce au fost introduse în octombrie. Unii declaraseră încă de la început că ar fi imposibil ca Bulgaria să poată încasa cele 2,4 miliarde de euro preconizate datorită tranzitului de gaz rusesc.
Printre cei care au pus sub semnul întrebării taxele s-a numărat și președintele Rumen Radev.
Ungaria este cel mai afectat stat membru UE de taxă, deoarece își primește gazul prin Turkish Stream, care trece prin Bulgaria.
Bulgaria se aștepta ca veniturile din noua taxă să fie plătite pe 14 noiembrie, dar unii experți bulgari în energie au pus deja îndoieli dacă țara va primi cu adevărat bani. Problema este că gazul transportat prin conducte poate fi cu greu certificat ca rusesc, deoarece constă adesea dintr-un amestec de gaze din mai multe surse.
