M
anoela Popescu
Se cunoaște faptul că, de la aderarea lor la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, Bulgaria și România au rămas blocate la porțile Schengen. Deși Comisia Europeană și Parlamentul European susțin de ani de zile că Bulgaria și România sunt pregătite să intre în spațiul Schengen, ambele țări au fost marginalizate și oprite la porțile Schengen din cauza rezistenței din partea unui număr tot mai mic de state membre ale spațiului. Aceasta deoarece, se știe, extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea tuturor statelor membre. În prezent, doar Austria și Olanda se mai opun aderării Bulgariei, iar opoziția Austriei se extinde și asupra României. Aceasta arată existența unor rădăcini adânci în nemulțumirea mai largă față de Schengen a Austriei. Viena afirmând că fluxurile neregulate de migranți care traversează UE în fiecare an demonstrează că Schengen „nu funcționează”. Între timp, Olanda a precizat că ar putea aproba candidatura Bulgariei, dacă sunt îndeplinite o serie de condiții legate de reforma judiciară şi lupta împotriva corupției (https://fr.euronews.com).
De foarte multe ori, Bulgaria și România au încercat să contracareze argumentele Olandei și Austriei, angajându-se într-o diplomație intensă cu oficialii austrieci și olandezi. Dar, în ciuda unui val de întâlniri bilaterale, pozițiile au rămas practic neschimbate de la votul din decembrie trecut (8-9 decembrie 2022), în care Bulgariei și României nu li s-a permis intrarea în spațiul Schengen, în timp ce Croația a fost binevenită.
Ca atare, Spania, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a promis că va organiza un nou vot în luna decembrie 2023 în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de interne. Ordinea de zi provizorie a reuniunii din 5 decembrie includea un punct privind cererile din partea Bulgariei și României, însă doar ca posibilitate. În așteptarea reuniunii miniștrilor de interne din 4-5 decembrie, Bulgaria și România și-au continuat eforturile diplomatice pentru a materializa visul de a deveni parte din spațiul Schengen. Astfel la 22 noiembrie 2023, premierul bulgar, Nikolai Denkov, a cerut, într-un discurs în plenul Parlamentului European, intrarea țării sale în spațiul de liberă circulație şi a susținut că, odată cu aderarea Bulgariei la acest spațiu european de liberă circulație, frontierele Uniunii Europene vor fi “mai bine protejate”. Premierul bulgar susținând în discursul din plenul PE că “Bulgaria a îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen. Orice nouă amânare a aderării noastre este inacceptabilă şi nu poate fi înțeleasă de poporul bulgar” (https://www.europarl.europa.eu).
De asemenea, România a solicitat sprijinul PE pentru aderarea României la spațiul Schengen în perspectiva Consiliului Justiție şi Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie, inclusiv pentru atacarea la Curtea de Justiție a UE a unui eventual nou veto al Austriei. De asemenea, la 24 noiembrie 2023, România a prezentat, la Viena, reprezentanților guvernului austriac ultimele, argumente ale României pentru aderarea la spațiul Schengen, în perspectiva Consiliului JAI din 4-5 decembrie. Mai ales că, deși România nu a fost primită în Schengen, în cele 11 luni derulate din decembrie 2022, țara noastră a continuat să participe activ, cu resurse umane şi tehnice, la operațiuni sub egida agenției Frontex (https://www.europarl.europa.eu).
Grupul PPE a sprijinit aderarea la spațiul Schengen a celor două țări și a îndemnat statele membre ale spațiului Schengen să se gândească la generația tânără a Bulgariei și României și la modul în care o altă respingere le-ar putea influența percepția asupra integrării europene (https://www.eppgroup.eu).
Consiliul Justiție şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene s-a reunit, la Bruxelles, în zilele de 4-5 decembrie 2023, pe agenda discuțiilor aflându-se ca subiect posibil şi aderarea României şi Bulgariei la Spațiul Schengen. Conform Codului Schengen, țărilor li se permite să implementeze controale temporare la frontieră ca ultimă soluție, în circumstanțe excepționale. Austria, Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Italia și Danemarca au invocat această dispoziție pentru a face față creșterii continue a fluxurilor migratorii. În primele zece luni ale anului, UE a înregistrat aproape 331.000 de treceri neregulate a frontierei, ruta centrală a Mediteranei rămânând ruta principală. Aceste cifre reprezintă cel mai înalt nivel, pentru aceeași perioadă, din 2015. În acest context, ministrul austriac, Gerhard Karner, apără o poziție dură în privința migrației și ridică posibilitatea încheierii unui acord cu o țară din afara UE pentru a externaliza procesarea cererilor de azil. Potrivit acestuia, este esențial să se „investească în sfârșit masiv în protecția frontierelor externe și să ia măsuri pentru a le face mai sigure”, pentru că „acesta este în cele din urmă ceea ce permite sistemului Schengen să funcționeze” (https://fr.euronews.com).
Această lipsa de schimbare a poziției Austriei a obligat Spania, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, să modifice ordinea de zi a reuniunii celor 27 de miniștri de interne. Spania declarând anterior că reuniunea din 5 decembrie va include un vot obligatoriu cu privire la cererile de aderare la Schengen ale României și Bulgariei, care au aderat la UE în 2007. Cu toate acestea, după ce și-a dat seama că votul este sortit eșecului, așa cum a fost și în decembrie anul trecut, Spania a preferat să întocmească un „inventar” al cererilor comune și al situației generale în domeniul liberei circulații a persoanelor. Cu toate acestea, Fernando Grande-Marlaska, ministrul spaniol de interne, asigură că țara sa va continua să lucreze „foarte din greu” la acest subiect „până la sfârșitul președinției noastre”. Aceasta deoarece, potrivit ministrului spaniol de interne, „O Europă mai puternică este o Europă în care România și Bulgaria sunt membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” (https://www.consilium.europa.eu).
În primele zile ale lunii decembrie era clar că existau doar „speculații” despre un vot extraordinar înainte de sfârșitul anului, în care Austria s-ar putea abține de la a permite aderarea, obținându-se astfel unanimitatea. Cu toate acestea, Austria pare să indice că nu intenționează să-și schimbe poziția. Viena consideră că zona de liberă circulație a oamenilor trebuie „îmbunătățită” înainte de a fi „extinsă”. Olanda, care se opune intrării Bulgariei în spațiul Schengen din motive privind statului de drept, pare puțin mai flexibil decât veto-ul discutat al Austriei (https://www.euractiv.fr). Cu toate acestea, Olanda se află în mijlocul unei tranziții politice după victoria de luna trecută a partidului de extremă dreaptă a lui Geert Wilders, iar problema migrației dominase dezbaterile de campanie. Ylva Johansson, comisarul european responsabil cu Afacerile Interne, susținând, după o misiune de informare trimisă recent în Bulgaria, rezultate „foarte pozitive” în ceea ce privește pregătirea țării pentru a se alătura spațiului fără pașapoarte (https://ec.europa.eu).
Cu toate acestea, ministrul de Interne austriac, Gerhard Karner, susținând faptul că “Schengen trebuie să devină mai bun și nu mai mare. Nu văd încă prea multe progrese și deci nu îmi pot imagina vreo schimbare acum”. Potrivit lui Gerhard Karner, numărul de controale la frontieră impuse de țările europene în ultimele luni este un motiv suficient pentru a preveni orice extindere ulterioară a spațiului Schengen, care cuprinde, în prezent, 27 de țări, inclusiv 23 de state membre UE, și peste 423 de milioane de cetățeni (https://fr.euronews.com).
Se pare că următorii pași urmează să fie stabiliți luni și marți, în cadrul Forumului Salzburg, o reuniune a miniștrilor de interne din UE care se desfășoară la Brdo, în Slovenia (https://www.consilium.europa.eu).
La câteva zile distanță de la discuțiile din cadrul sesiunii Consiliului Justiție şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene de pe 5 decembrie 2023, Austria și-a schimbat poziția și deschide calea spre Schengen a Bulgariei și României, dar propunerea vine și cu niște condiții. Astfel, Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România și Bulgaria, iar pentru ca acest lucru să fie posibil va fi nevoie de controale mai stricte la granița cu Bulgaria și Ungaria, dar și de primirea refugiaților afgani și sirieni. Cu alte cuvinte, frontiera dintre Bulgaria și România pe Dunăre va continua să fie monitorizată, iar România și Bulgaria ar trebui să fie de acord să accepte solicitanții de azil sirieni și afgani care se află în Austria. Acest ultim punct trebuie încă negociat (https://fr.euronews.com).
Propunere Austriei de eliminarea controalelor la frontieră pe aeroporturi, „Aer Schengen”, ar putea debloca parțial discuțiile privind o posibilă extindere a zonei de liberă circulație a persoanelor în Europa. România și Bulgaria sunt considerate pregătite de câțiva ani să adere la spațiul Schengen însă, Gerhard Karner, nu vrea să le ofere calitatea de membru cu drepturi depline. Această propunere pentru un „Schengen aerian” ar echivala cu apartenența parțială a acestei zone, care cuprinde în prezent 27 de țări, inclusiv 23 de state membre ale UE, și peste 423 de milioane de oameni. Gerhard Karner solicită o triplare a numărului de agenți Frontex și îmbunătățiri tehnice de-a lungul granițelor dintre Bulgaria și Turcia, precum și dintre România și Serbia. Ministrul de Interne austriac vrea și fonduri europene pentru finanțarea infrastructurii de protecție a frontierei. Comisia a respins anterior cererile de finanțare a gardurilor și zidurilor, dar instituția este dispusă să finanțeze echipamente de patrulare. De asemenea, oficialul austriac dorește o mai mare supraveghere a frontierelor interne ale spațiului Schengen și mai multă relocare a solicitanților de azil, în special a celor care provin din Afganistan și Siria, care reprezintă majoritatea migranţilor care sosesc în Europa (https://fr.euronews.com).
Comisia Europeană, care a apărat în repetate rânduri cele două state membre UE, a salutat rapid acest gest venit de la Viena și a dat asigurări că sunt deja în desfășurare discuții pentru ca „Air Schengen” să devină realitate. Potrivit Comisiei Europene, lucrurile se îndreaptă în direcția corectă, iar propunerea Vienei este cu siguranță un pas important în această etapă. Comisia confirmând că a primit cererea de la Viena și că în prezent analizează diferitele cereri, mai ales că protecția frontierelor UE externe reprezintă o prioritate esențială pentru Comisia Europeană. Iar
în ceea ce privește Frontex, potrivit Comisiei, „agenția este pregătită să-și sporească sprijinul dacă este necesar” (https://commission.europa.eu).
Însă, trebuie precizat faptul că, propunerea Vienei, „Air Schengen”, chiar dacă echivalează cu apartenența parțială, ar necesita totuși aprobarea unanimă a tuturor statelor membre. Spania, care deține în prezent președinția Consiliului UE, a indicat că este dispusă să organizeze un vot de îndată ce condițiile se schimbă (https://www.consilium.europa.eu).
Reacțiile celor două țări este diferită: dacă România și-a manifestat entuziasmul unui final fericit, bulgarul Nikolai Denkov, a fost mult mai precaut, spunând că propunerea Austriei este „poziția sa de negociere, nu rezultatul final”.
Rămâne de văzut dacă scepticismul Bulgariei se va materializa, iar propunerea Austriei se va transforma în discuții fără sfârșit, mai ales că sunt necesare negocieri cu privire la acordul de acceptare de către cele două state ale cererilor solicitanților de azil sirieni și afgani, care se află în Austria.
