Manoela Popescu
Cu ocazia prezentării raportului anual privind extinderea Uniunii Europene, Comisia Europeană a recomandat miercuri, 8 noiembrie 2023, începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herțegovina, precum şi acordarea statutului de țară candidată Georgiei.
Se știe că, la începutul anului 2022, Ucraina, Moldova și Georgia au trimis cererea de aderare la UE. Primele două țări au obținut pe 23 iunie 2022 statutul de țară candidată din partea celor douăzeci și șapte, dar nu și Georgia, pentru că i se cerea îndeplinirea unor condiții suplimentare necesare pentru a obține un astfel de statut. După aproape un an și jumătate, pe 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a recomandat celor douăzeci și șapte să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova și să acorde Georgiei statutul de țară candidată.
Însă, procesul de integrare este adesea lung și solicitant pentru țările candidate; procedura de aderare durează în general câțiva ani. Integrarea în UE fiind un proces pe termen lung dat fiind faptul că legea țării candidate trebuie să devină conformă cu legislația europeană, ceea ce de multe ori necesită negocieri lungi și complexe. Deschiderea lor trebuie să fie acceptată în unanimitate de către cei douăzeci și șapte, după avizul Comisiei Europene. Aceasta a recomandat pe 8 noiembrie 2023 lansarea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova. Însă, negocierile pot duce la integrarea în UE doar cu acordul tuturor țărilor UE.
Pentru a adera la UE, țara trebuie să îndeplinească trei criterii principale („criteriile de la Copenhaga”) care condiționează integrarea sa: instituții stabile care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectul și protecția minorităților; o economie de piață viabilă și capacitatea de a face față concurenței și pieței Uniunii Europene; acquis-ul comunitar, adică capacitatea de a pune în aplicare obligațiile care decurg din aderarea și, în special, de a subscrie la obiectivele UE politice, economice și monetare.
Dintr-o perspectivă istorică, se cunoaște faptul că, primele valuri de extindere către Occident au putut fi finalizate relativ repede, însă exemplele mai recente ilustrează întârzierea semnificativă care poate exista între depunerea unei cereri și aderarea oficială la UE. Astfel, spre exemplu, Ungaria și Polonia și-au trimis cererea de aderare în 1994 și au aderat la Uniune abia în 2004. În timp ce, România și Bulgaria au solicitat aderarea la Uniunea Europeană în 1995 și, în cele din urmă, au aderat în 2007. De asemenea, Croația a solicitat aderarea în 2003 și a aderat la UE în 2013 (https://www.touteleurope.eu).
Însă, totul s-a accelerat ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022. UE, după ce și-a oferit rapid sprijinul Kievului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o cerere de aderare la Uniunea Europeană pe 28 februarie 2022. La fel au procedat și Moldova și Georgia, temându-se de un eventual atac din partea Rusiei.
Comisia Europeană recomandă Consiliului începerea negocierilor de aderare cu Moldova dacă aceasta va îndeplini condițiile referitoare la combaterea corupției şi ameliorarea reglementărilor financiare. Ca răspuns, ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a precizat că Moldova va limita „influența toxică” a oligarhilor susținuți de ruși care folosesc războiul hibrid pentru a submina democrația țării, ca parte a eforturilor sale de aderare la UE. Cu alte cuvinte, Moldova se lansează în luptă împotriva oligarhilor din apropierea Kremlinului pentru a-și păstra democrația și a-și continua drumul către Uniunea Europeană.
La câteva ore după ce Comisia Europeană a recomandat miercuri, 8 noiembrie 2023, lansarea negocierilor de aderare cu Chișinăul, Nicu Popescu, a recunoscut provocarea eliminării influenței ruse. Referindu-se la faptul că „oligarhi criminali încearcă să destabilizeze Moldova, lucrând cu Rusia, injectând zeci de milioane de euro în sistemul politic moldovenesc pentru a încerca să cumpere alegerile”. Aceste afirmații vin la distanță de câteva zile după ce alegerile locale au fost afectate de informații despre interferența Rusiei. De asemenea, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că partidele „plătite de Kremlin” încearcă să supună Republica Moldova unor interese străine. În acest context, decizia Republici Moldova este de a coopera cu Uniunea Europeană și partenerii săi în vederea limitării influenței toxice a oligarhilor asupra sistemului politic moldovenesc, precum și a încercărilor acestora de a „deraia Moldova prin atacuri hibride” (https://www.agerpres.ro).
Ca atare, în urma recomandării Comisiei Europene, liderii UE ar putea aproba încă de la jumătatea lunii decembrie deschiderea negocierilor formale de aderare pentru Moldova și Ucraina.
De remarcat este faptul că, pentru prima dată, Comisia a dat undă verde negocierilor de aderare înainte ca țările candidate să îndeplinească pe deplin criteriile stabilite de UE, cum ar fi reformele judiciare și măsurile anticorupție. În ceea ce privește Republica Moldova, un înalt oficial al UE a declarat că Moldova a finalizat „mai mult de 90% din reformele sale”, sugerând chiar că țara a fost înaintea Ucrainei în ceea ce privește pregătirea pentru negocieri. Cu toate acestea, lucrările în curs includ reforme judiciare cruciale, măsuri anticorupție și alte măsuri menite să anihileze influența oligarhilor (https://www.touteleurope.eu).
Potrivit ministrului său de externe, Moldova merită și are potențialul de a deveni membră a UE, având focusul pe pașii necesari pe care trebuie să-i facă pentru a permite Moldovei să intre în UE. Iar procesul de extindere a UE are menirea de a contribui la asigurarea și consolidarea păcii și democrației în Europa. Se pare că cele 2 state care și-au depus candidatura după Ucraina la aderarea în UE, Moldova și Georgia, apreciază că pace de pe teritoriile lor se datorează spiritului de luptă al Ucrainei. Astfel, ministrul de externe al Republicii Moldova consideră că apărarea Ucrainei permite Moldovei să trăiască în pace și să implementeze reformele necesare pe calea aderării la UE.
În procesul de durată de aderare la UE, Republica Moldova face constant schimb de experiență cu Ucraina, Macedonia de Nord, Serbia și Albania, învățând cum să parcurgă facil un drum de durată. UE testează în prezent modalități de integrare lent a solicitanților, oferind acces limitat la zona sa de liber schimb, scutiri de viză și roaming gratuit. În plus, Moldova participă la platforma comună de cumpărare de gaze a UE, ceea ce i-a permis să scape de dependența de această resursă rusească. De aceea, Moldova și-a propus să împrumute o parte din metodologia folosită de alte țări candidate în procesul de aderare la Uniunea Europeană (https://fr.euronews.com).
Pentru grupul PPE, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina şi Republica Moldova reprezintă o prioritate şi a transmis întreaga sa susținere pentru parcursul european al celor două țări. De altfel, grupul PPE și-a manifestat de la început sprijinul pentru Ucraina și Moldova în ceea ce privește angajamentul și demersul necesar aderării la UE. De altfel, într-o Rezoluție a PE, adoptată cu 448 de voturi pentru, 45 împotrivă și 43 abțineri, deputații europeni își reafirmă angajamentul față de aderarea Republicii Moldova la UE, având dorința declarată ca negocierile să fie lansate înainte de sfârșitul anului. Potrivit membrilor Parlamentului European, guvernul Republicii Moldova și-a demonstrat determinarea și capacitatea de a răspunde cererilor Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare. În același timp, în textul Rezoluției se specifică faptul că apartenența Moldovei la UE ar reprezenta o investiție geostrategică într-o Europă unită și puternică. Membrii PE subliniază importanța continuării procesului de reformare a țării lansat de guvernul de la Chișinău, nu doar pentru atingerea obiectivului politic de aderare la UE, ci mai ales pentru o îmbunătățire tangibilă a nivelului de trai al moldovenilor (https://www.eppgroup.eu).
Însă, în vederea facilitării unui parcurs de aderare la UE rapid și eficient, membrii PE apreciază că UE și statele sale membre ar trebui, de asemenea, să-și sporească asistența financiară și tehnică acordată Republicii Moldova. Aceasta include în special implementarea rapidă a unei noi tranșe de asistență macrofinanciară de către Comisia Europeană. Categoric, Moldova trebuie să-și continue reformele pentru a fi un membru cu drepturi depline, care să contribuie la dezvoltarea UE. În acest sens, conform rezoluției adoptate, PE face apel la toți actorii politici din Republica Moldova să caute un consens asupra celor mai importante și urgente reforme, în scopul continuării armonizării legislației țării cu standardele europene. De asemenea, semnatarii Rezoluției subliniază că activitatea în desfășurare privind reforma durabilă și cuprinzătoare a justiției și lupta împotriva corupției este deosebit de importantă și invită autoritățile moldovenești să continue lucrările privind desființarea oligarhiilor, reforma managementului financiar al administrației publice, lupta împotriva crimei organizate și reforma administrației publice (https://www.europarl.europa.eu).
Se pare că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei susține procesul de extindere a UE. Republica Moldova, țara învecinată cu Ucraina, care primește în mod regulat refugiați, aflată printre cele mai sărace țări din Europa, amenințată în mod regulat de încercările de destabilizare ale Rusiei, a primit undă verde pentru demararea procesului de aderare la UE. Georgia, la rândul ei, parțial ocupată de armata rusă din 2008, a primit și ea recomandări de la Comisia Europeană pentru obținerea statutului de candidat, dar trebuie să ofere garanții suplimentare și să realizeze reforme semnificative pentru a îndeplini cele douăsprezece criterii propuse de UE. În cele din urmă, a fost trimis un semnal către Bosnia și Herțegovina, candidată din 2016, în favoarea deschiderii negocierilor de aderare la UE (https://www.rtbf.be).
Cu toate acestea, recomandarea Comisiei Europene este doar un pas pe un drum lung. Mai întâi trebuie validată printr-un vot unanim al șefilor de stat și de guvern din cei 27. Acest vot va avea loc pe 14 și 15 decembrie în cadrul tradiționalului summit european de sfârșit de an. Dacă cele 27 sunt favorabile și validează deschiderea oficială a acestor negocieri, Moldova și Ucraina se vor alătura apoi unei liste cu alte țări europene care au intrat în negocieri precum Turcia (2005), Muntenegru (2012), Serbia (2014), Albania (2022) și Macedonia de Nord (2022). Problema este că unanimitatea celor 27 nu este garantată, deoarece multe țări se opun extinderii în continuare a Europei, din diferite motive.
Rămâne de văzut dacă recomandările făcute de Comisia Europeană la 8 noiembrie 2023 în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Moldova și Ucraina reprezintă doar un mesaj adresat președintelui Rusiei sau reprezintă un demers firesc al unui proces de extindere a UE, asumat și responsabil.
