Manoela Popescu
Grupul PPE solicită o mai mare transparență în ceea ce privește flota de pescuit a Chinei și activitățile sale de pescuit. Parlamentul European a adoptat, în octombrie 2023, un raport care evidențiază faptul că, deși are cel mai slab scor global din lume pentru pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), China a dezvoltat cea mai mare flotă de pescuit și industrie de acvacultură. Practicile pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) includ, în unele cazuri, condiții de muncă inumane la bordul navelor de pescuit. De aceea, raportul subliniază necesitatea unor măsuri semnificative pentru combaterea practicilor de pescuit INN și, în special, solicită Chinei să ratifice Acordul FAO privind măsurile statutului portului cât mai curând posibil. În plus, conform grupului PPE, în raport se solicită protecția industriei europene a pescuitului împotriva practicilor comerciale neloiale. Întrucât China și-a crescut considerabil exporturile de ton pe piața UE prin intermediul contingentelor tarifare autonome, textul îndeamnă Comisia Europeană să se asigure că produsele care beneficiază de acestea nu provin din pescuitul INN (https://www.eppgroup.eu).
Negociatorul grupului PPE pentru acest raport, Francisco Millán Mon, precizează faptul că este necesară și cooperarea multilaterală cu China și că „trebuie să menținem o cooperare strânsă și un dialog bilateral sincer privind pescuitul ilegal și guvernarea oceanelor în cadrul așa-numitului Parteneriat Albastru, semnat în 2018”. În același timp, Francisco Millán Mon susține că, „împreună cu alte națiuni influente precum SUA, Japonia sau Marea Britanie, trebuie să convingem China să se angajeze pentru un pescuit durabil și să lupte împotriva pescuitului ilegal”. În textul raportului se precizează și faptul că autoritățile chineze impun condițiile birocratice complexe și uneori arbitrare anumitor firme din UE care doresc să exporte produse pescărești în țară. De aceea, Francisco Millán Mon îndeamnă Comisia să se asigure că politica sa în domeniul pescuitului față de China este în concordanță cu toate celelalte politici ale sale (https://www.eppgroup.eu).
De asemenea, Francisco José Millán Mon (PPE), îngrijorat de lipsa de transparență din partea autorităților chineze în ceea ce privește numărul de nave care alcătuiesc flota lor de adâncime și activitățile acestei flote, mai ales că mare parte a flotei chineze este acuzată de numeroase practici ilegale (inclusiv de pescuit ilegal și chiar de condiții de muncă inumane), solicită luarea de măsuri serioase pentru a combate pescuitul ilegal din China (https://www.europarl.europa.eu).
Însă, se pare că UE preferă să folosească dialogul și capacitatea de reacție create prin Parteneriatul Albastru pentru a aborda pescuitul INN efectuat de navele sub pavilion chinez. Aceasta deși Statele Unite, cea mai mare economie din lume, a decis să ia măsuri și să sancționeze navele chineze, care practică pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN), în oceane, la scară globală. Iar factorii de decizie și părțile interesate din industria UE au solicitat Comisiei Europene, încă de la începutul acestui an, să ia act și să aplice normele UE privind pescuitul ilegal și încălcările drepturilor omului împotriva Chinei, în lumina dovezilor tot mai mari ale încălcărilor înfăptuite de către navele chineze. Spre exemplu, în luna decembrie a anului trecut, Biroul de Control al Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni împotriva a două persoane și a mai multor companii de pescuit chineze pe care le dețin pentru pescuit ilegal și încălcarea drepturilor omului. Sancțiunile includ înghețarea activelor americane ale persoanelor și întreprinderilor, precum și interzicerea oricărei activități comerciale în Statele Unite. În total, aceste măsuri vor afecta 157 de nave chineze.
Directorul de campanie pentru pescuitul ilegal și transparența a ONG-ului Oceana, Vanya Vulperhorst, subliniază că, deși prezența Chinei în apele internaționale nu este întotdeauna foarte vizibilă, „China este un exemplu clar de țară cu o problemă considerabilă în ceea ce privește pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN)”. Cu toate acestea, executivul european încă nu pare să acționeze în această privință, în ciuda faptului că UE are un sistem eficient de sancțiuni pentru a restrânge activitățile de pescuit INN. Și aceasta se datorează faptului că, în 2018, UE și China au semnat un acord bilateral denumit Parteneriatul Albastru pentru a „coopera în ceea ce privește guvernarea oceanelor globale” și au creat un grup de lucru permanent care se reunește o dată sau de două ori pe an (https://www.euractiv.fr).
Referitor la Parteneriat Albastru, se știe că, la 16 iulie 2018, Uniunea Europeană a semnat un acord unic de parteneriat oceanic cu China. Astfel, s-a decis ca două dintre cele mai mari economii oceanice din lume să lucreze împreună pentru a îmbunătăți guvernanța internațională a oceanelor în toate aspectele sale, inclusiv prin combaterea pescuitului ilegal și prin promovarea unei economii albastre durabile. La acel moment, acest parteneriat a reprezentat un pas major înainte, stabilind liniile generale pentru colaborarea viitoare în domenii precum: conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice marine în marea liberă; lupta împotriva poluării marine, inclusiv a gunoiului marin din plastic și micro-plasticului; atenuarea și adaptarea la impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor, inclusiv asupra Oceanului Arctic; conservarea resurselor marine vii din Antarctica; guvernanța pescuitului în forurile regionale și globale și prevenirea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.
De asemenea, UE și China au convenit, să sprijine dezvoltarea unei economii albastre înfloritoare și durabile, prin explorarea posibilităților de a promova o interacțiune mai strânsă între afaceri și schimburi de informații între părțile interesate (întreprinderi, institute de cercetare, instituții financiare și asociații industriale). În special, s-a convenit că cele două semnatare vor promova economia circulară în cadrul economiei albastre, bazată pe tehnologii curate și pe cele mai bune practici disponibile. În plus, cooperarea se va extinde și la îmbunătățirea cunoștințelor despre oceane printr-o mai bună cunoaștere și observare a acestora (https://ec.europa.eu).
Însă, în actualul context socio-economic și geopolitic este tot mai dificil pentru UE de a dezvolta o economie albastră sustenabilă. Se cunoaște faptul că, ariditatea, incendiile forestiere și inundațiile au făcut ravagii pe întreg continentul european în vara anului trecut și a acestui an, înregistrându-se cele mai grave secete care au lovit Europa în cinci secole. În timp ce Pactul Ecologic European include un set de propuneri dedicate problemelor sectoriale privind apa, aceste obiective nu sunt bine integrate în politicile UE. Cadrul politic al Uniunii Europene pare insuficient, având în vedere provocările pe care deficitul de apă și poluarea acesteia continuă să le reprezinte la scară globală. De aceea, având în vedere provocările cu care se confruntă UE, o schimbare de perspectivă este absolut necesară. Aceasta se referă la integrarea dimensiunii apei în toate domeniile de acțiune și de politică UE. De altfel, importanța apei este evidențiată și de faptul că Parlamentul European a cerut recent o strategie a UE privind apa. De asemenea, realizarea unui Pact Albastru cu adevărat inovator în cadrul UE este de o foarte mare importanță, dat fiind că, atât Statele Unite, cât și China au strategii de apă (https://www.eesc.europa.eu).
De ce acest parteneriat? Ideea de bază este că parteneriatele oceanice pot reprezenta adevărate instrumente pentru o guvernanță internațională eficientă a oceanelor. Guvernanța internațională a oceanelor este o prioritate importantă pentru UE, pe care își propune să o realizeze prin cooperare internațională și bilaterală. De altfel, UE și China au o cooperare de lungă durată în domeniul afacerilor oceanice, iar organizarea Anului Albastru UE-China în 2017 a creat un nou impuls pentru consolidarea cooperării bilaterale. De aceea, semnarea Parteneriatului Albastru, primul de acest gen, a deschis ușa pentru noi parteneriate oceanice cu alți jucători cheie din ocean (https://ec.europa.eu).
Însă, Parteneriatul Albastru este oare suficient pentru convinge China să lupte împotriva pescuitului ilegal și să-și asume un pescuit durabil, în contextul crizei climatice? Mai ales că, un studiu independent comandat de Comisia pentru pescuit a Parlamentului European (PECH) la începutul lui decembrie 2022 a concluzionat că „există îngrijorări că un număr mare de nave din flotele de pescuit de adâncime ale Chinei „trec neobservate”, folosind tehnici precum dezactivarea identificării lor automate. sistem, care crește posibilitatea unor încălcări ale pescuitului ilegal, neraportat și nereglementat (INN)” (https://www.euractiv.fr).
În doar câțiva ani, China a devenit cea mai mare flotă de pescuit de adâncime din lume, iar din 2014 este principala țară de pescuit în marea liberă. Flotele de pescuit în marea liberă sunt nave de pescuit care operează în afara zonelor lor economice exclusive naționale (ZEE) prin „întreprinderi comune de pescuit” sau prin acorduri bilaterale. Aceste nave parcurg oceane pe distanțe lungi pentru a pescui specii mai valoroase care nu se găsesc în apele lor naționale sau pentru a prinde cantități mai mari.
Ascensiunea Chinei în ceea ce privește pescuitul a fost posibilă datorită epuizării stocurilor de pește din apele chineze, dar și strategiei economice a Chinei pentru care pescuitul reprezintă o prioritate politică globală. În schimb, flota europeană de pescuit de adâncime este estimată la 259 de nave, în timp ce flota chineză depășește 2.700 de nave. Flota chineză fiind prezentă cu precădere în apele africane precum cele din Ghana, Mauritania sau Coasta de Fildeș, în apele Asiei de Sud-Est și cele ale Americii de Sud (https://www.euractiv.fr).
Studiul comandat de PECH a constatat o lipsă de date „fiabile” și de transparență privind activitățile de pescuit și sistemele de monitorizare în care operează flotele de pescuit de adâncime ale Chinei, crescând riscul de pescuit excesiv. Iar „acest lucru are ca rezultat degradarea mediului și o reducere a disponibilității resurselor, precum și consecințe socio-economice pentru comunitățile locale din anumite regiuni”, se precizează în textul respectivului studiu. De asemenea, potrivit studiului solicitat de comisia PECH, „există în general o lipsă de detaliu și transparență” în ceea ce privește acordurile și licențele folosite de China pentru a accesa legal aceste zone (https://www.europarl.europa.eu).
Cu toate acestea, UE nu a emis încă un cartonaș galben Chinei deoarece, potrivit Vanyei Vulperhorst, cele două părți sunt parteneri comerciali importanți atunci când vine vorba de produse de pescuit și de acvacultură. China fiind al doilea cel mai important partener al UE pentru importurile de produse pescărești și de acvacultură, imediat după Norvegia. China este, de asemenea, al patrulea cel mai mare destinatar al exporturilor maritime ale UE. Până la începutului de an, UE a listat 1.371 de companii chineze care pot exporta pește și produse din pește în Europa (https://www.euractiv.fr).
În prezent există patru țări terțe cu cartonaș roșu și opt țări terțe cu cartonaș galben. Republica Populară Chineză (RPC) nu a făcut niciodată obiectul unor proceduri în temeiul Regulamentului INN al UE, în ciuda numărului semnificativ de elemente care tind să demonstreze implicarea majoră și crescândă a RPC în pescuitul INN, așa cum sa analizat în special în studiu privind rolul și influența Chinei în pescuitul și acvacultura globală din decembrie 2022, comandat de PECH (https://www.europarl.europa.eu).
În Raportul PE privind implicațiile activităților de pescuit din China asupra pescuitului UE și calea de urmat din 2 octombrie 2023 se precizează că, dintre cele 152 de state de coastă analizate în 2019 și 2022 pentru a stabili indicele pescuitului INN, China s-a clasat pe ultimul loc în ceea ce privește pescuitul INN. Cu toate acestea, deși flota chineză este departe de a fi singura flotă implicată în pescuitul INN, ea are un impact semnificativ la nivel mondial datorită dimensiunii și prezenței sale globale.
În acest context, UE trebuie să-și consolideze cooperarea cu Regatul Unit, Statele Unite, Japonia și alți actori cheie în politica pescuitului și oceanelor, folosind instrumentele sale diplomatice și comerciale pentru a încuraja China să avanseze reformele necesare în cadrul său de guvernanță în domeniul pescuitului. În același timp, UE și China trebuie să coopereze strâns și transparent în vederea utilizării durabile a resurselor biologice ale mării, a guvernării oceanelor (în special a pescuitului), a luptei împotriva pescuitului INN și a instituirii unui sistem adecvat de trasabilitate. Iar în acest sens, Comisia Europeană ar trebui să evalueze rezultatele inițiativei Parteneriatul Albastru cu China.
