Manoela Popescu
Decizia de a încredința portofoliul de acțiuni climatice olandezului Wopke Hoekstra în cadrul Comisiei Europene a stârnit controverse datorită celor două critici majore: lipsa de angajament față de climă și trecutul său la Shell. Se știe că, pe 22 august 2023, demisia vicepreședintelui și comisarului pentru acțiunea climatică, Frans Timmermans, a lăsat un loc vacant la Comisia Europeană, deoarece arhitectul Pactului Verde European („European Green Deal”) a ales să părăsească Bruxelles-ul pentru a conduce lista social-democrată din Olanda la alegerile generale care vor avea loc în noiembrie 2023. De fapt, Frans Timmermans intenționează să ocupe poziția de prim-ministru, urmându-i în funcție lui Mark Rutte. Acesta din urmă, încă în fruntea executivului, a trebuit așadar să aleagă cine va fi propus la Bruxelles pentru a deveni noul comisar olandez. Aceasta deoarece, modul în care funcționează Comisia Europeană este ca fiecare stat membru să fie reprezentat de un comisar. Deci, a fost necesar ca un olandez să preia acest portofoliu extrem de politic, care constă, în principal, în implementarea Pactului Verde European și a obiectivelor climatice europene. Ca atare, după consultări în cadrul guvernului și cu președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, prim-ministrul Mark Rutte a decis să-l nominalizeze pe Wopke Hoekstra, ministrul olandez al Afacerilor Externe, pe care l-a prezentat (într-o conferință de presă din 25 august 2023) drept „cineva care are experiență internațională în negocieri” (https://fr.euronews.com). De asemenea, după un interviu al Wopke Hoekstra în fața Comisiei Europene, acesta a primit și susținerea președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care a confirmat apoi dorința de a-l propune pe șeful diplomației olandeze Consiliului Uniunii Europene (UE) și Parlamentului European drept comisar responsabil pentru acțiunea climatică. Într-un comunicat de presă publicat pe 30 august 2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a precizat că Wopke Hoekstra are „o motivație puternică pentru această poziție și un mare atașament față de Uniunea Europeană”, precum și experiența profesională necesară. De asemenea, potrivit Ursulei Von der Leyen, „experiența sa guvernamentală va fi un atu considerabil, în special pentru diplomația climatică a Europei în perioada premergătoare COP 28 de la Dubai” (https://commission.europa.eu).
Potrivit publicațiilor, Wopke Hoekstra, cu „experiența profesională” obținută la Shell, una dintre cele mai puternice companii petroliere din lume, nu ar fi înțelept să gestioneze afacerile climatice la Bruxelles. Conform biografiei sale online de pe site-ul partidului său, Apelul Creștin Democrat (CDA), Wopke Hoekstra a deținut „numeroase posturi în sectoarele sociale și comerciale” și „a lucrat pentru Shell la Berlin, Hamburg și Rotterdam”. Însă, critica vehementă adusă de diverse organizații (aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Greenpeace și Friends of the Earth) se referă la lipsa de acțiune în privința climei. În Olanda, Wopke Hoekstra este văzut ca un om care, în cariera sa politică, nu s-a remarcat niciodată pentru apărarea climei și a biodiversității. Mai mult decât atât, un fost deputat olandez, Frans Weisglas, afirmă că „În ultimii ani, nu am reușit să-l vedem pe ministrul Wopke Hoekstra exprimând opinii puternice cu privire la o politică dinamică a climei și a naturii”. Mai mult chiar, una dintre organizațiile îngrijorate, Green 10, o coaliție de asociații de mediu, a scris chiar și o scrisoare deschisă către Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Temerile Green 10 fiind fundamente pe „lipsa de experiență” a lui Wopke Hoekstra în politica climatică, pe experiența sa la Shell, dar și pe sprijinul său financiar acordat Air France-KLM în timpul pandemiei, când a decis să elibereze un ajutor de 3,4 miliarde de EUR pentru compania aeriană olandeză și avioanele sale la sol (https://www.tf1info.fr). De asemenea, Jagoda Munic, președinta Friends of the Earth, a subliniat că „numirea unui fost angajat al Shell să dirijeze politica climatică a Europei atunci că trecem printr-un criza climatică declanșată de industria combustibililor fosili este un mesaj îngrijorător” (https://fr.euronews.com).
Însă, criticile majore se concentrează totuși pe atitudinea sa din trecut față de țările din sudul Europei. Se pare că Wopke Hoekstra a fost supranumit „Domnul Nu” în negocierile privind planul de redresare europeană din vara lui 2020. Rigoarea sa bugetară și intenția sa de a deschide o anchetă europeană „pentru a determina de ce anumite state membre ale UE nu au marja bugetară pentru a face față actualei crize de sănătate” l-au determinat pe premierul portughez Antonio Costa să judece aspru atitudinea ministrului olandez (https://www.lesechos.fr). În același timp, într-un moment în care legislația de mediu provoacă o rezistență tot mai mare, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a atribuit responsabilitatea pentru clima, încredințând coordonarea „Green Deal” vicepreședintelui său, slovacului Maros Sefcovic.
În acest context, Wopke Hoekstra și-a apărat palmaresul ministerial, menționând lansarea de obligațiuni verzi, și a promis „continuitate” în acțiunea UE în domeniul schimbărilor climatice. De asemenea, a spus că vrea să încheie „rapid toate negocierile” aflate în desfășurare cu privire la textele Green Deal, dintre care unele (refacerea naturii, pesticidele etc.) fac obiectul unei opoziții din partea propriei sale tabere politice. În plus, fostul angajat al Shell a criticat subvențiile acordate de statele membre combustibililor fosili, afirmând că “Acest lucru trebuie să aparțină trecutului. Unii mari petrolieri au căutat să-și ascundă rolul în schimbările climatice, este cu adevărat lipsit de etică, nu face decât să le sporească responsabilitatea”. Referitor la COP28 în care va reprezenta UE, Wopke Hoekstra a explicat că dorește să „formeze o alianță globală” privind finanțarea pierderilor și daunelor pentru a strânge fonduri pentru țările în curs de dezvoltare și pentru a construi încrederea și a promis că va „lucra neobosit pentru a obține” succesul în Dubai (https://fr.euronews.com).
Mai mult, în fața Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), Wopke Hoekstra, comisar desemnat pentru acțiunea climatică, a reamintit că Green Deal-ul pune bazele tranziției ecologice a UE și că este de maximă importanță menținerea continuității ambițiilor europene în materie de climă. El a spus că speră să realizeze acest lucru nu doar prin finalizarea rapidă a actualelor negocieri privind clima, dar și propunând un obiectiv climatic ambițios pentru 2040, încă din primul trimestru al anului 2024. Subliniind că UE „nu poate atinge singură neutralitatea climatică”, cooperarea globală și finanțarea climatică vor fi esențiale la următoarea conferință a ONU privind schimbările climatice, COP28. În cele din urmă, comisarul desemnat a subliniat importanța renunțării treptate la combustibili fosili, precum și la subvențiile pentru combustibili fosili. „Cu cât combustibilii fosili devin mai devreme un lucru din trecut, cu atât mai bine”, a afirmat Wopke Hoekstra, deoarece sunt „contraproductivi pentru tranziția energetică a UE”. Astfel, cu două luni înainte de COP28, deputații europeni au acordat miercuri, 4 octombrie, prima undă verde numirii olandezului Wopke Hoekstra în portofoliul climatic al Comisiei Europene, în ciuda rezervelor legate de experiența sa în sectorul petrolier (https://www.europarl.europa.eu).
La aceeași dată, 4 octombrie, mai multe măsuri cheie ale „Green Deal”, un set de texte menite să aducă Uniunea Europeană la neutralitatea carbonului până în 2050, au fost amânate, conform anunțului Comisiei Europene. Respectivele propuneri se referă la pesticide, sustenabilitatea sistemelor alimentare și chiar la bunăstarea animalelor. Referitor la bunăstarea animalelor, în așteptarea studiilor de impact, în loc de ceea ce urma să fie o revizuire completă a normelor privind bunăstarea animalelor, se pare că Bruxellesul va propune în decembrie un text care să reglementeze transportul animalelor (https://www.lexpress.fr).
Frumoasele promisiuni i-au adus votul Parlamentului European lui Wopke Hoekstra. După audierile care au avut loc în Olanda pe 2 octombrie și după întrebări suplimentare scrise ulterior, Comisia pentru mediu, sănătate publică și securitate alimentară a prezentat o evaluare, care a fost ulterior confirmată de Conferința Președinților de Comisii ale Parlamentului, de Conferința Președinților (președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și liderii grupurilor politice) și pe 5 octombrie 2023 de Adunarea Plenară a Parlamentului European. Cu 279 de voturi în favoarea numirii lui Wopke Hoekstra în funcția de comisar pentru acțiunea climatică, 173 împotrivă și 33 de abțineri, postul de comisar pentru acțiunea climatică va fi ocupat de Wopke Hoekstra (https://www.europarl.europa.eu).
Grupul PPE a sprijinit pe deplin numirea lui Wopke Hoekstra drept comisar european pentru acțiunea climatică. Însă grupul PPE a fost nemulțumit de multe răspunsuri vagi din partea lui Maroš Šefčovič în noul său rol de vicepreședinte responsabil pentru Green Deal. Grupul PPE fiind satisfăcut de faptul că olandezul Wopke Hoekstra și-a arătat „disponibilitatea de a lucra pe întregul peisaj politic pentru a face acest lucru posibil. Experiența sa în diplomația climatică înseamnă că Uniunea va avea un reprezentant și un negociator puternic la nivel internațional”. Aceasta deoarece, așa cum afirma Esther de Lange, vicepreședinta grupului PPE pentru Economie și Mediu, „Acordul Verde trebuie să meargă mână în mână cu o politică industrială credibilă și orientată spre viitor” (https://www.eppgroup.eu). Consiliul Uniunii Europene trebuie acum să-i valideze oficial funcția de comisar european pentru acțiunea climatică olandezului Wopke Hoekstra.
Oricum, există o speranță pentru organizațiile care i-au criticat numirea în poziția de comisar european pentru acțiunea climatică olandezului Wopke Hoekstra, deoarece mandatul noului comisar nu ar trebui să dureze mult, reînnoirea executivului european trebuind să aibă loc în urma alegerilor europene din 2024, cu excepția cazului în care acesta este renumit în viitoarea echipă.
