Anunțul oficial privind stabilirea datei viitorului Congres al popularilor europeni între 6 și 7 martie 2024 crează cu siguranță un nou context în perspectiva anului electoral 2024. Fapt extrem de rar, practic simultaneitatea consultărilor electorale: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale conferă anului 2024 un caracter într-adevăr unic în istoria românească post decembristă.
Congresul PPE la București, prin amploare dar mai ales prin nivelul participanților anunțați, Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, Andrej Plenkovic, premierul Croației, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, Evika Silina, premierul Letoniei, Ingrida Simonyte, premierul Lituaniei, Ulf Kristerson, premierul Suediei, Karl Nehammer, cancelarul Austriei, Leo Varadkar, premierul Irlandei, Aleksandr Vucic, președintele Serbiei, Borjana Kristo, premierul Bosniei și Herțegovinei, Peteri Orpo, premierul Finlandei, și Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, constituie cel mai pertinent argument împotriva acelor voci extrem de vocale care contest rolul și importanța participării românești în concertul European contemporan.
Firește, nu este de neglijat și impactul evenimentului asupra rolului Partidului Național Liberal, gazda evenimentului, în contextual anului electoral de care am amintit.
A.S.
