Manoela Popescu
Șocul și repulsia domină în Occident în fața masacrului comis de Hamas în Israel, și pe bună dreptate. Privind retrospectiv, Hamas, mișcarea teroristă palestiniană islamistă și naționalistă aflată la putere din 2007 în Fâșia Gaza, și-a lansat ofensiva sâmbătă, 7 octombrie, în zori, în mijlocul Sabatului, odihna săptămânală evreiască. Se pare că au folosit 5.000 de rachete în Israel, în timp ce luptătorii au folosit explozibili și buldozere pentru a sparge bariera care separa Gaza de teritoriul israelian, atacând poziții militare, dar și civili pe străzi. La bordul vehiculelor, bărcilor și chiar al parapantelor motorizate, luptătorii au confiscat echipamente militare israeliene și s-au infiltrat în zone urbane ale Israelului precum Ashkelon, Sderot și Ofakim, la aproximativ douăzeci de kilometri de Fâșia Gaza, o enclavă săracă populată de 2,3 milioane de locuitori. Categoric, nimic nu poate justifica sau pune în perspectivă o asemenea manifestare a cruzimii. Ca atare, societatea israeliană, uimită de oroarea operațiunii teroriste, discreditată pentru că nu a reușit să prevină acest atac, cu un guvern și o armată sub o imensă presiune populară, a decis să acționeze. Însă este posibil ca prețul pe care statul evreu l-ar putea plăti pentru o operațiune la scară largă să depășească costul uman, chiar alianțele sale și întreaga securitatea regională să fie în joc (https://www.lemonde.fr). Aceasta deoarece masacrul comis de Hamas pe 7 octombrie în Israel a spulberat tradiționala descurajare a statului evreu, însă o operațiune militară vastă în Fâșia Gaza l-ar expune la alte pericole. Liga Arabă considerând că invazia israeliană a Gazei „ar putea duce la genocid”. Și nu doar Liga Arabă, ci și Comisia Uniunii Africane la Cairo subliniază că ofensiva israeliană de la sol din Fâșia Gaza „ar putea duce la un genocid de proporții fără precedent”. Ca atare, Ahmed Aboul Gheit și Moussa Faki solicita Națiunilor Unite și comunității internaționale „să oprească o catastrofă” (https://www.lemonde.fr).
Cu toate acestea, ca drept răspuns, solicitând formarea unui „guvern de unitate națională”, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a afirmat că „Ceea ce va experimenta Hamas va fi dificil și teribil (…), vom schimba Orientul Mijlociu”. Astfel, armata israeliană a lansat sâmbătă operațiunea „Sabia de fier”, efectuând lovituri aeriene și distrugând clădirile prezentate drept „centre de comandă” Hamas în Gaza. În consecință, Israelul a impus un „asediu total” asupra Fâșiei Gaza și a anunțat că a dislocat zeci de mii de soldați în sudul țării, care au luptat împotriva luptătorilor infiltrați. Armata a susținut pe 12 octombrie că a aruncat deja 6.000 de bombe asupra enclavei, o abordare pur cantitativă care nu face decât să întărească ideea unor lovituri nediscriminatorii. De asemenea, autoritățile israeliene au decis să evacueze rezidenții din jurul Gazei și au ordonat oprirea „imediată” a alimentării cu apă a Fâșiei Gaza, sau 10% din consumul anual de apă al teritoriului. În total, războiul a lăsat deja peste 3.000 de morți de ambele părți, civili, soldați israelieni și luptători palestinieni.
Însă, ca urmare a ofensivei, Israelul a anunțat că și-a recâștigat parțial controlul asupra graniței sale cu Fâșia Gaza, aflată sub asediu și bombardată de raidurile israeliene, după patru zile de război împotriva Hamas, care a făcut deja mii de morți.
Cu toată groaza, Occidentul se întreabă ce spera Hamas când a lansat primele rachete asupra Israelului pe 7 octombrie, atacând civili și luând ostatici? Dacă obiectivul era să surprindă statul ebraic, să demonstreze, așa cum au declarat liderii organizației islamiste palestiniene care gestionează Fâșia Gaza din 2006, „fragilitatea” inamicului, inclusiv a serviciilor sale de informații, atunci scopul a fost atins. Pe termen lung, la ce ar putea spera cu adevărat Hamas? În mod evident, victoria militar nu este o opțiune fezabilă, deoarece dezechilibrul forțelor este atât de flagrant, iar în plus Statele Unite au reacționat imediat asigurând Israelului sprijinul său militar activ. Obținerea eliberării în masă a prizonierilor palestinieni în schimbul celor luați ostatici din 7 octombrie pare de asemenea să facă parte din plan, însă este și realist acest obiectiv?
Oricum, este evident că acest conflict dintre Israel și organizația militantă Hamas din Fâșia Gaza are implicații profunde și complexe la nivel social, economic și geopolitic.
Referitor la consecințele sociale, se știe că orice conflict armat generează pierderi umane, un climat de frică și anxietate în rândul populației civile, în special a copiilor, dislocări de persoane și o mulțime de refugiați. Atacurile și bombardamentele duc la dislocarea forțată a civililor, creând o criză umanitară și producând un număr semnificativ de refugiați interni și externi. Mai mult decât atât, supraviețuitorii, în special copiii, pot dezvolta probleme de sănătate mentală și traume psihologice din cauza experiențelor de război. Potrivit ONU, peste 423.000 de palestinieni au fost strămutați în ultimele zile din Fâșia Gaza pentru a scăpa de bombardamente. Cum cincisprezece francezi au murit în atacurile Hamas, președintele Franței, Emmanuel Macron s-a angajat într-un discurs solemn să „face tot posibilul” pentru salvarea ostaticilor francezi, ale căror familii l-au „implorat” să intervină, invocând unitatea națiunii în fața tensiunilor politice și a riscului de importare a conflictului (https://fr.euronews.com).
Expertul ONU privind populațiile strămutate s-a declarat vineri, 13 octombrie 2023, „îngrozit” de ordinul de evacuare dat de armata israeliană populației din nordul Fâșiei Gaza, care constituie o crimă împotriva „umanității”. Paula Gaviria Betancur, raportorul special al ONU pentru drepturile omului a declarat într-un comunicat de presă: „Suntem îngroziți că un milion de palestinieni se vor alătura celor 423.000 de oameni care au fost deja alungați din casele lor de violența din ultima săptămână”. Potrivit raportorului special al ONU pentru drepturile omului „Deplasarea forțată a populațiilor constituie o crimă împotriva umanității, iar pedeapsa colectivă este interzisă de legislația internațională umanitară”. Oricum, trecerea populației printr-o zonă activă de război are consecințe umanitare devastatoare. Și ONG-urile au avertizat despre situația sănătății populației din Fâșia Gaza, cerând un coridor umanitar care să susțină răspunsul medical, în timp ce Ministerul Sănătății din enclavă a avertizat că lipsa proviziilor și a medicamentelor va duce la o „situație catastrofală”. În această situație, ONU a reamintit că asediul total al Fâșiei Gaza de către Israel este „interzis” de dreptul internațional umanitar, iar Uniunea Europeană a decis să-și mențină ajutorul pentru dezvoltare destinat poporului palestinian (https://www.lefigaro.fr).
În ceea ce privește consecințele economice ale conflictului dintre Israel și Hamas, acestea sunt: distrugerea infrastructurii economice și sociale, inclusiv școli, spitale, fabrici și drumuri, afectând capacitatea de producție și creând dificultăți pentru revenirea economică; pierderi economice și șomaj; creșterea dependenței de ajutorul umanitar. Se știe că, de regulă, comunitățile afectate devin dependente de ajutorul umanitar pentru alimente, apă și alte necesități de bază, având un impact semnificativ asupra economiei locale. Mai ales că această situație explozivă se întâmplă într-o lume deja supusă la numeroase dezechilibre: climatice, migratorii, diplomatice dintre China și Statele Unite, legate de conflictul dintre Rusia și Ucraina etc.. Toate aceste dezechilibre militează pentru o volatilitate semnificativă a piețelor financiare în lunile următoare. Deși conflictul nu este de așteptat să aibă un impact direct asupra producției de petrol, însă ar putea duce la efecte indirecte. Se pare că speranța de a se normaliza relațiile dintre Israel și Arabia Saudită pe termen scurt s-a evaporat. Statele Unite au lucrat de luni de zile la această normalizare, care ar fi putut duce la o creștere a producției de petrol din Arabia Saudită la începutul anului viitor. Statele Unite au redus nivelul sancțiunilor aplicate Iranului în ultimul an, ceea ce a permis o creștere a producției de petrol iraniene. Această creștere a producției este estimată la 700.000 de barili/zi (https://www.bloomberg.com). Este posibil ca sancțiunile SUA să se reia, având în vedere apropierea Iranului și Hamas, rezultând o scădere a exporturilor de petrol din Teheran (https://fr.euronews.com).
Ce impact ar putea avea atacul Hamas asupra Israelului în ceea ce privește economia globală? Primele atinse sunt întotdeauna principalele piețe internaționale, deci piața petrolului, în primul rând. Prețurile țițeiului au câștigat aproape 5 dolari de sâmbătă, 14 octombrie, însă acesta este un impact limitat în această etapă, deoarece prețurile au scăzut cu 8 dolari săptămâna trecută, la 85 de dolari. În continuare, experții se așteaptă ca prețurile să se apropie de 100 de dolari pe baril pentru o lungă perioadă de timp. Aceasta deoarece, pe de o parte, Arabia Saudită a spus rapid că este gata să redeschidă porțile producției sale, dacă este necesar. Iar, pe de altă parte, acest conflict brutal riscă să perturbe apropierea care a avut loc între Israel și mai multe țări arabe, sau chiar să conducă la sancțiuni împotriva Iranului dacă implicarea acestuia este dovedită.
Ce se va întâmpla pe alte piețe financiare? Retragerea către marile valori tradiționale de refugiu: aurul, francul elvețian, monedele petroliere, datoria statelor mari și sigure (Statele Unite, în mod evident) și cu neîncredere față de țările cele mai vulnerabile la aprovizionarea cu petrol, în principal țările din zona euro. Din fericire, aceasta este doar o consecință posibilă, dar este întotdeauna util să ne amintim că un război este prin natură inflaționist și de cele mai multe ori are ca rezultat creșterea prețurilor materiilor prime.
În ceea ce privește sectorul de apărare și cel energetic, acțiunile de apărare și energie ar trebui să beneficieze de un mic impuls de pe urma conflictului armat, în timp ce companiile cele mai afectate vor fi, fără îndoială, cele de tehnologie, de consum și criptomonede. În cele din urmă, este probabil ca preocupările legate de creșterea globală să aibă prioritate față de preocupările legate de inflație (https://www.la-francaise.com).
Referitor la economia israeliană, fundamentele economice ale țării sunt bune: datoria publică mică, o rată a șomajului de 4%, un excedent comercial ridicat, inflație controlată și o capacitate puternică de inovare. Însă, pe termen scurt, va exista inevitabil un impact negativ asupra turismului, investițiilor și recrutării în străinătate a forței de muncă calificate de care țara are nevoie (https://rmc.bfmtv.com).
Consecințe geopolitice ale conflictului dintre Israel și Hamas sunt date de polarizarea comunităților internaționale, impactul asupra stabilității regionale, implicații asupra procesului de pace, creșterea sentimentului antisemitismului și islamofobiei. Conflictul amplifică diviziunile și polarizarea comunităților internaționale, cu țări și organizații susținând diferite părți, ceea ce complică eforturile de soluționare a conflictului. Spre exemplu, cum președintele american Joe Biden a numit atacurile Hamas drept „rău pur”, știrile americane prezentând informații despre „copii uciși, familii întregi masacrate”, Statele Unite sunt gata să desfășoare „resurse suplimentare” pentru a sprijini Israelul, pe lângă ajutorul militar deja trimis (https://www.lemonde.fr). În același timp, câteva mii de oameni au manifestat și au strigat, vineri, 13 octombrie, în inima New York-ului, „Eliberați, eliberați Palestina”, pentru a cere încetarea „colonizării israeliene” și a denunța sprijinul Statelor Unite pentru Israel, exprimându-și totodată temerile în fața operațiuni militare din Fâșia Gaza. În New York, orașul de la răscruce a tuturor comunităților și religiilor, un roi de steaguri palestiniene era vizibil pe Broadway Avenue, între străzile 40 și 42, la o aruncătură de băț de Times Square (https://www.lefigaro.fr).
Iranul s-a plasat în fruntea susținerii ofensivei Hamas, respingând în același timp acuzațiile privind implicarea sa. Șeful Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a asigurat că organizația sa a respins violența „de ambele părți” (https://fr.euronews.com).
Conflictul afectează stabilitatea regională, putând spori tensiunile între țările vecine și având potențialul de a escalada și alte conflicte în regiune. Ca atare, Uniunea Europeană subliniază „dreptul Israelului de a se apăra în conformitate cu dreptul internațional în fața atacurilor violente și fără discriminare” ale Hamas. Liderii celor 27 susțin importanța furnizării de asistență umanitară de urgență, fiind pregătiți să sprijine cetățenii din Gaza, împreună cu partenerii lor, deoarece „Este esențial să prevenim escaladarea regională”.
În același timp, conflictul complică și mai mult perspectivele de pace din regiune, creând dificultăți semnificative în găsirea unor soluții durabile pentru pace și stabilitate. Egiptul, Arabia Saudită și Qatar spun că își sporesc contactele pentru a pune capăt escaladării. Însă, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, discuțiile despre o posibilă rezolvare a conflictului dintre Israel și Hamas sunt destul de dificile. Aceasta deoarece Rusia, acuzând Statele Unite că sunt responsabile pentru situația din Gaza, a cerut Consiliului de Securitate al ONU să acționeze, punând pe masă un proiect de rezoluție în care „condamnă ferm toate violența și ostilitățile împotriva civililor și toate actele de terorism” și prin care se cere o „încetare a focului umanitar imediată, durabilă și pe deplin respectată”. Potrivit ambasadorului rus la ONU, Vassili Nebenzia, unele state membre au fost „pozitive” față de proiectul de text, altele mai puțin însă. Pentru a fi adoptată, o rezoluție necesită aprobarea a cel puțin nouă din cei cincisprezece membri ai Consiliului, fără dreptul de veto al unuia dintre cei cinci membri permanenți (Statele Unite, Regatul Unit, Franța, Rusia, China) (https://www.lemonde.fr). În paralel cu propunerea Rusiei, brazilienii au vehiculat un alt proiect de rezoluție, deja modificat de mai multe ori, care include o mențiune explicită a actelor „teroriste” ale Hamas, ceea ce nu face textul rusesc. Ca atare, cu două proiecte de texte concurente de rezolvare a conflictului armat dintre Israel și Hamas, puse pe masa Consiliului de Securitate al ONU, discuțiile sunt departe de a se fi încheiat (https://www.afp.com).
De asemenea, conflictul poate intensifica sentimentele antisemite și islamofobe în anumite părți ale lumii, afectând relațiile sociale și interculturale. Categoric. șocul provocat de războiul din Israel și de mișcarea islamistă palestiniană Hamas, care a început pe 7 octombrie, se resimte dincolo de granițele Orientului Mijlociu. Europa se teme de importarea conflictelor pe pământul său și de tensiunile intercomunitare. Vineri, 13 octombrie, purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Ravina Shamdasani, afirma că „În multe țări din întreaga lume, a existat o proliferare a discursurilor de ură antisemite și islamofobe”. Iar în Franța. ministrul de interne, Gérald Darmanin, a identificat „mai mult de o sută de acte antisemite”, de la etichete la insulte. Ca atare, 10.000 de ofițeri de poliție francezi protejează 500 de locuri, inclusiv școli și sinagogi. Cum în comunitățile evreiești, îngrijorarea este reală, pe lângă Franța, multe țări precum Olanda și Spania au sporit prezența poliției pentru a proteja sinagogile sau instituțiile de învățământ. Spre exemplu, potrivit anunțului făcut de Consiliul Central Evreiesc din Olanda, trei școli din Amsterdam și-au închis porțile vineri, 13 octombrie, „din cauza apelului organizației teroriste Hamas de a ucide evrei din întreaga lume”. Deși guvernul francez a luat măsuri deosebit de ferme, interzicând toate „demonstrațiile pro-palestiniene”, considerând că acestea „s-ar putea genera tulburări ale ordinii publice”, mitinguri pro-palestiniene au avut loc joi (12 octombrie) seară în mai multe orașe, inclusiv la Paris unde s-au adunat în jur de 3.000 de persoane, înainte de a fi dispersate de gaze lacrimogene și jeturi de apă. De fapt, deși guvernele europene au oferit, în cea mai mare parte, sprijin neclintit Israelului, au existat mișcări pro-palestiniene. Mai mult chiar, în Germania, poliția raportează oameni „sărbătorind atacuri asupra Israelului prin distribuirea de produse de patiserie” la Berlin (https://www.sudouest.fr).
Una dintre consecințele majore ale evoluției sângeroase a conflictului israeliano-palestinian este dezbinarea cetățenilor din întreaga lume, care se aprind pe străzi și pe rețelele de socializare. Protestatarii glorifică atacurile asupra civililor israelieni sau palestinieni, pe anumite platforme se fac remarci antisemite sau islamofobe, iar discursurile și analiza acestui conflict sunt duse la extrem de ambele tabere. Însă, în acest context, important să recunoaștem complexitatea acestei situații și, fără a o simplifica, să susținem eforturile de pace, dialog și înțelegere între părțile implicate pentru a găsi soluții durabile la acest conflict.
