Manoela Popescu
Se știe că, în decembrie 2020, ca parte a acordului politic general privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, Comisia a emis o declarație prin care se angajează să prezinte, până la 1 ianuarie 2024, o revizuire a funcționării cadrului financiar multianual. Conform acestui angajament, precum și a declarației asumate împreună cu bugetul anual pe 2023, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind „Revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual 2021-2027”. În respectiva Comunicare se prezintă o evaluare a modului în care a funcționat cadrul financiar multianual până în prezent și o evaluare a măsurii în care bugetul UE poate oferi în continuare mijloace de abordare a provocărilor comune cu care se confruntă UE. Evaluarea respectivă aduce în prim plan necesitatea realizării unei revizuiri a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027, astfel încât UE să-și poată îndeplini toate obiectivele, inclusiv pe cele mai urgente, până la sfârșitul anului 2027.
Necesitatea revizuirii CFM 2021-2027 este evidentă deoarece, începând din 2020, Uniunea s-a confruntat cu o serie de provocări fără precedent și neașteptate. Astfel, se știe, imediat după pandemia de COVID-19, Europa a cunoscut războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a condus la criza energetică care a urmat și la explozia inflației și a ratelor dobânzilor. Cum aceste provocări nu ar fi putut fi anticipate la momentul încheierii acordului privind CFM, Comisia a acționat rapid și a utilizat toate mijloacele de care dispunea, inclusiv realocările și reprogramarea, pe lângă mecanismele de flexibilitate bugetară existente. Însă, cu toate acestea, flexibilitatea bugetară limitată prevăzută în CFM este aproape epuizată, iar posibilitățile de realocare ajung la limită, ceea ce împiedică capacitatea bugetului UE de a aborda chiar și cele mai urgente provocări. Mai mult decât atât, efectele directe și indirecte ale războiului și pandemiei au generat o evoluție geopolitică și economică care au creat noi provocări. Iar aceste provocări solicită o acțiune sporită din partea UE, mai ales în contextul dublei tranziții a Europei. Bugetul UE a oferit un sprijin enorm prin măsuri de flexibilitate și de restabilire a priorităților, însă CFM pentru perioada 2021-2027 nu a fost proiectat pentru a răspunde consecințelor unui război în Europa.
În același timp, Uniunea Europeană trebuie să își confirme sprijinul multianual pentru Ucraina. Se cunoaște faptul că nevoile de lichidități ale Ucrainei pentru asigurarea stabilității macrofinanciare sunt în continuare ridicate, iar investițiile în redresarea și reconstrucția rapidă a Ucrainei ar trebui să crească treptat pe măsură ce situația evoluează. Susținerea activității economice și reconstruirea infrastructurii de bază ar genera locuri de muncă și venituri, ar oferi refugiaților perspectiva de a se întoarce acasă și ar reduce volumul ajutorului internațional necesar.
Iar pentru a răspunde priorităților și nevoilor comune ale Uniunii, bugetul pe termen lung al UE trebuie să fie consolidat pentru perioada 2024-2027, astfel încât să poată furniza cea mai importantă finanțare necesară pentru a răspunde acestor provocări. Astfel, spre exemplu, pentru a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei și redresării pe termen scurt, precum și reconstrucției acesteia pe termen lung, Comisia propune un regulament de instituire a unui mecanism pentru Ucraina, un instrument integrat și flexibil, cu o capacitate maximă globală de până la 50 de miliarde de EUR în prețuri curente.
În contextul unei instabilități economice și politice mondiale accentuate, tendințele migrației globale sunt în creștere, iar presiunea exercitată de migrație la frontierele Uniunii înregistrează în continuare o tendință ascendentă. De aceea, Comisia propune majorarea plafoanelor de cheltuieli din cadrul rubricii 4 „Migrație și gestionarea frontierelor” și al rubricii 6 „Vecinătate și întreaga lume” cu încă 1693 de milioane de EUR și, respectiv, 9056 de milioane EUR pentru perioada 2024-2027 (https://ec.europa.eu).
De asemenea, propunerea Comisiei vizează suplimentări bugetare în ceea ce privește promovarea competitivității pe termen lung în domeniul tehnologiilor strategice (platforma pentru tehnologiile strategice pentru Europa (STEP)), susținerea costurilor de finanțare a NextGenerationEU, menținerea unei administrații funcționale pentru îndeplinirea priorităților politice ale UE și consolidarea capacității bugetului Uniunii de a răspunde la crize și la evoluții neprevăzute(https://ec.europa.eu).
Ca atare, propunerea Comsiei specifică faptul că, pentru a stimula capacitatea de investiții dedicată în mod specific priorităților legate de tehnologiile strategice, ar trebui ca platforma STEP să fie sprijinită în perioada 2024-2027 prin majorări bugetare pentru InvestEU, Fondul pentru inovare, Consiliul european pentru inovare din cadrul programului Orizont Europa și Fondul european de apărare. Prin urmare, nivelurile cheltuielilor în cadrul plafoanelor relevante din CFM (rubrica 1 „Piața unică, inovare și sectorul digital”, rubrica 3 „Resurse naturale și mediu” și rubrica 5 „Securitate și apărare”) ar trebui majorate în consecință (https://ec.europa.eu).
În plus, Comisia propune ca, în vederea susținerii costurilor de finanțare a NextGenerationEU care depășesc sumele planificate inițial, în 2020, să se instituie un nou instrument special tematic („instrumentul EURI”), pe lângă plafoanele din CFM, până la finalul CFM 2021-2027. Mobilizarea Instrumentului EURI ar trebui să aibă loc atunci când costurile împrumuturilor pentru NextGenerationEU într-un anumit an depășesc cuantumurile planificate în decembrie 2020 (https://ec.europa.eu).
Însă, pentru ca instituțiile să își poată îndeplini sarcinile legale și pentru gestionarea responsabilităților suplimentare care i-au fost atribuite Comisiei de către colegiuitori, este necesar să se majoreze plafonul stabilit pentru rubrica 7 „Administrația publică europeană” cu 1621 de milioane de EUR, inclusiv subplafonul „Cheltuieli administrative ale instituțiilor” cu 1331 de milioane de EUR.
Parlamentul European este de acord cu faptul că este esențială o revizuire de urgență a Regulamentului privind CFM, deoarece CFM a fost depășit de evenimente, flexibilitatea bugetară a fost epuizată ca urmare a crizelor multiple și că sunt necesare mai multe resurse pentru a se putea răspunde unor circumstanțe neprevăzute, dar și că CFM conține probleme structurale care au fost scoase la iveală de evoluțiile economice și sociale din ultima perioadă de timp. Mai mult decât atât, CFM revizuit trebuie să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2024 și să ofere un cadru pentru bugetul pe 2024 (https://www.europarl.europa.eu).
În acest context, grupul PPE dorește să întărească bugetul pe termen lung al UE cu 75,8 miliarde de EUR, să restabilească flexibilitatea și rezervele, astfel încât „să fim capabili să facem față oricăror crize viitoare neprevăzute”. Aceasta înseamnă adăugarea unui fond ambițios de 10 miliarde de EUR, în plus față de propunerea de revizuire bugetară a Comisiei Europene. De asemenea, grupul PPE îndemnă statele membre să colaboreze cu Parlamentul în mod responsabil, astfel încât „prioritățile UE să poată fi finanțate și realizate în mod corespunzător”. În mod deosebit, grupul PPE a sprijinit ferm ajutorul financiar suplimentar de 50 de miliarde de EUR pentru Ucraina. De asemenea, grupul PPE a solicitat suplimentarea cu 3 miliarde de EUR a Platformei Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP) pentru a sprijini competitivitatea, cu 1 miliard de EUR fondul pentru migrație și gestionarea frontierelor și cu 1 miliard de EUR fondurile pentru abordarea provocărilor externe. În plus, negociatorul principal pentru revizuirea la jumătatea perioadei a Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, din partea grupului PPE, Jan Olbrycht, a precizat că este esențial să „consolidăm Instrumentul de flexibilitate cu încă 3 miliarde de EUR și Rezerva de solidaritate și ajutor de urgență cu încă 2 miliarde de EUR”. În accepțiunea grupului PPE, aceste creșteri vor contribui la asigurarea că Europa este echipată pentru a reacționa rapid și eficient la orice dezastre naturale sau crize care poate apărea. Iar referitor la instrumentul NextGenerationE, credința grupului PPE este că programele UE nu trebuie să concureze pentru finanțare cu instrumentul de redresare (https://www.eppgroup.eu).
Necesitatea revizuirii bugetului UE înainte de 1 ianuarie 2024 este impusă și de nevoile în creștere în materie de ajutor umanitar și ca răspuns la situații de urgență în interiorul și în afara Uniunii, precum și nevoile de sprijin în urma catastrofelor naturale, care devin tot mai frecvente și mai intense, în special, ca urmare a schimbărilor climatice. În așteptarea unui buget revizuit corespunzător necesităților, având în vedere incertitudinile legate de evoluția ratelor dobânzilor, a evenimentelor neprevăzute și a celor cauzate de schimbările climatice, precum și a evoluției situației geopolitice și socio-economice a Europei, se impune găsirea unui set mai diversificat și mai rezilient de surse de venituri pentru bugetul UE, pentru a oferi o finanțare solidă și sustenabilă pentru un CFM consolidat și extins. Aceasta deoarece bugetul UE revizuit ar trebui să îi permită acesteia să ofere răspunsurile politice necesare pentru abordarea provocărilor emergente și să își îndeplinească obligațiile legale care nu pot fi încadrate în limitele plafoanelor existente și nici prin intermediul unei flexibilități epuizate.
