Manoela Popescu
Aerul curat este esențial pentru sănătatea umană și pentru conservarea mediului. Se poate afirma că, în ultimele trei decenii, în UE s-au realizat îmbunătățiri majore în ceea ce privește calitatea aerului, datorită eforturilor comune ale UE și ale autorităților naționale, regionale și locale din statele membre de a reduce efectele negative ale poluării aerului. Cu toate acestea, aproximativ 300.000 de decese premature pe an și un număr semnificativ de boli netransmisibile, cum ar fi astmul, problemele cardiovasculare și cancerul pulmonar, sunt în continuare atribuite poluării aerului.
De aceea, în decembrie 2019, Comisia Europeană a prezentat, în comunicarea sa intitulată „Pactul verde european”, o foaie de parcurs ambițioasă pentru a transforma Uniunea într-o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, cu scopul de a proteja, a conserva și a consolida capitalul natural al Uniunii, dar și de a proteja sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. Ca atare, Comisia Europeană s-a angajat să îmbunătățească calitatea aerului și să alinieze standardele UE de calitate a aerului la noile recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mai ales că, în septembrie 2021, OMS a publicat noi orientări privind calitatea aerului, bazate pe o sinteză cuprinzătoare a dovezilor științifice referitoare la efectele poluării atmosferice asupra sănătății. De asemenea, Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării stabilește o viziune pentru anul 2050, în care poluarea aerului este redusă la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale. În plus, au fost introduse obiective pentru 2030, dintre care două privind aerul: reducerea cu peste 55 % a impactului poluării aerului asupra sănătății (decese premature) și reducerea cu 25% a cotei ecosistemelor din UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea (https://www.europarl.europa.eu).
În același timp, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, începută în februarie 2022, a urgentat necesitatea tranziției către producția de energie curată, în scopul reducerii dependenței UE de gazele naturale și de alți combustibili fosili importați din Rusia. În consecință, la 18 mai 2022, a fost adoptat planul REPowerEU, un pachet ambițios de măsuri destinate inclusiv să ajute statele membre să accelereze implementarea producției de energie din surse regenerabile. Se pare că, dacă este pus în aplicare rapid, acest pachet de măsuri poate avea beneficii conexe semnificative din perspectiva poluării aerului.
Pe 26 octombrie 2022, Comisia a prezentat textul Propunerii de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa. Inițiativă Comisiei făcând parte din programul său de lucru pentru 2022 și reprezentând o acțiune-cheie în cadrul Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării. La fel ca toate inițiativele din cadrul Pactului Verde European, propunerea urmărește să se asigure că obiectivele sunt atinse în modul cel mai eficace și mai puțin împovărător, cu respectarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”. Propunerea contribuie la punerea în aplicare a obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării și a obiectivelor Planului de acțiune privind reducerea la zero a poluării în ceea ce privește calitatea aerului, cu scopul de a proteja sănătatea și mediul (https://commission.europa.eu).
Deși poluarea aerului înconjurător reprezintă un risc major pentru sănătatea mediului, care afectează toți cetățenii și toate statele membre, apar numeroase dovezi cu privire la legăturile dintre statutul socioeconomic și poluarea aerului, care demonstrează în special că sănătatea persoanelor cu un statut socioeconomic inferior tinde să fie mai afectată de poluarea aerului decât sănătatea populației generale, atât ca urmare a expunerii lor mai mari, cât și a vulnerabilității mai mari a acestora (https://www.europarl.europa.eu). De aceea, statele membre care introduc standarde mai stricte de calitate a aerului, în conformitate cu articolul 193 din TFUE, trebuie să notifice standardele respective Comisiei în termen de 3 luni de la data adoptării. Spre exemplu, de la 1 ianuarie 2023, cele mai poluante vehicule vor fi interzise în orașele cu peste 150.000 de locuitori din Franța. Acesta este principiul zonelor cu emisii reduse care ar trebui implementat în 45 de orașe franceze.
Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa stabilește patru elemente esențiale pentru îmbunătățirea substanțială a calității aerului în UE. Primul este un standard de calitate a aerului ambițios, dar fezabil atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere socio-economic, conform evaluării de impact amănunțită realizată de Comisia Europeană. Virginijus Sinkevičius, membru al Comisiei Europene precizând că evaluarea de impact efectuată de Comisie confirmă că obiectivele privind calitatea aerului pot fi realizate până în 2030 la până la 94% din stațiile de monitorizare din UE, cu beneficii care sunt de cel puțin șapte ori mai mari decât costul. De asemenea, arată că nici reducerea, nici amânarea acestor standarde nu este o opțiune, deoarece aceste modificări ar suporta costuri inacceptabile în ceea ce privește viețile umane. Mai mult decât atât, sinergiile create cu măsurile ambițioase deja adoptate în domeniul transporturilor și energiei ar conduce la beneficii anuale brute estimate la între 42 de miliarde EUR și 121 de miliarde EUR în 2034, pentru un cost anual de mai puțin de 6 miliarde de EUR. Al doilea element al propunerii se referă la păstrarea și îmbunătățirea fiabilității și robusteții rețelei de monitorizare cu utilizarea sporită a metodelor rentabile, cum ar fi modelarea. Al treilea element vizează o informare mai bună și mai armonizată a cetățenilor, inclusiv cu privire la efectele poluării aerului asupra sănătății. În cele din urmă, cel de-al patrulea element al propunerii se referă la consolidarea prevederilor privind guvernanța și aplicarea, iar aceasta include stabilirea unui nou drept pentru cetățeni de a solicita despăgubiri pentru sănătatea prejudiciată, inclusiv prin acțiuni colective (https://www.europarl.europa.eu).
Potrivit grupului PPE, care dorește ca toți să respirăm un aer mai curat, „avem nevoie de măsuri ambițioase și realiste pentru îmbunătățirea calității aerului, nu de măsuri populiste sau drastice”. Ca atare, grupul PPE a susținut această direcție în dezbaterile privind așa-numita lege privind calitatea aerului înconjurător. Grupul PPE afirmând că este “împotriva interzicerii mașinilor din centrul orașelor”. În același timp precizează că noile reguli nu trebuie să ducă la închiderea site-urilor din industrie, mai ales că industria se confruntă în prezent cu o situație economică dură și cu reguli mai stricte privind emisiile de CO2. În schimb, grupul PPE dorește ca cei care nu poluează sau poluează mai puțin să fie răsplătiți. Cu alte cuvinte, grupul PPE vrea “stimulente pentru persoane fizice și securitate a investițiilor pentru companii, nu doar interdicții și sancțiuni” (https://www.eppgroup.eu).
Plecând de la realitatea că, în ultimii 15 ani, calitatea aerului s-a îmbunătățit foarte mult în Europa, grupul PPE apreciază că „Trebuie să fim ambițioși și realiști, nu populiști sau drastici”, mai ales că „includerea transportului maritim în comerțul cu emisii din UE, de exemplu, va asigura o îmbunătățire suplimentară a calității aerului în următorii ani” (https://www.eppgroup.eu).
De asemenea, în accepțiunea grupului PPE, trebuie să se țină cont de faptul că multe state membre au deja standarde foarte înalte de calitate a aerului. Prin urmare, această revizuire trebuie să echilibreze costurile și efortul cu rezultatul într-o manieră proporțională. Mai ales că, în calitate de factori de decizie, trebuie să se țină cont de echilibrarea în mod responsabil a tuturor aspectelor sănătății, mediului și eficienței economice în cadrul UE și să se decidă cu ce viteză ar trebui să aibă loc această transformare.
Se preconizează că principalele beneficii ale Directivei privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa vor lua formele următoare: reducerea mortalității și morbidității, reducerea cheltuielilor cu asistența medicală, reducerea pierderilor de randament al culturilor legate de ozon, reducerea absențelor la locul de muncă din motiv de boală și creșterea productivității la locul de muncă. În același timp, ca toate celelalte directive privind calitatea aerului înconjurător, nici aceasta nu impune costuri administrative directe pentru consumatori și întreprinderi. Însă, obiectivele prezentei inițiative nu pot fi realizate în măsură suficientă doar la nivelul statelor membre, datorită naturii transfrontaliere a poluării aerului: modelarea atmosferică și măsurarea poluării aerului demonstrează în mod indubitabil că poluarea emisă într-un stat membru contribuie la poluarea măsurată în alte state membre. Aceasta înseamnă că doar un efort colectiv poate să contribuie la îmbunătățirea calității aerului de care să beneficieze întreaga umanitate.
