Manoela Popescu
În contextul crizelor care au bulversat Europa și întreaga lume și care au generat haos și insecuritate alimentară, a se discuta despre viitorul agriculturii în Europa, în vederea găsirii de soluții la provocările actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul agricol, este de importanță vitală. Mai ales pentru a ne asigura că acest sector rămâne sustenabil, eficient și capabil să satisfacă nevoile alimentare ale populației într-un mod durabil. Agricultura reprezentând o sursă fundamentală de alimente pentru populație, cu un impact semnificativ asupra mediului, economiei și societății, în general.
De fapt, agricultura este un sector economic important în Europa, care generează locuri de muncă și contribuie la creșterea economică. În plus, agricultura este indisolubil legată de zonele rurale și de comunitățile care se dezvoltă și pe care le dezvoltă sectorul agricol în mediul rural. Viitorul agriculturii în Europa este influențat de o serie de factori și tendințe, iar sectorul agricol evoluează într-un context de schimbări climatice, tehnologice și sociale. Cu toate acestea, există câteva direcții generale în care se poate dezvolta agricultura în Europa: agricultură sustenabilă și ecologică, digitalizare și tehnologii agricole, schimbări climatice și rezistența la schimbările climatice, creșterea producției alimentare, agricultura de precizie și automatizarea, producția organică și a alimentelor sănătoase, politici agricole și subvenții, comerțul agricol internațional, conservarea biodiversității și gestionarea terenurilor agricole.
În prezent, Europa se îndreaptă către o agricultură mai sustenabilă și ecologică, cu un accent crescut pe protejarea mediului și conservarea resurselor naturale. Prin intermediul politicii agricole comune (PAC) se acordă sprijin pentru practici agricole mai prietenoase cu mediul și pentru agricultura ecologică. În prezent, într-o eră a digitalizării, agricultura în Europa devine din ce în ce mai digitalizată, cu agricultori care utilizează tehnologii precum senzori, IoT (Internet of Things) și sisteme de gestionare a fermei pentru a optimiza producția și utilizarea resurselor. Cum agricultura europeană se confruntă cu schimbări climatice care pot afecta producția, există un accent în Europa pe dezvoltarea de practici agricole rezistente la schimbările climatice și pe gestionarea sustenabilă a resurselor de apă.
Categoric, Europa rămâne una dintre cele mai importante regiuni agricole din lume și trebuie să continue să crească producția alimentară pentru a asigura securitatea alimentară a populației lumii Utilizarea tehnologiilor de precizie și a automatizării în agricultură poate îmbunătăți eficiența și productivitatea agriculturii europene, reducând în același timp impactul asupra mediului și necesitatea muncii manuale. Cererea pentru alimente organice și sănătoase este în creștere în Europa, iar producția organică reprezintă o oportunitate de creștere pentru agricultori. Politicile agricole și subvențiile guvernamentale joacă un rol semnificativ în definirea viitorului agriculturii europene. Iar reformele politicii agricole comune (PAC) pot influența direcția agriculturii în Europa. De asemenea, agricultura europeană rămâne implicată în comerțul agricol internațional, exportând și importând produse agricole, acordurile comerciale și schimburile internaționale putând afecta agricultura europeană. Este adevărat și că Europa se confruntă cu provocări legate de conservarea biodiversității și de gestionarea terenurilor agricole pentru a menține un echilibru între producția alimentară și conservarea naturii.
În acest context, este important să se sublinieze că viitorul agriculturii europene va implica o abordare echilibrată care să ia în considerare atât nevoile producției alimentare, cât și cele ale mediului și ale societății, în general. Agricultura trebuie să fie durabilă, să asigure securitatea alimentară și să răspundă schimbărilor climatice pentru a asigura viitorul sănătos al sectorului agricol european.
Preocupat de viitorul agriculturii în Europa, grupul PPE a reunit pe 19 septembrie 2023, în Parlamentul European, peste 800 de fermieri și alți experți în agricultură pentru a discuta despre viitorul agriculturii în cadrul unei conferințe despre „Acordul fermierilor europeni: viziunea PPE pentru agricultură în Europa”. Credința grupului PPE este că „În loc să luăm fermierii europeni de la sine înțeles, trebuie să-i sprijinim și să-i includem mai mult în procesul decizional privind viitorul Europei. Trebuie să-i respectăm, să ne asigurăm că își pot câștiga un trai decent, să încetăm să-i supraîncărcăm cu o nouă birocrație și să apreciem în sfârșit importanța strategică a producției de alimente în Europa”. De aceea, potrivit președintelui grupului PPE, Manfred Weber, grupul PPE ”va sprijini întotdeauna fermierii europeni și zonele rurale vibrante, deoarece acestea sunt o parte esențială a modului nostru de viață european”. Mai mult decât atât, grupul PPE dorește să facă „satele europene mai atractive pentru tineri”. Credința grupului PPE fiind acea că „zonele rurale trebuie susținute în continuare prin investiții în infrastructură, în digitalizare, în inovare și servicii de asistență medicală, astfel încât viața în orice sat din Europa să ofere aceeași calitate a vieții ca și viața într-un oraș” (https://www.eppgroup.eu).
Comisia Europeană precizează că viitorul agriculturii se bazează pe cercetare, inovare și consolidarea capacităților în sectorul agroalimentar finanțate prin diversele inițiative ale cadrului financiar multianual. Aceste inițiative oferă finanțare crucială pentru dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de ultimă oră, cum ar fi AI (Inteligența Artificială), IoT, robotică și platforme digitale, care transformă agricultura și ajută la construirea unui sistem alimentar mai durabil și mai eficient. Astfel, prin investiții și colaborări continue, se poate crea un viitor mai bun pentru fermieri, consumatori și planetă (https://digital-strategy.ec.europa.eu).
În același asentiment, la conferința despre „Acordul fermierilor europeni: viziunea PPE pentru agricultură în Europa”, Herbert Dorfmann, purtătorul de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru agricultură din Parlamentul European, a solicitat „o concentrare reînnoită pe cercetarea și inovarea în agricultură în toate statele membre”. Aceasta deoarece avem nevoie de mai multe investiții în tehnologie. În acest sens, grupul PPE va sprijini, de asemenea, toate măsurile care le permit tinerilor să asigure viitorul sectorului agricol și, în plus, va susține condiții echitabile pentru toți fermierii din UE în cadrul pieței unice (https://www.eppgroup.eu).
Se estimează că piața mondială a agriculturii de precizie se va dubla și va depăși 16 miliarde EUR până în 2025. În întreaga Europă, agricultura încearcă să profite de noile tehnologii pentru a produce mai bine și pentru a asigura venituri mai bune fermierilor. Spre exemplu, Grecia și Suedia, sunt două țări care dezvoltă „agricultura inteligentă” sau agricultura de precizie. Astfel, în Peloponez, Grecia, măslinele sunt recoltate folosind tehnici ancestrale, însă este și terenul de testare pentru tehnologiile de ultimă oră. Spre exemplu, oamenii de știință dintr-un proiect european de cercetare dezvoltă o serie de dispozitive, precum o dronă echipată cu o cameră multispectrală. Aceasta ar trebui să permită producătorilor de ulei de măsline să monitorizeze, în detaliu, starea de creștere a fiecărui copac. Suedia, una dintre cele mai stricte țări în ceea ce privește bunăstarea animalelor, utilizează, spre exemplu, senzori optici pentru a analiza starea se sănătate la porcine. Tehnologia ajută fermierii mai ales în timpul fătării, dar și în orice alt moment, în vederea stabilirii stării de sănătate pentru a se interveni la timp (https://fr.euronews.com)
Se știe că viitorul agriculturii europene depinde de starea de sănătate a ecosistemelor, statisticile arătând faptul că multe ecosisteme au dispărut datorită stării proaste de conservare a terenului agricol, cauzată de intensificarea practicilor agricole în ultimii șaizeci de ani (folosirea masivă a îngrășămintelor și pesticidelor, mărirea parcelelor, dezrădăcinarea gardurilor vii etc.), dar și a artificializării solurilor, care distruge și fragmentează spațiile naturale și agricole. Producția agricolă fiind puternic afectată de consecințele schimbărilor climatice și de degradare a biodiversității. Potrivit Platformei Interguvernamentale Științifice-Politice pentru Biodiversitate și Servicii Ecosisteme (IPBES), degradarea terenurilor a avut drept „rezultat o reducere a productivității agricole pe 23% din suprafața pământului”, iar valoarea monetară a deficitelor de recoltă legată de dispariția polenizatorilor reprezintă „între 235 și 577 de miliarde de dolari” [între aproximativ 217 și 534 de miliarde de EUR] pe an la nivel global (https://www.lemonde.fr).
Ca atare, potrivit grupului PPE, o sarcină importantă este de a decide viitorul PAC pentru perioada de după 2027. În concepția grupului PPE, respectivele decizii fiind legate de faptul „că avem nevoie de un pilon economic puternic care să permită tranziția către practici agricole mai durabile, să sprijine reînnoirea generațională și să protejeze mai bine fermierii pe o piață globală extrem de volatilă”. Însă, conform președintelui Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, din cadrul grupului PPE, Norbert Lins, „înainte de următoarea PAC, trebuie să evaluăm pe deplin PAC pe care o avem”. În plus, grupul PPE solicită ca finanțarea prin PAC să fie doar pentru folosul fermierilor activi și nu a marilor întreprinderi non-agricole, care s-ar putea constitui pentru a atrage finanțări prin PAC (https://www.eppgroup.eu).
PAC 2023-2027 este o politică modernizată care pune un accent deosebit pe rezultate și performanță, care se concentrează pe zece obiective specifice, legate de obiectivele comune ale UE privind sustenabilitatea socială, de mediu și economică în agricultură și zonele rurale. Cele zece obiective ale PAC 2023-2027 sunt: asigurarea unui venit echitabil fermierilor; consolidarea competitivității; îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul alimentar; luare de măsuri împotriva schimbărilor climatice; protejarea mediului; conservarea peisajelor și biodiversitatea; sprijinirea reînnoirii generaționale; revitalizarea zonelor rurale; garantarea calității și sănătății alimentelor; încurajarea cunoașterii și inovației (https://agriculture.ec.europa.eu). Statele membre UE și-au asumat contribuția la atingerea celor zece obiective specifice ale PAC printr-un set de instrumente de măsuri generale furnizate de Comisia Europeană. Respectivele instrumente adaptate în funcție de capacități și nevoi naționale fac parte integrantă din planurile strategice naționale PAC. Cum, fiecare țară din UE a elaborat un plan strategic național PAC, care combină finanțarea pentru sprijinirea veniturilor, dezvoltarea rurală și măsurile de piață, este evident că viitorul agriculturii europene stă în responsabilitatea și puterea tuturor statelor membre UE. Cu alte cuvinte, competitivitatea, inovarea, tehnologizarea sustenabilă, ecologizarea, finanțarea agriculturii fiecărui stat membru va contribui la un viitor durabil al agriculturii în Europa.
