Manoela Popescu
Grupul PPE crede ferm în independența presei. În accepțiunea grupului PPE, mass-media independentă servește ca un câine de pază public, fiind un pilon crucial al democrației și, în același timp, reprezentând o parte semnificativă a economiei noastre. Mai ales în era digitalizării, independența presei rămâne un pilon fundamental al democrației și al societății informate. Ea asigură transparență, responsabilitate și diversitate în fluxul de informații și contribuie la protejarea drepturilor și a libertăților cetățenești.
De fapt, independența presei este esențială în orice eră, dar devine deosebit de importantă în era digitalizării din mai multe motive, precum menținerea democrației, furnizarea informațiilor corecte, controlul puterii corporative, susținerea diversității și a libertății de exprimare, responsabilizarea liderilor, monitorizarea puterii digitale, educarea și informarea continuă. Se știe că presa independentă joacă un rol vital în controlul puterii și în menținerea echilibrului în societate. Astfel, spre exemplu, jurnaliștii pot aduce în atenție abuzurile, corupția și alte nereguli guvernamentale sau corporative, iar în absența independenței presei, aceste probleme ar putea rămâne nedescoperite sau ignorate. Într-o eră în care fluxurile de informații circulă rapid și sunt adesea saturate de dezinformare și știri false, așa cum este era digitală, presa independentă servește drept sursă credibilă de informații corecte și verificate. Aceasta ajută publicul să ia decizii informate în privința votului, sănătății, economiei și multe altele.
De asemenea, presa independentă investighează și dezvăluie practici necorespunzătoare ale corporațiilor și influența acestora asupra politicii și guvernului, ajutând astfel la protejarea intereselor publice și la prevenirea abuzurilor. În plus, independența presei susține diversitatea vocilor și a opiniilor în societate. Permite exprimarea liberă a ideilor, chiar și a celor critice sau nepopulare, ceea ce este fundamental pentru dezbaterea democratică și pentru evitarea monopolizării opiniei publice de către o singură entitate sau ideologie. În mod evident, presa independentă își asumă rolul de a ține liderii politici și guvernamentali responsabili în fața publicului. Jurnaliștii pot investiga și aduce în atenție neregulile sau acțiunile incorecte ale liderilor, contribuind astfel la transparență și responsabilitate. Cum, în era digitalizării, mari platforme digitale de socializare și companii tech au o influență semnificativă asupra fluxului de informații și a discuțiilor publice, presa independentă poate juca un rol în monitorizarea și evaluarea impactului acestor entități asupra societății și a modului în care ele gestionează datele și confidențialitatea utilizatorilor. De asemenea, presa independentă oferă oportunități constante de educație și informare pentru public. Aceasta acoperă subiecte variate și promovează înțelegerea profundă a problemelor complexe.
În prima săptămână a lunii septembrie 2023 (7 septembrie), Comisia pentru Cultură și Educație (CULT) a Parlamentului European a votat Actul european pentru libertatea presei, negociat de Sabine Verheyen (PPE), președinta CULT. Potrivit acesteia, „Prin Legea europeană pentru libertatea presei, UE creează un cadru legal pentru o mai mare diversitate culturală, libertate și independență a mass-media în Europa, pentru a păstra independența editorială a instituțiilor media europene, pentru a îmbunătăți reglementarea media prin măsuri de transparență și , în cele din urmă, pentru a proteja jurnaliștii din întreaga Europă”. Pentru grupul PPE, „Reglementarea mass-media este un act de echilibru delicat. Trebuie să ne asigurăm că măsurile sunt realizate cu moderație și că dimensiunea culturală nu trece în spatele aspectelor economice”. Ca atare, Comitetul pentru Cultură și Educație a inclus, de asemenea, actori online, cum ar fi platformele și motoarele de căutare, în domeniul de aplicare al noii legi, considerând că „Ei sunt gardieni cheie ai ceea ce vedem în viața noastră de zi cu zi. Nu este posibil să reglementăm mass-media fără lumea online” (https://www.eppgroup.eu).
Regulamentul european privind libertatea presei este o propunere legislativă care are ca scop reglementarea sectorului media pentru prima dată la nivelul Uniunii Europene. Acesta își propune să protejeze pluralismul și independența mass-media prin îmbunătățirea transparenței proprietății mass-media și întărirea independenței editoriale și financiare a organizațiilor de presă. Respectivul regulament (Media Freedom Act), care să garanteze pluralismul și independența presei în cadrul Uniunii, a fost propus de executivul european pe 16 septembrie 2022. Propunerea a stârnit controverse, cu o opoziție semnificativă din partea editorilor, inclusiv disensiuni în comisia CULT a Parlamentului European. Principalele elemente ce au suscitat discuții au fost: finanțarea adecvata și stabilă a mass-mediei de servicii publice pentru a le garanta independența editorială; numirea directorilor și consiliilor de administrație ale mass-media de serviciu public conform unei proceduri transparente, deschise și nediscriminatorii; asigurarea independenței deciziilor editoriale individuale și dezvăluirea oricărui conflict de interese real sau potențial; publicarea de către autoritățile publice a sumelor cheltuite cu publicitatea și mass-media care beneficiază de ea; înființarea Comitetului European independent pentru Servicii Media (care va reuni autoritățile naționale de reglementare a mass-media, precum Arcom din Franța); prevenirea spionării jurnaliștilor (prin interzicerea utilizării programelor spion împotriva mass-mediei, a jurnaliștilor şi a familiilor acestora); explicarea motivelor mass-media care se află la originea ștergerii de conținut de către platformele de internet (https://www.touteleurope.eu).
În raportul prezentat, spre vot, Sabine Verheyen (PPE) a introdus câteva schimbări semnificative în ceea ce privește moderarea conținutului, guvernanța, concentrarea pieței și mass-media extra-UE. Grupurile politice au avut timp să depună până miercuri, 12 aprilie 2023, amendamentele pentru adoptarea legislației de către comisia CULT (https://www.euractiv.fr).
Este important de menționat că reglementarea mass-mediei într-un stat democratic trebuie să fie echilibrată, transparentă și să respecte libertatea presei și libertatea de exprimare. Aceasta trebuie să fie concepută pentru a proteja interesul publicului, dar și pentru a menține o mass-media independentă și diversificată, fără a suprima vocea și opiniile legitime ale jurnaliștilor și ale cetățenilor. Un cadru reglementar bine conceput poate contribui la asigurarea unui echilibru între aceste obiective. În mod evident, reglementarea mass-mediei într-un stat democrat este importantă din mai multe motive cruciale: protejarea democrației, prevenirea dezinformării și propagandei asigurarea diversității și pluralismului, protejarea eticii și calității jurnalismului, accesul la informații pentru toți, respectarea drepturilor individuale, siguranța națională, împiedicarea concentrării excesive a puterii. O mass-media reglementată corect poate contribui la menținerea unui climat democratic sănătos. Ea oferă informații necesare pentru ca cetățenii să ia decizii politice informate și să fie implicați în procesele politice. De asemenea, reglementarea mass-mediei ajută la prevenirea răspândirii dezinformării, știrilor false și propagandei care pot afecta procesele politice și deciziile publicului. În plus, reglementarea poate promova diversitatea vocii și a opiniilor în mass-media, prevenind monopolizarea sau controlul unei singure entități asupra informațiilor. Acest lucru permite o dezbatere democratică mai robustă și oferă o gamă mai largă de perspective. De altfel, reglementarea mass-mediei poate include standarde etice și profesionale care protejează integritatea și calitatea jurnalismului. Ca atare, aceasta poate ajuta la promovarea unui jurnalism de calitate și la combaterea practicilor discutabile sau neprofesionale. Mai mult, reglementarea mass-mediei poate asigura că accesul la informații este echitabil și disponibil pentru toți cetățenii, inclusiv pentru grupurile marginalizate sau subreprezentate. De asemenea, reglementarea mass-mediei poate proteja drepturile individuale, cum ar fi dreptul la viața privată și la reputație, prevenind astfel practicile jurnalistice intruzive și defăimătoare. Reglementarea poate limita concentrarea excesivă a puterii în mass-media, evitând monopolurile și promovând concurența. În același timp, reglementarea mass-mediei poate avea în vedere și aspecte legate de securitatea națională, cum ar fi prevenirea răspândirii informațiilor sensibile sau clasificate.
În proiectul de poziție cu privire la legea europeană a libertății presei a CULT, adoptat joi, 7 septembrie 2023, cu 24 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, s-a dorit să se asigure că noile reguli obligă statele membre să garanteze pluralitatea și să protejeze independența presei față de guvernele, interese politice, economice sau private. Ca atare, membrii CULT au modificat proiectul de lege astfel încât cerințele de transparență să se aplice întregului conținut media, nu doar știrilor și afacerilor curente, așa cum a propus Comisia. În textul adoptat, Comisia pentru cultură și educație interzice orice formă de interferență și presiune asupra mass-media, inclusiv obligația jurnaliștilor de a-și dezvălui sursele, prin accesarea conținutului criptat de pe dispozitivele lor și utilizarea programelor spion împotriva acestora. Pentru a proteja mai bine mass-media, textul votat stabilește că utilizarea programelor spion poate fi justificată numai de la caz la caz și dacă este ordonată de o autoritate judiciară independentă, ca parte a unei investigații asupra unei infracțiuni grave, cum ar fi terorismul sau traficul de persoane. În ceea ce privește publicitatea publică, s-a propus limitarea publicității publice alocate unui singur furnizor de media, platformă online sau motor de căutare la 15% din bugetul total de publicitate alocat de autoritatea respectivă într-o anumită țară a UE. În același timp, pentru a evalua independența presei, membrii CULT doresc să oblige instituțiile media să publice informații despre proprietatea lor și a celor care beneficiază de această proprietate, direct sau indirect. În plus, se dorește obligarea furnizorilor de servicii media să raporteze eventualele conflicte de interese și încercările de a interveni în deciziile editoriale. Pentru a proteja mass-media europeană de platformele online foarte mari care le elimină sau le restricționează în mod arbitrar conținutul, a fost introdusă o procedură de autodeclarare și verificare, astfel încât să fie posibilă diferențierea mass-media independentă de mass-media dependentă și ilicită. Statele membre vor trebui să finanțeze mass-media de serviciu public prin bugete multianuale pentru a preveni interferențele politice și pentru a asigura predictibilitatea bugetară. De asemenea, au fost modificate regulile referitoare la sistemele de măsurare a audienței pentru a le face mai corecte și mai transparente (https://www.europarl.europa.eu).
Așa cum precizează Sabine Verheyen, grupul PPE a lucrat la un text echilibrat deoarece
„Nu putem închide ochii la faptul că libertatea presei este amenințată serios în mai multe state membre ale UE. Suntem ferm alături de mass-media liberă” (https://www.eppgroup.eu). Mai ales că amenințarea serioasă a libertății presei în mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) poate avea consecințe semnificative asupra democrației, valorilor europene și stabilității regionale, printre care subminarea democrației, eroziunea statului de drept, dezinformarea și polarizarea, suprimarea opoziției politice, reducerea încrederii publicului.
O presă liberă și independentă este un pilon al democrației, iar atunci când presa este amenințată sau controlată de către guvern sau alte instituții, cetățenii pot fi privați de informațiile corecte și echilibrate necesare pentru a lua decizii politice informate. Acest lucru poate submina procesul democratic și poate duce la autoritarism. Se știe că atacurile asupra libertății presei pot fi un semn al unei mai largi erodări a statului de drept într-o țară. Iar schimbările în legi și regulamente care limitează libertatea presei pot avea consecințe negative asupra independenței sistemului judiciar și a altor instituții care sunt esențiale pentru funcționarea statului de drept. De altfel, când presa este sub presiune sau controlată, există un risc mai mare de răspândire a dezinformării și de polarizare a societății. Iar informațiile incorecte sau manipulative pot alimenta tensiunile și conflictele sociale, făcându-le mai dificil de gestionat. Limitarea libertății presei poate fi folosită pentru a suprima opoziția politică și pentru a restricționa vocea criticii. Acest lucru poate duce la un climat politic în care alternativele politice nu pot fi dezvoltate sau exprimate în mod liber. Iar când presa este percepută ca fiind controlată sau influențată politic, încrederea publicului în instituțiile de presă poate scădea. Aceasta poate avea un efect negativ asupra credibilității și legitimității guvernului și a altor instituții publice.
Amenințările la adresa libertății presei în statele membre UE pot afecta încrederea între membrii Uniunii Europene și pot complica cooperarea în cadrul UE. Valorile și principiile comune ale UE includ respectul pentru statul de drept și pentru democrație, iar încălcările acestor principii pot crea tensiuni în cadrul Uniunii. Pentru a contracara aceste amenințări și pentru a proteja libertatea presei, UE și organizații internaționale desfășoară eforturi pentru monitorizarea și punerea în aplicare a standardelor democratice și a statului de drept în statele membre. Cu toate acestea, este o problemă complexă și continuă să fie o preocupare pentru sănătatea democrației în UE și în alte părți ale lumii.
