Rusia „oprește” contraofensiva ucraineană datorită superiorității sale aeriene

Manoela Popescu

Contraofensiva ucraineană lansată în iunie în est și sud se „luptă” să avanseze din cauza superiorității aeriene ruse, dar și a unei rețele complexe de linii de apărare, în special în sud, formată din tranșee, mine de câmp și bombe capcană antitanc. Ucraina speră totuși să reușească să înainteze până în zona Robotyné, în sud, sat considerat strategic. Moscova nu a admis până acum o retragere din această zonă și raportează lupte zilnice în sector. De fapt, la o conferință de la Kiev, de pe 8 septembrie 2023, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut că Rusia, cu superioritatea sa aeriană, oprește contraofensiva ucraineană și „războiul încetinește, recunoaștem acest fapt”. „Dacă noi nu suntem în cer și Rusia este, ei ne opresc din cer. Ei opresc contraofensiva noastră” a afirma Volodimir Zelenski (https://www.leparisien.fr).

Cu toate acestea, contraofensiva ucraineană continuă în regiunea Zaporizhia, cu lupte intense la sol. Președintele ucrainean explicând că, dacă Occidentul ar livra mai repede muniții cu rază lungă de acțiune, care fac posibilă lovirea apărării și logisticii rusești, armata ucraineană ar avansa mai repede. În același timp, președintele ucrainean denunțând „procesele care devin din ce în ce mai complicate și mai lente, când vine vorba de sancțiuni sau de aprovizionarea cu arme din Occident” (https://www.lemonde.fr). De asemenea, Oleg Nikolenko, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, denunță „reducerea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei în schimbul relansării acordului privind cerealele”. Potrivit acestuia, este „esențial să readucem Rusia la obligațiile sale și nu să-și sporească sentimentul de impunitate”. Slăbirea regimului de sancțiuni împotriva Rusiei în schimbul relansării acordului cu cereale va fi o victorie pentru șantajul alimentar al Rusiei și o invitație pentru Moscova pentru noi valuri de șantaj. De aceea, credința purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina este că readucerea Rusiei la obligațiile sale este acum crucială. De altfel și Charles Michel, președintele Consiliului European, în ajunul deschiderii G20, a estimat că blocarea porturilor maritime ucrainene de către Rusia de când s-a retras din acordul privind cerealele încheiat sub egida Națiunilor Unite și Turcia este „scandaloasă” și „trebuie să se oprească”. Charles Michel subliniind că „Navele care transportă cereale trebuie să poată accesa Marea Neagră în deplină siguranță”, mai ales că inițiativa Națiunilor Unite a făcut posibilă livrarea pe piață a peste 33 de milioane de tone de cereale, „în special țărilor în dezvoltare”. Potrivit acestuia, „Peste 250 de milioane de oameni se confruntă cu o insecuritate alimentară severă în întreaga lume și, atacând în mod deliberat porturile maritime ucrainene, Kremlinul îi privează de hrana de care au nevoie disperată”. În cele din urmă, el a estimat că „Oferta unui milion de tone de cereale către Africa făcută de Kremlin este absolut cinică” (https://www.leparisien.fr).

În asentimentul lui Oleg Nikolenko, Consiliul Uniunii Europene anunță sancțiuni împotriva persoanelor responsabile de încălcarea drepturilor omului. Astfel, într-o declarație, Consiliul Uniunii Europene a anunțat sancțiuni împotriva altor șase persoane despre care a spus că au comis încălcări grave ale drepturilor omului împotriva grupurilor etnice din Crimeea. Afectați sunt procurorii și judecătorii activi în instanțele instituite de forța de ocupație rusă în Crimeea, precum și doi membri ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) (https://www.leparisien.fr).

Trebuie remarcat faptul că Ucraina se plânge în mod regulat de ritmul lent al măsurilor de răzbunare menite să încetinească efortul de război al Rusiei, cerând, în același timp, mai multe livrări de muniție cu rază lungă de acțiune (https://www.lefigaro.fr). Aceasta deoarece, potrivit președintelui ucrainean “O anumită armă are un impact specific. Cu cât este mai puternică și cu rază lungă de acțiune, cu atât contraofensiva va merge mai repede”. Occidentul a livrat muniții de acest tip doar în dribling și drabs, de teamă că Kievul le va folosi, în ciuda promisiunilor sale, pentru a bombarda teritoriul Rusiei, ceea ce ar putea duce la o escaladare a războiului. În mod similar, Ucraina se plânge de luni de zile de ritmul lent al negocierilor privind livrarea avioanelor de vânătoare F-16, în timp ce țara are doar o flotă mică și învechită de avioane dezvoltată în perioada sovietică. După luni de amânare, câteva zeci dintre aceste avioane americane vor fi livrate de țări europene, dar sosirea lor pe câmpul de luptă va dura luni de zile, ținând cont în special de timpii de pregătire a echipajului (https://www.bfmtv.com). În același timp, Statele Unite sunt aproape de aprobarea transportului de rachete cu rază mai mare de acțiune pline cu bombe cu dispersie în Ucraina, oferind astfel Kievului posibilitatea de a provoca daune semnificative pe teritoriul ocupat de Rusia. Generalul-locotenent Michael Loh, directorul Gărzii Naționale Aeriene din SUA, a declarat că SUA ar putea avea primii piloți ucraineni antrenați pe avioane de luptă F-16 înainte de sfârșitul anului, deși va dura mai mult înainte ca aceștia să zboare în misiuni de luptă. De asemenea, guvernul suedez a declarat că va cere forțelor sale armate să investigheze dacă va fi posibil să trimită avioanele sale de luptă Gripen în Ucraina. Însă, președintele rus a afirmat că aprovizionarea Ucrainei cu avioane F-16 nu va schimba războiul și doar va „întinde conflictul” (https://www.lefigaro.fr).

De altfel, cu o zi înainte ca președintele ucrainean să afirme că Rusia a stopat contraofensiva Ucrainei, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a afirmat că Statele Unite vor oferi Ucrainei un nou ajutor în valoare de peste un miliard de dolari. Conform opiniei secretarului de stat al SUA, acest lucru va permite ofensivei ucrainene „să câștige avânt”. De asemenea, conform Pentagonului, va fi furnizată muniție care conține uraniu sărăcit, eficientă împotriva tancurilor și vehiculelor blindate. Muniția de 120 mm este destinată tancurilor de luptă americane Abrams, promise Kievului ca parte a unei noi tranșe de ajutor militar în valoare de 175 de milioane de dolari (https://www.lefigaro.fr). Grupul PPE a recunoscut încă de anul trecut că livrarea de arme către Ucraina se bazează, în principal, pe capacitățile SUA și ale Marii Britanii. În Documentul de poziție al Grupului PPE din 2022 privind Ucraina se precizează faptul că asistența UE în acest domeniu este considerabil mai mică. Ca atare, în asentimentul președintelui ucrainean, grupul PPE consideră că UE trebuie să treacă de la a le cere statelor membre să furnizeze ceea ce pot găsi în depozitele sau depozitele lor militare la crearea unei noi abordări sistemice. În accepțiunea grupului PPE, trei instrumente de politică trebuie să fie interconectate în mod eficient: finanțele UE (la scara necesară pentru o producție mai mare și o livrare sporită de arme); creșterea producției de arme de către industriile militare ale UE; și arme moderne pentru ca Ucraina să obțină victoria. De aceea, grupul PPE afirma încă din 2022 că UE trebuie să acopere nevoile militare ale Ucrainei la egalitate cu SUA (care în 2022 au alocat 50 de miliarde de EUR pentru nevoile militare ale Ucrainei (25 de miliarde de EUR doar pentru livrările de arme). Se pare că numai Marea Britanie a alocat 4 miliarde de EUR pentru arme în 2022, în timp ce UE doar a reușit să obțină doar 5,6 miliarde EUR pentru arme (2,5 miliarde EUR prin Facilitatea europeană pentru pace și 3,1 miliarde EUR suplimentare prin livrările statelor membre individuale) (https://www.eppgroup.eu).

Se pare că este pentru prima dată când Statele Unite intenționează să livreze muniție care conține uraniu sărăcit în Ucraina, capabilă să străpungă armurile, dar controversată din cauza riscurilor toxice pentru armată și populație. Uraniul este un metal extrem de dens care nu se deformează atunci când vine în contact cu ținta sa, fiind astfel folosit în obuze și bombe care perforează armura pentru a le face mai eficiente. Regatul Unit și-a anunțat deja în urmă cu câteva luni intenția de a livra Ucrainei muniții care conțin uraniu sărăcit, o inițiativă denunțată de Moscova (https://www.lefigaro.fr).

În timp ce recunoaște că Rusia a reușit să „oprească” contraofensiva ucraineană datorită superiorității sale aeriene, Volodimir Zelensky spune că este „gata” să organizeze alegeri în Ucraina, în timpul războiului. Înainte ca invazia rusă a Ucrainei să înceapă în 2022, Kiev plănuia să organizeze alegeri prezidențiale și parlamentare în 2024. Referitor la alegeri, Volodimir Zelensky consideră că Moscova, „contează” pe alegerile din SUA pentru a slăbi sprijinul pentru Kiev. Președintele ucrainean a susținut că Rusia pariază pe viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, sperând că va slăbi sprijinul Washingtonului pentru Kiev: „(Rușii) se bazează pe alegerile din SUA… deși avem un sprijin reciproc, bipartizan”. Zelensky a recunoscut, de asemenea, existența unor „voci în cadrul Partidului Republican care spun că sprijinul pentru Ucraina trebuie redus” (https://www.leparisien.fr).

Pentru a înțelege modul în care Rusia ar putea “opri” o contraofensivă ucraineană datorită superiorității sale aeriene, trebuie să luăm în considerare mai multe aspecte: superioritatea aeriană, blocajul de comunicații și aprovizionare, atacuri asupra infrastructurii critice, campanii de propaganda și presiune diplomatică.

Dacă ne referim la superioritatea aeriană, se știe că Rusia deține una dintre cele mai mari și mai avansate forțe aeriene din lume. Cu avioane de vânătoare precum Suhoi Su-27 și Su-35 și sisteme de apărare aeriană modernizate, cum ar fi S-400, Rusia are capacitatea de a controla spațiul aerian într-o zonă extinsă. Această superioritate aeriană ar putea face dificilă misiunile aeriene ale Ucrainei și ar limita flexibilitatea acestora.

De asemenea, este evident că Rusia ar putea încerca să blocheze comunicațiile și liniile de aprovizionare ale Ucrainei, cu ajutorul forțelor aeriene, făcând astfel dificilă coordonarea și susținerea operațiunilor militare ale Ucrainei pe teren. Aceasta ar putea afecta capacitatea Ucrainei de a-și mobiliza trupele și de a menține presiunea asupra forțelor rusești.

În ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii critice a Ucrainei, forțele rusești continuă să vizeze infrastructura critică din Ucraina, cum ar fi aeroporturile, bazele militare, depozitele de muniție și instalațiile de producție de armament. Aceste atacuri îngreunează reacția Ucrainei și capacitatea acesteia de a-și repara echipamentele și de a-și menține logistica operațională. În luna august, forțele ruse au continuat să atace infrastructura civilă din Ucraina cu bombardamente, rachete și drone, ucigând peste 120 de civili, mai ales în regiunile din prima linie, dar și în regiunile de vest Ivano-Frankivsk și Volyn, regiunea de nord a Kievului și regiunea centrală Poltava. Majoritatea victimelor civile au fost înregistrate în regiunea Donețk, unde rachetele rusești au lovit o clădire rezidențială din Pokrovsk pe 7 august, ucigând 10 civili și rănind peste 80. De asemenea, forțele ruse au bombardat și lansat rachete asupra clădirilor rezidențiale și instituțiilor de învățământ și medicale din Zaporizhia (https://reliefweb.int). Duminică, 11 septembrie, forțele ruse au lansat rachete asupra a trei ținte de infrastructură critică din regiunea Harkov, care joacă un rol crucial în alimentarea cu energie a întregii regiuni. Atacurile asupra infrastructurii civile, în special asupra unei centrale termice precum cea efectuată de armata rusă pe 11 septembrie, reprezintă următoarea etapă a escaladării ostilităților. Se pare că Rusia intenționează să distrugă centralele electrice, căile ferate și orice infrastructură civilă din Ucraina.

În plus, Rusia ar putea utiliza în continuare campanii de propagandă pentru a submina moralul și voința de luptă a trupelor ucrainene și a populației civile. Prin propagandă, Rusia încercă să creeze diviziuni interne în Ucraina și să submineze sprijinul pentru contraofensiva ucraineană. În această direcție de acțiune se încadrează și decizia Rusiei de a organiza alegeri în zonele ocupate din Ucraina. În ceea ce privește presiunea diplomatică, pe lângă acțiunile militare, Rusia ar putea exercita presiune diplomatică asupra Ucrainei și asupra comunității internaționale pentru a obține un acord de încetare a focului sau pentru a negocia o rezolvare a conflictului. O astfel de presiune diplomatică ar putea fi însoțită de amenințări sau concesii tactice pentru a determina Ucraina să înceteze contraofensiva.

Trebuie precizat faptul că evoluția situației depinde de multe variabile și este dificil de prezis în întregime dacă superioritatea aeriană a Rusiei va opri contraofensiva ucraineană, așa cum a afirmat Volodimir Zelenski, deoarece conflictul din Ucraina este foarte complex, implicând factori militari, politici, economici și sociali. Viceprim-ministrul Ucrainei, Mykhailo Fedorov, precizând că războiul dintre Rusia, care a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, și Ucraina, care își apără poporul și teritoriul de atunci, este un „război tehnologic”. Acesta afirmând că victoria Ucrainei este dată de formula „Curajul ucrainenilor + tehnologie = cheia viitoarei victorii a Ucrainei” (https://ecfr.eu).

Însă, acest război nu se referă numai la noile tehnologii: AI, aplicații, sisteme automate și multe altele. Unele dintre cele mai urgente cereri ale Ucrainei au fost pentru tancuri, muniții de artilerie și avioane de luptă. Apărarea antiaeriană din epoca sovietică joacă un rol crucial. Obstacolele antitanc „Dinți de dragon” au reapărut, protejând șirurile de tranșee care recuperează liniile frontului. Dar modul în care ambele părți au folosit tehnologia emergentă în acest context este revelator. Războiul din Ucraina folosește, într-un fel sau altul, majoritatea progreselor tehnologice apărute în ultimele decenii în lume. Acest aspect coroborat cu ajutorul din partea SUA, Marea Britanie și EU poate schimba cursul războiului, dacă ajutorul este constant și furnizat la timp. Oricum, europenii trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltării capacităților lor de apărare și să învețe din experiențele Ucrainei și Rusiei de până acum.

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top