Liderii celor 12 de state ale Inițiativei celor Trei Mări, reuniți la București, și-au reafirmat angajamentul de a oferi sprijin Ucrainei, atât timp cât va fi necesară.
Totodată, aceștia au declarat că vor juca un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei.
“Ne reafirmăm sprijinul de neclintit pentru Ucraina, suveranitatea și integritatea teritorială ale acesteia, în fața consecințelor devastatoare ale războiului Rusiei împotriva țării și a poporului său. Reiterăm faptul că Rusia trebuie să își retragă imediat și necondiționat toate forțele militare și echipamentele din Ucraina. Ne menținem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. (…)Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, ținând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE și la nivel internațional“, au transmis Klaus Iohannis, Andrzej Duda, Gitanas Nauseda și ceilalți lideri prezenți în declarația finală a summitului Inițiativei celor Trei Mări, care consacră, de asemenea, extinderea, în premieră, a Inițiativei celor Trei Mări prin includerea Greciei ca stat participant și prin acordarea statului de țară participantă asociată Republicii Moldova și Ucrainei.
Pe de altă parte, Zelenski a făcut un apel către liderii României, Bulgariei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei și Republicii Moldova să nu susțină restricții ale exporturilor de cereale ucrainene.
“Dumneavoastră, domnule președinte al României, dumneavoastră, doamnă viceprim-ministru al Bulgariei. Dumneavoastră, doamnă președinte al Slovaciei. Dumneavoastră, domnule președinte al Poloniei. Dumneavoastră, doamnă președintă a Ungariei. Dumneavoastră, doamnă președinte al Republicii Moldova… Toți cei de care depinde, într-un fel sau altul, libertatea exporturilor noastre agricole… Orice restricție împotriva exporturilor ucrainene este acum o amplificare a distrugerilor provocate de teroriștii ruși”, a spus Zelenski, potrivit transcrierii declarațiilor sale furnizată de către președinția ucraineană.
“Nu transformaţi Ucraina într-o ţintă economică sau politică“, a făcut apel preşedintele ucrainean, avertizând că nu exclude un arbitraj în instanţele internaţionale și cerând Comisiei Europene să se implice.
Săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, s-a arătat de acord cu prelungirea restricțiilor la importurile de cereale ucrainene până la finalul anului, având în vedere că măsura temporară de embargo expiră pe 15 septembrie. În același timp, ministrul polonez al agriculturii a anunțat că țara sa, Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia sunt în favoarea extinderii, până la finalul acestui an, a interzicerii de către UE a importurilor de produse agroalimentare din Ucraina către aceste țări.
În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis, gazda summitului celor Trei Mări, a subliniat că România asigură principala rută pentru exportul grânelor ucrainene și a reluat promisiunile Bucureștiului de a crește rutele alternative de transport.
“De când a început războiul, aproape 25 de milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. Aceasta este, de departe, cea mai importantă rută de export. Ne-am confruntat cu multe provocări, pentru că logistica noastră nu era pregătită pentru acest volum de export. Am reușit să schimbăm lucrurile foarte repede, am reușit să oferim Ucrainei condiții foarte bune, condiții fără taxe, iar acest lucru continuă. (…) Vom crește rutele alternative, am acceptat transportul maritim ucrainean prin apele teritoriale românești, vom continua să intensificăm exportul pe feroviară și rutieră, iar prin aceasta să împiedicăm o foamete globală pentru că, așa cum se știe, Ucraina este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale din lume”, a spus Iohannis.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a apreciat rolul de lider al Romîniei la nivelul celor Trei Mări și de contribuitor esențial la coridoarele de solidaritate.
“Viziunea unei conectivități robuste Nord-Sud care să lege mările Baltică, Neagră și Adriatică este mai importantă ca oricând”, a transmis von der Leyen. Aceasta a declarat că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și încercările acesteia de a șantaja statele membre ale UE prin aprovizionarea cu energie subliniază urgența consolidării interconectivității UE în sectoarele energetice, transporturilor și digitale.
Ea a salutat faptul că agenda Inițiativei celor Trei Mări prioritizează un mediu propice proiectelor strategice de infrastructură și investițiilor în regiune.
“În special, investițiile în terminalele GNL, interconexiunile de gaze și proiectele feroviare contribuie toate la reducerea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, deoarece promovează utilizarea transportului durabil și scad dependența de aprovizionarea directă cu energie rusă”, a spus von der Leyen, unul dintre cei trei lideri care au transmis mesaje scrise participanților la summit, alături de președinții Franței și Turciei.
De asemenea, Comisia Europeană salută lista actualizată de proiecte strategice, crearea unui „Fond de inovare 3SI”, precum și participarea Greciei ca al 13-lea membru al 3SI.
“Aș dori ca sprijinul meu pentru inițiativă să rezoneze clar. Inițiativa Trei Mări promovează reziliența strategică colectivă și regională, promovând în același timp convergența cu restul Uniunii Europene. Acestea sunt obiective pe care le împărtășesc pe deplin. Este imperativ să continuăm să susținem proiecte de interconectare care întruchipează solidaritatea europeană, inclusiv cu Ucraina și Moldova. Având în vedere urgența cooperării a câștiga o pace dreaptă și dorința lor de a se alătura familiei noastre europene, este încurajator să-i vedem pe prietenii noștri buni îmbrățișați în cadrul acestei inițiative”, a adăugat Ursula von der Leyen.
Șefa Comisiei a precizat că acele coridoare de solidaritate au devenit artere economice indispensabile pentru Ucraina și evidențiază rolul vital al conectivității infrastructurii în reducerea riscurilor, modernizarea și creșterea propriei piețe unice a UE.
“Comisia Europeană este partenerul dumneavoastră strategic ferm și vom continua să ne oferim sprijinul și să ne aprofundăm colaborarea, astfel încât împreună să putem depăși provocările sistematice și să ne construim un viitor prosper”, a conchis ea.
Creată în 2015, Inițiativa celor Trei Mări reunește 12 țări membre ale UE cuprinse între mările Adriatică, Baltică și Neagră și are trei parteneri strategici ai I3M (Statele Unite, Comisia Europeană și Germania). Pe lângă aceștia, summitul din 2023 de la București a marcat participarea unei serii de invitați speciali (Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Japonia, Regatul Unit, Franța, Turcia), precum și reprezentați ai unor importante organizații internaționale (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială).
Inițiativa Trei Mări a adus cea mai dinamică dezvoltare în toate regiunile Europei și a devenit “motorul estic al Uniunii Europene”, a declarat și președintele Andrzej Duda în deschiderea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări,
“Sunt recunoscător că ne putem întâlni astăzi pentru a discuta potențialul economic și oportunitățile de afaceri pe care ni le oferă Inițiativa Trei Mări. Acest lucru este important nu numai la nivel european, ci și la nivel global”, a spus președintele Duda, citat de PAP, potrivit TVP World. (A.S.)
