Manoela Popescu
Se cunoaște faptul că Pactul verde european este strategia Europei menită să asigure, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic, curată și circulară, optimizând gestionarea resurselor și reducând la minimum poluarea. Totodată, această strategie a UE recunoaște necesitatea elaborării unor politici profund transformatoare, o tranziție echitabilă, precum și nevoia de a proteja sănătatea și starea de bine a cetățenilor de riscurile și efectele legate de mediu. Aspectele legate de poluare prevăzute în Pactul verde european sunt abordate în mod specific în Strategia UE pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice din octombrie 2020 și Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, adoptat în mai 2021. Iar noua Strategie industrială pentru Europa subliniază și mai mult rolul potențial al tehnologiilor transformatoare. Se știe că, printre politicile relevante în domeniul Pactului verde european se numără Legea europeană a climei, pachetul legislativ „Fit for 55”, Strategia privind metanul și Angajamentul privind metanul de la Glasgow, Strategia privind adaptarea la schimbările climatice, Strategia privind biodiversitatea, Strategia „De la fermă la consumator”, Strategia UE privind solul și Inițiativa privind produsele durabile. În plus, în contextul răspunsului UE la războiul dintre Rusia și Ucraina, REPowerEU propune acțiuni europene comune pentru a sprijini diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică, pentru a accelera tranziția către energia din surse regenerabile, precum și pentru a îmbunătăți eficiența energetică.
Un alt act legislativ cheie pentru tranziția ecologică a UE este Directiva privind emisiile industriale (DEI). Recent, deputații europeni și-au adoptat poziția cu privire la directiva privind reducerea emisiilor din sectorul industrial înaintea negocierilor cu miniștrii UE, votând în favoarea excluderii vitelor din domeniul de aplicare al legislației. Aceasta deoarece combaterea poluării cauzate de anumite activități agroindustriale, promovând în același timp practici agricole sustenabile, care au multiple beneficii conexe pentru obiectivele de mediu și climatice ale Pactului verde european, necesită includerea acestora în domeniul de aplicare al directivei respective. Dezvăluită de executivul UE în aprilie 2022, Directiva privind emisiile industriale își propune să reducă emisiile nocive de la instalațiile industriale, inclusiv unele dintre cele mai mari ferme de animale din UE. Comisia a propus extinderea directivei la ferme mai mari de bovine, la mai multe ferme de porci și păsări, precum și la ferme cu peste 150 de „unități de creștere a animalelor” (LU) pentru toate animalele, un prag peste care fermele vor fi definite ca „industriale” și prin urmare, vor intra sub incidența directivei (https://ec.europa.eu).
Cu toate acestea, în ședința plenară a Parlamentului European din 11 iulie 2023, s-a decis revizuirea în jos a ambițiilor executivului european, votându-se pentru excluderea fermelor de bovine și menținerea regulilor existente pentru fermele industriale, definite în prezent ca ferme cu peste 40.000 de păsări de curte, 2.000 de porci sau 750 de scroafe (https://www.euractiv.fr). Propunerea respectivă s-a dovedit deja controversată, provocând o divizare între comitetele pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) și mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) în ultimele luni. Deputații din comisia ENVI au susținut propunerea Comisiei Europene de a extinde Directiva privind emisiile industriale (DEI) la creșterea de vite pe scară largă, precum și la mai multe ferme de porci și păsări. Însă, omologii lor din comitetul AGRI, cu care împărtășesc expertiza în toate aspectele sectorului zootehnic, au cerut ca bovinele să fie complet scutite.
Activitățile de creștere a porcinelor, a păsărilor de curte și a bovinelor, deși contribuie la securitatea alimentară, generează emisii semnificative de poluanți în aer și în apă. Pentru a reduce cantitatea acestor emisii de poluanți, inclusiv a emisiilor de amoniac, metan, nitrați și gaze cu efect de seră, îmbunătățind astfel calitatea aerului, a apei și a solului, se impune reducerea pragului dincolo de care instalațiile mari pentru creșterea porcinelor și a păsărilor de curte sunt incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2010/75/UE și includerea în domeniul de aplicare respectiv și a activității pe scară largă de creștere a bovinelor.
Însă, conform grupului PPE, „Agricultura nu are nimic de-a face cu această directivă (Directiva privind emisiile industriale), care se referă la fabricile de ciment, la incineratoare, la sectorul petrolului etc. Strict vorbind, agricultura este sectorul primar, nu secundar”. Mai mult decât atât, propunerea Comisiei de a include fermele agricole familiale în DEI, potrivit responsabilului grupului PPE din AGRI, „arată încă o dată disprețul față de cei care ne hrănesc în fiecare zi”, iar „Această manie de a confunda agroindustria cu producția agricolă familială se învecinează cu amatorismul din partea Comisiei”. În Belgia, potrivit responsabilului grupului PPE pentru DEI din Comisia pentru agricultură a Parlamentului, Benoît Lutgen, aplicarea Directivei privind emisiile industriale ar însemna trecerea de la 81 de ferme la 2.100 de companii care ar trebui să implementeze aceste noi obligații prevăzute în Directiva privind emisiile industriale. În plus, pentru fiecare categorie, ar trebui implementate „cele mai bune tehnici de mediu disponibile”. „În afară de faptul că această (ne)definire a tehnicilor este absolut inadecvată și deschide terenul către multe interpretări din partea autorităților de sancționare”, se va ajunge la afectarea negativă a fermelor care își diversifică producția. Concret, de exemplu, aceste ferme ar trebui să întocmească un „raport de bază” care să includă analize ale mostrelor de sol, pentru un cost estimat de 10.000 de EUR și pentru, eventual, să demonstreze… că nu există poluare… Costul implementării unui Sistemul de „purificare” ar putea ajunge până la 80.000 de EUR (https://www.fwa.be). Astfel de costuri va conduce la concentrarea de mari ferme în detrimentul fermelor familiale de dimensiuni mici și cu o calitate superioară a produselor. Astfel, agricultura riscă să fie concentrată în mâinile câtorva (agroindustrialiști și procesatori), care vor avea mijloacele de a implementa regulile propuse de Comisie. În mod evident, fermele familiale vor fi descurajate de costurile birocratice excesive. Costurile financiare și administrative vor fi inițial insuportabile pentru cele mai mici ferme și pentru cei care fac diversificare la scară mică. Doar structurile foarte mari vor avea capacitatea tehnică, administrativă și financiară de a absorbi aceste noi obligații.
Potrivit grupului PPE, „o mai bună protecție a mediului nu trebuie neapărat să ducă la mai multă birocrație”. Grupul PPE vrea să reducă emisiile industriale, dar vrea să o facă împreună cu industria, fermierii și IMM-urile, nu împotriva lor. Aceasta este direcția pe care grupul PPE a susținut-o la votul din 11 iulie 2023 pe Directiva privind emisiile industriale. Radan Kanev, negociatorul principal al Parlamentului European pentru emisiile din industrie susținând că “Vrem mai puțină poluare, dar mai multă inovație. Noua directivă privind emisiile industriale va proteja natura fără a crea mai multe documente pentru întreprinderi”. În mod evident, grupul PPE a îmbunătățit semnificativ propunerea de lege a Comisiei Europene. Radan Kanev afirmând: „Am făcut presiuni pentru proceduri accelerate și cerințe de mediu flexibile pentru companii, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) și fermieri. De altfel, dintotdeauna grupul PPE a insistat că Pactul Verde European trebuie să fie atât „verde”, cât și un „acord”, adică să fie rezultatul unui acord din perspectiva tuturor actorilor implicați. Pentru Grupul PPE este crucial să sprijine fermele familiale, care nu ar trebui să devină daune colaterale ale noilor reguli. Benoît Lutgen, responsabil al grupului PPE pentru DEI din AGRI preciza că “Vrem să echilibrăm diferite obiective legitime. Vrem să reducem emisiile. Dar producția alimentară, suportul social al zonelor rurale și familiile fermierilor trebuie să fie și ele protejate” (https://www.eppgroup.eu).
În conformitate cu propunerea inițială a Comisiei Europene, fermele familiale cu 150 de unități de animale de bovine, porci și păsări ar fi fost clasificate drept „instalații industriale”. Parlamentul a păstrat regulile actuale de 750 de unități de animale pentru porci și păsări și a refuzat extinderea regulilor la fermele de bovine. Pentru Benoît Lutgen votul din plenara Parlamentului European din 11 iulie 2023 este o „veste bună pentru fermele europene de familie, care ne garantează producția alimentară durabilă. Parlamentul nu a permis ca fermele care cresc vaci să fie listate drept mari poluatori industriali și am evitat să le impunem o nouă povară administrativă. Acesta a fost un lucru bun, un pas în favoarea fermierilor noștri și a securității alimentare. Lăsați fermierii să cultive, nu să facă acte”, a subliniat responsabilul grupului PPE pentru DEI din Comisia pentru agricultură a Parlamentului (https://www.eppgroup.eu).
Transformarea fermelor familiale în „instalații industriale” ar însemna că bovinele vor fi închise în clădiri cu purificatoare de aer, ceea ce ar conduce la deteriorarea standardelor de bunăstare a animalelor de înaltă calitate, în favoarea unei iluzii de acțiune pentru mediu și, implicit, în defavoarea calității produselor. În acest context, ar apărea riscul necesității de a importa produsele specifice pentru a satisface cererea populației la standarde de sănătate, mediu și bunăstare animală mai puțin stricte.
