Manoela Popescu
Primul caz de COVID-19 a fost înregistrat oficial în Europa la sfârșitul lunii ianuarie 2020. În câteva săptămâni, boala se răspândise în UE, forțând majoritatea statelor membre să pună în aplicare măsuri pentru a încerca să-i încetinească progresia. În acest context, capacitatea administrațiilor publice de a continua să funcționeze a fost esențială pentru ca guvernele și organizațiile internaționale să își îndeplinească misiunea și să răspundă la criză. Această capacitate este adesea denumită „reziliență”, adică capacitatea de a absorbi consecințele negative după producerea unui dezastru, precum și de a se recupera în urma acestuia. Reziliența permite organizațiilor să devină mai puternice.
Se cunoaște faptul că, instituțiile UE s-au confruntat deja în trecutul recent cu crize de sănătate și securitate. Printre exemple se numără epidemia de Ebola (în 2014) pentru delegațiile UE, precum și atacurile de la Bruxelles (în 2016) și Strasbourg (în 2018). Cu toate acestea, amploarea și durata crizei COVID-19 au fost fără precedent. Criza pandemică a afectat în principal următoarele aspecte ale funcționării instituțiilor: guvernanță și politică, managementul forței de muncă, IT și clădirile. Referitor la guvernanță și politică, pandemia de COVID-19 a afectat procesele decizionale care vizează asigurarea continuității funcționării instituțiilor și actualizarea programelor de lucru pentru a ține seama de reevaluarea priorităților. În ceea ce privește managementul forței de muncă, a apărut necesitatea alternativelor la prezența fizică în birou și modificări ale politicii de resurse umane pentru a asigura sustenabilitatea performanței personalului în situația pandemică dată. De asemenea, instrumentele specifice erei digitale au fost impactate de pandemia de COVID-19, respectiv a fost afectată disponibilitatea laptopurilor și a altor instrumente de teleworking, pentru a permite luarea deciziilor de la distanță și a garanta confidențialitatea informațiilor și a protecției datelor. Implicit, criza pandemică și restricțiile de desfășurare a muncii fizice la birouri au condus la necesitatea de menținere a clădirilor în regim de funcționare, cu sistem de securitate fizică și management al accesului la incintă.
Un Raport privind evaluarea rezilienței instituțiilor UE la pandemia de COVID-19 prin modul în care au răspuns la criză și lecțiile pe care le-au învățat din această pandemie a fost prezentat în anul 2022. Auditul efectuat a acoperit patru instituții: Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană și Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Analiza s-a concentrat asupra modului în care administrațiile lor au gestionat criza între februarie 2020 și iulie 2021. De asemenea, au fost luate în considerare și deciziile luate după iulie 2021, când au avut un impact asupra contextului post-COVID al instituțiilor. Respectivul raport a subliniat faptul că, în ciuda planurilor de continuitate a activității concepute pentru a răspunde perturbărilor pe termen scurt și în ciuda nivelurilor diferite de pregătire, instituțiile în cauză au demonstrat rezistență în fața crizei COVID-19, răspunzând cu rapiditate și flexibilitate și valorificând investițiile deja făcute în tranziția digitală. Cu toate acestea, se impunea o evaluare a noile moduri de lucru introduse ca răspuns la pandemia de COVID-19, într-un context post-criză. Recomandarea era ca instituțiile să includă întreruperi de lungă durată în planurile lor de continuitate a activității, să urmărească transformarea digitală a serviciilor lor de back office și să evalueze oportunitatea noilor moduri de lucru în contextul post-COVID (https://op.europa.eu).
Ca atare, la 10 martie 2022 Parlamentul European a decis constituirea unei comisii speciale privind pandemia de COVID-19 care să analizeze post-pandemie semnificația crizei sanitare, economice și sociale în vederea unei mai bune pregătiri pentru eventualitatea unei alte pandemii. Parlamentul European adoptând Raportul mult așteptat, care a încheiat lucrările Comitetului special pentru pandemia de COVID-19 prin Rezoluția Parlamentului European din 12 iulie 2023 referitoare la pandemia de COVID-19: învățămintele desprinse și recomandări pentru viitor. Raportul de aproape 100 de pagini, redactat sub îndrumarea grupului PPE (Dolors Montserrat), este „rezultatul consensului”. De mai bine de un an, s-a dialogat cu sute de experți și lideri din domeniul sănătății și politicii publice în vederea realizării unei astfel de analize pertinente, multidimensionale a impactului și semnificației crizei pandemice de COVID-19 (https://www.eppgroup.eu).
În respectiva Rezoluție se amintește faptul că pandemia de COVID-19 a costat viețile a milioane de oameni și a afectat orizontal toate nivelurile și aspectele societății, provocând daune imense atât în Europa, cât și la nivel mondial și că UE, la fel ca restul lumii, nu a fost suficient de pregătită pentru a face față unei crize de această dimensiune și valurilor sale de șoc, care au afectat societățile și economiile din întreaga lume, inclusiv furnizarea serviciilor continue de educație, în condiții de restricționare a circulației persoanelor. Iar impactul pandemiei de COVID-19 a provocat cea mai dificilă criză socio-economică cu care s-a confruntat Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Însă, se specifică în Raport, în pofida lacunelor și a deficiențelor în ceea ce privește promovarea sănătății, prevenirea bolilor, pregătirea și reacția, UE a dezvoltat un răspuns comun la pandemie și a întreprins măsuri pentru a asigura dezvoltarea rapidă și distribuția echitabilă a unei game diverse de vaccinuri pe continentul european și la nivel mondial. În acest context este de apreciat ritmul fără precedent în care cercetătorii au dezvoltat o protecție eficace prin vaccinuri, UE demonstrându-și poziția de lider în ceea ce privește răspunsul global la pandemia de COVID-19 (https://www.europarl.europa.eu).
Cum pandemia de COVID-19 a demonstrat necesitatea clară de a crea structuri de guvernanță eficace și de a dezvolta politici europene pentru măsuri de prevenire în amonte, în vederea reducerii riscului de apariție a agenților patogeni, grupul PPE militează pentru ca UE să integreze „O singură sănătate”, astfel cum este definită de OMS, în politicile sale de sănătate publică. Raportul, printre altele, subliniază rolul vital al cercetării și dezvoltării UE în domeniul sănătății și solicită o creștere a producției locale și mai multe investiții în cercetarea și dezvoltarea farmaceutică. Astfel, grupul PPE dorește să crească capacitatea de producție a Europei în medicamente și echipamente medicale, să își diversifice lanțul global de aprovizionare și să asigure o mai bună coordonare a strategiilor naționale de sănătate. Aceasta deoarece este evidentă necesitatea de a îmbunătăți reziliența generală în perioade de criză sanitară, prin crearea de stimulente pentru a investi și a dezvolta linii de producție în UE pentru medicamente, vaccinuri și alte echipamente medicale, precum și pentru materii prime și principii active (https://www.eppgroup.eu). Mai ales că pandemia de COVID-19 a fost învinsă datorită inovării, științei care a permis disponibilitatea vaccinurilor, precum și datorită inteligenței colective enorme de care au dat dovadă profesioniștii din domeniul sănătății de pe întregul teritoriu al UE.
Raportul recomandă, de asemenea, să se justifice o derogare limitată la regulile de proprietate intelectuală pe durata pandemiei și asupra măsurilor medicale pentru a face față acesteia. Acest compromis va menține echilibrul cu importanța fundamentală a protecției proprietății intelectuale pentru a stimula inovația în domeniul sănătății. În conformitate cu eforturile grupului PPE pentru o mai mare transparență, raportul solicită, de asemenea, îmbunătățirea achiziției de vaccinuri, negocierea unor condiții care sunt mai favorabile în contractele viitoare și solicită o dezvăluire a contractelor de vaccinuri, atunci când este posibil din punct de vedere legal.
La nivel național, Raportul recomandă introducerea unor teste de stres pentru a face sistemele de sănătate mai rezistente și pentru a implementa o abordare holistică a prevenirii și răspunsului la pandemie. UE, în accepțiunea grupului PPE, ar trebui, de asemenea, să stabilească programe de prevenire intersectoriale inovatoare pentru a reduce factorii de risc și pentru a promova un stil de viață sănătos.
De altfel, se precizează în Raport, promovarea sănătății și prevenirea, pregătirea și răspunsul la amenințările pentru sănătatea publică transfrontaliere existente și viitoare trebuie să constituie bazele uniunii europene a sănătății, cu scopul de a consolida reziliența, calitatea și accesul egal la sistemele de sănătate din UE pentru toți, precum și pentru țările terțe cu venituri reduse și medii și țările din sudul global, și de a fi mai bine pregătiți pentru eventualitatea unei noi pandemii sau crize masive de sănătate. În acest sens, grupul PPE sublinia că „Dacă o pandemie lovește din nou, trebuie să fim pregătiți să îi ajutăm pe cei mai vulnerabili, să ne protejăm profesioniștii din domeniul sănătății și să ne asigurăm că economia și ocuparea forței de muncă nu sunt afectate, evitând în același timp încălcarea drepturilor civile ale europenilor” (https://www.eppgroup.eu). Aceasta deoarece măsurile de urgență luate în timpul pandemiei pentru a proteja sănătatea publică de unele state membre au avut un impact negativ asupra drepturilor omului, în special asupra persoanelor celor mai vulnerabile și marginalizate. De asemenea, se precizează în Raport, în unele cazuri, statele membre care au introdus o stare de urgență sau un regim echivalent au folosit acest instrument de urgență pentru a restricționa dreptul la libertatea de întrunire a oponenților politici și au folosit acest instrument de urgență ca o oportunitate de a adopta legi sau planuri de dezvoltare controversate (https://www.europarl.europa.eu).
Cum impactul crizei pandemice a fost major din perspectivă socio-economică, entitățile fizice și juridice suportând implicațiile negative ale crizei, în Raport este subliniată nevoia de a consolida sprijinul pentru politicile de securitate socială ale UE și ale statelor membre, cu respectarea corespunzătoare a principiului subsidiarității și în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu orientările privind ocuparea forței de muncă, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. De asemenea, statele membre ar trebui să elaboreze planuri de pregătire pentru viitoarele crize sanitare în strategiile lor naționale privind sănătatea și siguranța la locul de muncă, în consultare cu toate părțile interesate relevante. În acest sens, se impune necesitatea de a institui mecanisme eficace de coordonare a acestor planuri la nivelul UE, ținând seama de avizul Comitetului consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă referitor la pandemie și la aspectele legate de securitatea și sănătatea în muncă.
Raportul reiterează faptul că, pandemia de COVID-19 ar trebui văzută ca o oportunitate de a accelera transformările în vederea tranziției digitale și verzi, inclusiv a unei utilizări pe scară largă a tehnologiilor medicale digitale. De altfel, digitalizarea a contribuit la asigurarea exercitării drepturilor fundamentale în timpul pandemiei de COVID-19 și a permis continuarea anumitor activități medicale și educaționale, inclusiv certificatul digital privind COVID care a permis libertatea de circulație.
Cert este că, așa cum se precizează în Raport, este necesar să tratăm reziliența și calitatea sistemelor noastre publice de sănătate ca o prioritate, pentru a acorda o atenție mai mare atât sănătății fizice, cât și sănătății mintale în întreaga UE, indiferent dacă ne confruntăm cu o criză, de orice fel, sau nu. De aceea, Raportul recomandă să se avanseze în direcția unei uniuni europene a sănătății adecvate, cu scopul de a consolida reziliența și calitatea sistemelor de sănătate din statele membre, de a combate inegalitățile în materie de sănătate din UE, de a institui un mecanism solid pentru achiziții publice comune, cu orientări clare privind transparența și responsabilitatea democratică, și de a dezvolta o planificare solidă a pregătirii în caz de pandemie și un sistem de supraveghere mai integrat. Acesta din urmă va fi posibil prin investiții în colectarea, digitalizarea, schimbul și analiza datelor cu caracter personal, precum și prin punerea în aplicare a spațiului european al datelor privind sănătatea. Iar spațiul european al datelor privind sănătatea va oferi interoperabilitatea și armonizarea datelor privind sănătatea în toate statele membre, respectând în același timp protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În același timp, toți actanții trebuie să acționeze responsabil, solidar și transparent în orice situație și în orice context, astfel încât sistemele și instituțiile să funcționeze corespunzător în beneficiul tuturor.
