Manoela Popescu
Tranzitul cerealelor și a altor produse agricole din Ucraina prin Polonia, suspendat prin Varșovia timp de aproape o săptămână, a fost reluat oficial vineri, 21 aprilie 2023, guvernul polonez anunțând și un ajutor important pentru fermieri. Astfel, fermierii polonezi sceptici vor beneficia de ajutor de stat de până la 2 miliarde de EUR. Ca atare, în noaptea de joi spre vineri, un prim convoi de carne, ouă și porumb a trecut prin Polonia cu destinația Țărilor de Jos (https://www.lafranceagricole.fr).
Se cunoaște faptul că Polonia și alte țări din Uniunea Europeană, care se învecinează cu Ucraina, au impus interdicții temporare asupra exporturilor de cereale ucrainene în urma protestelor fermierilor față de scăderea prețurilor legată de afluxul de produse. Astfel, Polonia și Ungaria au anunțat pe 15 aprilie 2023 blocarea temporară a tranzitului produselor alimentare ucrainene pe teritoriul lor pentru a-și proteja producătorii locali de o marfă care reduce prețurile la cereale. Decizia a fost luată fără a consulta nici Kievul, nici Comisia Europeană, provocând critici din ambele părți. Se pare că, de la începutul războiului din Ucraina, stocurile de cereale s-au acumulat în Polonia, scăzând prețurile locale, ducând la proteste și la demisia fostului ministru polonez al agriculturii. Potrivit estimărilor, aproximativ patru milioane de tone de cereale ucrainene sunt depozitate în prezent în Polonia. Ulterior, Ungaria, Slovacia și Bulgaria au impus interdicții temporare similare, doar România s-a abținut de la o astfel de măsură drastică pentru țările terțe care așteaptă produsele agricole din Ucraina.
Însă, această măsură unilaterală ocolește autoritatea europeană, comerțul cu produsele alimentare ucrainene fiind de competența exclusivă a Uniunii Europene, care o folosește pentru a susține economia Ucrainei aflată în război. Se pare că este o confruntare ce se desfășoară în jurul importului de cereale ucrainene în Europa (https://www.lecho.be). În contextul în care comerțul UE cu Ucraina este reglementat de un acord comercial din 2014, iar un regulament adoptat în urma izbucnirii războiului rusesc permite liberalizarea completă a comerțului UE cu Ucraina timp de un an. Interesată de aprovizionarea țărilor terțe cu produse agricole și de ajutorul Ucrainei, Comisia Europeană și-a propus să prelungească această măsură adoptată cu un an în urmă.
Retrospectiv privind, în urmă cu aproape un an de zile (la 27 aprilie 2022), Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de liberalizare temporară a comerțului, pe lângă concesiile comerciale aplicabile produselor ucrainene în temeiul Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe cealaltă parte. Consiliul a trimis pe 13 mai 2022 o scrisoare Parlamentului European în care își exprima acordul față de regulament, care a fost apoi votată în plen, pe 19 mai. Întrucât Regulamentul a fost adoptat atât de Parlamentul European, cât și de Consiliu, acesta a fost semnat și publicat în Jurnalul Oficial. Războiul de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact devastator asupra capacităților de producție ale țării, infrastructurii de transport și accesului la Marea Neagră, precum și asupra capacității sale mai generale de a face comerț cu restul lumii. Consecințele nu pot fi subestimate, fie pe plan intern, fie pe plan internațional, în ceea ce privește impactul asupra securității alimentare. Iată de ce Regulamentul prevedea că, timp de un an, taxele de import pentru toate exporturile ucrainene către Uniunea Europeană nu vor fi datorate, astfel încât UE va putea sprijini în mod semnificativ economia ucraineană. Cu alte cuvinte, prin respectivul Regulament, toate taxele vamale datorate în temeiul titlului IV din Acordul de asociere dintre UE și Ucraina de instituire a unei zone de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, care nu fusese încă liberalizată, au fost suspendate timp de 1 an de zile. Suspendarea a vizat, în special, produsele industriale supuse eliminării progresive a taxelor până la sfârșitul anului 2022; fructe și legume supuse sistemului prețului de intrare; și produsele agricole prelucrate supuse contingentelor tarifare. De asemenea, au fost suspendate taxele antidumping aplicate importurilor originare din Ucraina, precum și a regulilor comune aplicabile importurilor originare din Ucraina (https://www.consilium.europa.eu).
De asemenea, UE a promovat crearea de „coridoare de solidaritate”, rute logistice alternative către porturile Mării Negre, pentru a ajuta Ucraina să-și exporte mărfurile agricole în țările vecine. Însă, cerealele și alte produse alimentare din Ucraina au ajuns pe calea ferată și rutieră în țările vecine, însă nu au fost reexpediate în Africa sau Orientul Mijlociu, în special, din cauza lipsei unui lanț logistic adecvat. Conform fermierilor, aceste produse alimentare scad prețurile de vânzare a produselor respective pe piețele locale. Ca atare, în Polonia, protestele din sector sunt o problemă politică sensibilă pentru partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS), care se bazează în mare măsură pe un electorat rural și se confruntă cu alegeri anul viitor. Această situație a dus chiar la demisia ministrului agriculturii, Henryk Kowalczyk, care a plecat criticând propunerea Comisiei Europene de a prelungi ridicarea taxelor la cerealele ucrainene până în iunie 2024. Categoric, Polonia și Ungaria nu sunt singurele care se plâng de situație. La sfârșitul lunii martie (31 martie 2023), liderii Bulgariei, României, Slovaciei, Poloniei și Ungariei au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a cere mai multe mijloace europene pentru a compensa efectele negative ale creșterea importurilor ucrainene, vorbind de destabilizarea piețelor de cereale și semințe oleaginoase și subliniind că dificultățile privesc în principal țările limitrofe cu Ucraina. Aceștia au cerut Comisiei să mărească semnificativ sumele de fonduri europene alocate pentru sprijinirea sectorului, dar și să cumpere direct surplusul de cereale, în scopuri umanitare, sau să finanțeze dezvoltarea rapidă a infrastructurii de transport (feroviar, rutier, maritim) pentru a facilita evacuarea surplusului de cereale venite din Ucraina (https://www.lecho.be).
Drept răspuns, Comisia a lansat un prim pachet de 56,3 milioane de EUR în ajutor fermierilor polonezi, bulgari și români, finanțat printr-un pachet de 450 de milioane EUR pe an inclus în rezerva de criză agricolă, un fond al Politicii Agricole Comune. Se preconizează, după o evaluare recentă a efectelor ofertei excesive, noi ajutoare pentru a sprijini țările cele mai afectate, fără însă a fi avansată încă o sumă ca ajutor. Comisia a refuzat să ofere detalii suplimentare cu privire la cuantum, calendar sau criterii de alocare. Cu alte cuvinte, în urma deciziei Poloniei, Ungariei și Slovaciei de a interzice importul de produse agricole din Ucraina, Comisia Europeană a anunțat că are în vedere un nou program de sprijin pentru fermierii din UE afectați de afluxul de produse agricole ucrainene pe piețele lor. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene în cadrul conferinței de presă zilnice a executivului UE de luni, 17 aprilie, a declarat că „ Lucrăm în prezent la un al doilea set de măsuri care ne-ar permite să continuăm să sprijinim acele țări care sunt afectate de importurile din Ucraina ”. Executivul european a subliniat că primul dispozitiv de ajutor a fost „declanșat foarte repede” și se așteaptă ca și a doua măsură de sprijin să fie adoptată destul de rapid, deoarece Comisia „ia în considerare impactul acestei creșteri a importurilor asupra țărilor din prima linie” (https://www.euractiv.fr).
Subliniind importanța coordonării și alinierii deciziilor în cadrul UE, Comisia Europeană a reacționat la declarația Poloniei afirmând că politica comercială este o competență exclusivă a Uniunii Europene, iar acțiunile unilaterale „nu sunt acceptabile”. Astfel, în timp ce Varșovia a apărat legalitatea măsurii, Comisia a afirmat că a fost în contact cu autoritățile țărilor în cauză „pentru a înțelege pe deplin domeniul de aplicare al măsurilor și temeiul lor legal” (https://www.lecho.be). Aceasta deoarece Comisia este de părere că „nu suntem în totalitate clari asupra acestui punct”. De fapt, prioritatea este mai mult pentru de-escaladare situației și nu se pune problema ca statele respective să fie sancționate. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, afirmând că „Scopul nostru nu este să provocăm dificultăți oamenilor din UE în timp ce sprijinim Ucraina, deci nu este o chestiune de sancționare”, ci este mai degrabă o chestiune de „găsirea de soluții”. Însă, atitudinea Comisiei este, pentru experții în drept, precum Alberto Alemanno, profesor de drept european la HEC Paris, o problemă de neasumare a responsabilității ce decurge din a fi garantul tratatelor. Alberto Alemanno subliniind că „Nu este vorba de introducerea imediată a încălcărilor, ci și de a semnala public că statul încalcă tratatul și, prin urmare, de a iniția proceduri administrative care pot da naștere la o cale de atac în cazul unei nerespectări persistente”. Ce poate face Comisia într-o astfel de situație? Potrivit lui Alberto Alemanno singura opțiune posibilă pentru Comisia Europeană este o scrisoare de punere în întârziere în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE). La rândul său, David Kleimann, expert în comerț al UE, a declarat că a fost o „conversație bine exersată” între Comisie și statele membre, menită să facă lobby asupra executivului UE pentru a schimba termenii schimbului în afaceri. David Kleimann considerând că aceste restricții ale respectivelor state membre vor dura probabil doar câteva zile, suficient de mult pentru a facilita o colaborare fructuoasă între Comisie și respectivele state membre UE (https://www.euractiv.fr). De altfel, cel puțin, tranzitul cerealelor și a altor produse agricole din Ucraina prin Polonia a fost suspendat doar o săptămână.
Grupul PPE a cerut insistent Poloniei, Ungariei și Slovaciei, care au anunțat blocarea unilaterală a cerealelor ucrainene de la intrarea în Uniunea Europeană, să nu slăbească economia Ucrainei, luând măsuri unilaterale care încalcă legislația UE, și să se asigure că cerealele ucrainene ajung în Africa. Grupul PPE fiind de părere că „Guvernele europene nu trebuie să acționeze în detrimentul solidarității față de Ucraina în timpul războiului”. Sandra Kalniete, responsabilă de poziția Parlamentului European cu privire la liberalizarea temporară a comerțului cu produse ucrainene din partea grupului PPE a solicitat Poloniei, Ungariei și Slovaciei ca înainte de a decide unilateral să blocheze căile de export pentru mărfurile ucrainene, să dețină informații detaliate despre motivul pentru care aceste cereale sau alte produse nu au fost tranzitate mai departe din Europa și care este cantitatea exactă de cereale ucrainene sau alte produse stocate în depozitele europene. Mai mult decât atât, este firesc să fie cunoscute cererile fermierilor care protestează din statele membre respective. De altfel, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru agricultură, Herbert Dorfmann, a subliniat faptul că “Problemele fermierilor din țările vecine ale Ucrainei sunt reale”, iar comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, trebuie să ofere soluții concrete pentru aceste probleme și să se asigure că vecinii Ucrainei primesc ajutor. Așa-numitele culoare de solidaritate au fost create pentru a ajuta transportul produselor agroalimentare ucrainene în țări terțe, atunci când agresiunea rusă a închis porturile ucrainene. De aceea, grupul PPE solicită guvernelor statelor membre să implementeze în mod corespunzător aceste culoare, astfel încât „transporturile să ajungă acolo unde ar trebui”. Cum cereale sunt menite să meargă către destinații din afara pieței UE, „noi trebuie să evite perturbările pieței în interiorul Europei”. Iată de ce blocarea transporturilor „nu va ajuta pe nimeni, nici Ucraina, nici pe cei din afara Europei, care suferă cel mai mult de pe urma creșterii prețurilor la alimente”. Mai mult decât atât, potrivit grupului PPE, „Orice acțiune unilaterală a statelor membre va fi doar o mișcare în favoarea Rusiei” (https://www.eppgroup.eu).
Însă, conform unor experți, problemele despre care se plâng fermierii nu ar fi reale, deoarece în timp ce cerealele pot fi depozitate câțiva ani, excesul de cereale ucrainene din țările vecine nu spune nimic despre starea producției țării. Philippe Burny, care predă politica agricolă și economie la Gembloux Agro-Bio-Tech, prezice faptul că „Producția ucraineană de floarea-soarelui în acest an va fi mult mai mică decât anul trecut”. La începutul războiului, Uniunea Europeană a decis să-și intensifice propria producție de cereale pentru a compensa scăderea randamentului ucrainean, în special prin autorizarea recultivării terenurilor necultivate pentru a compensa scăderea producției ucrainene. Însă producția UE de cereale este încă departe de a compensa producția din Ucraina, iar cerealele depozitate nu pot contribui la scăderea prețului pe piețele locale. O blocare a tranzitului acestor produse din Ucraina către țări terțe nu va face decât să contribuie la creșterea foametei în lume. De aceea, acordul încheiat pe 18 aprilie 2023 între Varșovia și Kiev, pentru a permite tranzitul prin Polonia, sub control strict, implicând plasarea de sigilii electronice cu trackere GPS pe transporturi și convoaie speciale de transporturi pe parcursul unei săptămâni, poate fi un răspuns la situația creată de un război dureros pentru întregul mapamond.
