Manoela Popescu
Ne amintim că războiul din Ucraina declanșat de Rusia la data de 24 februarie 2022 a dus și la perturbarea fluxurilor de produse alimentare și, implicit, la declanșarea unei crizei alimentare fără precedent, odată cu blocada Mării Negre. Se știe că Rusia și Ucraina sunt principalii furnizori mondiali de produse alimentare, iar Rusia este și unul dintre principalii exportatori de îngrășăminte. Deși sancțiunile semnificative impuse Rusiei de la invazia Ucrainei de către puterile occidentale nu au afectat exporturile de alimente și îngrășăminte, totuși, Moscova a susținut că restricțiile privind plățile, logistica și asigurările au reprezentat un obstacol în calea transporturilor de produse alimentare. Eforturi susținute au fost manifestate de către UE și Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru ca Rusia să permită exporturile de cereale din Ucraina. În acest sens, în iulie 2022, a fost încheiat un acord în baza căruia Națiunile Unite au convenit să ajute Rusia să exporte alimente și îngrășăminte de care popoarele lumii au nevoie. Astfel că transporturile controlate de „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră” au început la 1 august 2022. Acordul având o perioadă determinată de timp a fost nevoie de o reînnoire în luna noiembrie a anului trecut pentru încă 120 de zile (22 noiembrie 2022), care au expirat pe 19 martie 2023, fapt pentru care s-a procedat la o nouă reînnoire. În toată această perioadă de timp, „Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră”, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia și Turcia, cu ajutorul ONU, a atenuat criza alimentară globală cauzată de războiul din Ucraina, permițând exportul a aproape 33 de milioane de tone de porumb, grâu și alte cereale din porturile ucrainene. Acordul a condus la reluarea exporturilor ucrainene de cereale și alte produse alimentare și îngrășăminte, inclusiv amoniac, printr-un coridor maritim umanitar sigur din trei porturi cheie ucrainene: Chornomorsk, Odesa și Yuzhny/Pivdennyi, către restul lumii. Ca atare, se poate afirma cu certitudine că „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră” a contribuit la creșterea disponibilității cerealelor pe piețele lumii și la reducerea presiunii asupra prețurilor la alimente, ceea ce a condus la îmbunătățirea accesului global la alimente, în special pentru cei mai săraci și cei mai vulnerabili.
De fiecare dată, Organizația Națiunilor Unite a făcut toate eforturile necesare pentru a convinge Moscova și Kievul să prelungească acordul privind exportul de cereale din Ucraina, acord crucial pentru reducerea crizei alimentare din lume. La terminarea perioadei de reînnoire a Acordului, ca de fiecare dată, părțile implicate au revenit la masa negocierilor. De data asta însă, Rusia chiar și-a suspendat participarea la negocierile referitoare la acordul privind cerealele din Marea Neagră, semnat în urmă cu doar un an pentru a garanta exportul acestora, în ciuda conflictului, după un atac înregistrat luni, 17 iulie 2023, asupra podului din Crimeea. Potrivit Rusiei, Acordul care a expirat luni, 17 iulie 2023, nu îndeplinea condițiile pentru o nouă prelungire. Moscova considerând, în special, că propriile exporturi de cereale și îngrășăminte sunt îngreunate. De asemenea, Rusia a acuzat luni Ucraina de un atac asupra podului Crimeea de peste strâmtoarea Kerci, care leagă Marea Neagră și Marea Azov (https://www.bfmtv.com). De asemenea, Rusia solicită eliminarea obstacolelor din calea propriilor exporturi de alimente și îngrășăminte și reintegrarea în sistemul de decontare interbancar Swift al Rosselkhozbank, banca agricolă a Federației Ruse. Mai mult decât atât, Rusia acuză țările bogate că profită din cea mai mare parte a exporturilor ucrainene. Volodymyr Zelensky, președintele ucrainean, dimpotrivă, a susținut că 60% dintre acestea au fost exportate în Africa și Asia. Însă, potrivit cifrelor ONU, primii trei destinatari ai livrărilor ucrainene de cereale sunt China, Spania și Turcia (https://www.lemonde.fr).
În accepțiunea grupului PPE, coridorul creat de a ONU pentru exporturile de cereale din Ucraina reprezintă „pașii importanți în protejarea unor părți din transporturile alimentare din Ucraina”, însă UE trebuie să facă mai mult de atât, accentul trebuie să fie pus pe o creștere a autonomiei europene în producția de alimente, care ar fi atât în „interesul fermierilor, cât și al consumatorilor”. Mai mult decât atât, grupul PPE a susținut ca fermele familiale să nu fie considerate poluatori industriali, pe principiul că fermierii trebuie lăsați să cultive cereale și nu să facă hârtii. Astfel, pentru Grupul PPE este crucial să fie sprijinite fermele familiale, care nu ar trebui să devină daune colaterale ale noilor reguli. “Vrem să echilibrăm diferite obiective legitime. Vrem să reducem emisiile. Dar producția alimentară și familiile fermierilor trebuie să fie și ele protejate” (https://www.eppgroup.eu).
Ultima prelungire a acordului, cea de pe 18 martie 2023, a fost de 60 de zile. Pe 18 martie 2023, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, aflat la acel moment în plină campanie prezidențială, a dorit să dea vești bune lumii întregi anunțând ca “Datorită eforturilor țării noastre, sprijinului prietenilor noștri ruși și contribuției prietenilor noștri ucraineni, exportul de cereale prin Marea Neagră a fost prelungit cu încă două luni”. Astfel, Acordul privind exportul de cereale ucrainene de către Marea Neagră, crucial pentru aprovizionarea mondială cu alimente, a fost reînnoit pentru două luni, deoarece, potrivit Moscovei, dacă exporturile de cereale ucrainene au putut fi reluate, exporturile de îngrășăminte și produse alimentare rusești rămân îngreunate de sancțiunile impuse de țările occidentale. De asemenea, Rusia a amenințat în mod repetat că va părăsi acordul. António Guterres, secretarul general al ONU, spune că acordul este crucial: „Aceste acorduri sunt importante pentru securitatea alimentară globală. Produsele ucrainene și rusești hrănesc lumea. Ca parte a Inițiativei Mării Negre, milioane de tone de alimente au fost exportate, inclusiv 30.000 de tone de grâu care tocmai a părăsit Ucraina la bordul unei nave închiriate de PAM pentru a hrăni oamenii înfometați din Sudan” (https://fr.euronews.com).
Ultima extindere cu 60 de zile a Acordului a venit la pachet cu cinci cerințe ale Rusiei, inclusiv reconectarea la sistemul bancar internațional Swift și înlăturarea obstacolelor în calea asigurării navelor și a accesului în porturi străine. Privind retrospectiv, trebuie precizat faptul că, negocierile privind extinderea Acordului privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră purtate de Națiunile Unite și Turcia au fost asistate de Comisia Europeană, deschisă „explorării tuturor soluțiilor” în vederea obținerii prelungirii acordului. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană avea în vedere atașarea unei filiale a băncii agricole ruse Rosselkhozbank la sistemul de plăți SWIFT pentru a permite tranzacțiile cu cereale și îngrășăminte. În negocierile trecute, Rusia și-a justificat amenințarea de a rupe acordul cu cerințe neîndeplinite cu privire la propriile exporturi de cereale și îngrășăminte (https://www.reuters.com). La fel a făcut și de data asta, Vladimir Putin amenințând că nu va prelungi Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră, care expira luni, 17 iulie 2023, la miezul nopții.
Conform ONU, această decizie ar avea consecințe dramatice pentru continentul african. Însă, președintele rus s-a angajat să furnizeze în continuare cereale Africii în cazul suspendării acestui acord. Cu toate acestea, Jens Stoltenberg, condamnând decizia unilaterală a Rusiei de a se retrage din Inițiativa pentru Cereale Mării Negre (BSI), în ciuda eforturilor Turciei și ONU, a afirmat faptul că decizia de luni a Federației Ruse va fi o lovitură pentru oamenii nevoiaș din întreaga lume”. De asemenea, Uniunea Europeană, Franța, Statele Unite și Canada au regretat această decizie. Bruxelles-ul a condamnat, de fapt, cu fermitate „decizia cinică a Rusiei de a pune capăt Inițiativei privind cerealele Mării Negre, în ciuda eforturilor ONU și Turciei”. În același context, Franța a îndemnat Rusia să „oprească șantajul asupra securității alimentare mondiale”. Condamnând „suspendarea participării Rusiei la inițiativa cerealelor de la Marea Neagră”, diplomația franceză a considerat că partea rusă „este singura responsabilă pentru blocarea navigației în acest spațiu maritim și impunerea unei blocade ilegale a porturilor ucrainene”. De asemenea, Canada a condamnat decizia Rusiei „de a-și retrage participarea la Inițiativa privind cerealele Mării Negre, negociată de Națiunile Unite și Turcia în temeiul Acordurilor de la Istanbul în iulie 2022”, felicitând în același timp „eforturile Secretarului General al ONU și ale Turciei de a facilita negocierile de bună-credință cu Rusia”. La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că această decizie a Rusiei este „nebună”, adăugând că acordul „trebuie restabilit cât mai repede posibil”. Secretarul de stat american precizând că „Rusia este responsabilă pentru refuzul de a oferi hrană oamenilor care au nevoie disperată de ele în întreaga lume” și subliniind că această retragere va „contribui la creșterea prețurilor, într-un moment în care multe țări continuă să se confrunte cu o criză economică gravă”. Potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, sute de milioane de oameni din întreaga lume „vor plăti prețul” pentru decizia Rusiei de a înceta participarea la Acordul privind exportul cerealelor ucrainene. Într-un asemenea context, luni, 17 iulie 2023, Volodymyr Zelensky cere ONU și Turcia să extindă acordul cu cereale ucrainene prin Marea Neagră fără Rusia și, în acest sens, a trimis „scrisori oficiale președintelui turc (Recep Tayyip) Erdogan și secretarului general al Națiunilor Unite (Antonio) Guterres, deși Rusia a denunțat acordul. Potrivit președintelui ucrainean „Ucraina, ONU și Turcia pot asigura în comun funcționarea coridorului alimentar și inspecția navelor” (https://www.lemonde.fr).
Anunțul Federației Ruse de pe 17 iulie 2023 cu privire la ieșirea sa din Inițiativa Mării Negre a făcut subiectul unei reuniuni de mult planificate a Consiliului de Securitate privind Ucraina, la care au participat mai mulți miniștri din Uniunea Europeană, în ciuda protestelor Federației Ruse, al cărei reprezentant a denunțat „lipsa scrupulelor” președinției britanice. Subsecretarul general pentru afaceri politice și de consolidare a păcii, Rosemary DiCarlo, a oferit o imagine de ansamblu mai amplă a situației în cadrul primei întâlniri desfășurate după depășirea a cinci sute de zile de la invazia rusă. Pornind de la faptul că invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a fost o încălcare flagrantă a Cartei Națiunilor Unite și a dreptului internațional, Rosemary DiCarlo a reiterat angajamentul deplin al Națiunilor Unite față de suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul său internațional, în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Adunării Generale. După ce a trecut în revistă ultimele evenimente și situația umanitară și a drepturilor omului, secretarul general adjunct a spus că, pe lângă moartea și distrugerea din Ucraina, conflictul a accentuat tensiunile în diferite regiuni, riscând astfel să declanșeze o lume a armelor și a amenințat să submineze tocmai structurile care au prevenit un al Treilea Război Mondial și au ajutat la rezolvarea multiplelor conflicte în ultimii optzeci de ani. Credința subsecretarului general pentru afaceri politice și de consolidare a păcii este că o prelungire a acestui război duce inevitabil la cele mai periculoase consecințele ale sale, inclusiv posibilitatea unui conflict mai larg și de durată. În acest context, decizia Federației Ruse de a pune capăt Inițiativei Mării Negre, anunțată cu câteva ore mai devreme de reuniunea Consiliului de Securitate, va da o lovitură grea oamenilor aflați în nevoie din întreaga lume. Însă eforturile ONU de a facilita accesul nestingherit la piețele mondiale pentru alimente și îngrășăminte din Ucraina și Rusia nu se va opri.
Dar care sunt motivele reale ale Rusiei pentru care s-a retras din Acord? Se pare că, pe lângă faptul că promisiunile făcute Rusiei nu au fost îndeplinite, un alt motiv pentru care Rusia și-a anunțat retragerea din Inițiativa Mării Negre a fost faptul că acest aranjament este considerat de Rusia drept un aranjament „unidirecțional”, de care a beneficiat mai mult țările bogate decât țările cele mai puțin dezvoltate, devenind în timp o „inițiativă comercială” și nu umanitară. De asemenea, reprezentantul Rusiei a reamintit că, atunci când a anunțat în martie o nouă prelungire a acordului pentru o perioadă limitată la 60 de zile, țara sa a precizat că va lua o decizie cu privire la următorii pași doar după ce va analiza progresele înregistrate în soluționarea anumitor probleme. Ca atare, acuzând Ucraina că își continuă atacurile asupra instalațiilor civile și militare rusești sub acoperirea unui coridor maritim umanitar, Federația Rusă a decis, așadar, să se retragă din acord, care presupune și retragerea garanțiilor de navigație sigură. Se pare că Rusia va fi pregătită să ia în considerare redresarea sa doar dacă se vor obține rezultate concrete (https://press.un.org).
Pe de altă parte, Dmytro Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, criticând Moscova pentru șantajarea lumii și pentru că a obstrucționat sistematic buna funcționare a acestui acord de la intrarea sa în vigoare, a afirmat că „Rusia a ucis Inițiativa Mării Negre în ceea ce privește exporturile de cereale”. Retragerea Rusiei din Inițiativa Mării Negre a fost regretată și de membrii neeuropeni ai Consiliului de Securitate. Emiratele Arabe Unite au reamintit că Inițiativa a fost unul dintre puținele elemente pozitive care au reieșit din acest conflict, deoarece acordul de la Istanbul a rezultat dintr-un angajament hotărât al părților în dialog. Însă, Emiratele Arabe Unite consideră că anunțul retragerii Rusiei din Inițiativa Mării Negre nu ar trebui să împiedice acțiunile colective menite să pună capăt războiului. De asemenea, Ghana a reamintit că Acordul a făcut posibilă livrarea a peste 33 de milioane de tone de produse alimentare în 45 de țări. Ca atare, Ghana a insista să se găsească o soluție la problemele legate de exporturile rusești, pentru a evita o creștere speculativă a prețurilor alimentelor și pentru a asigura securitatea globală a alimentelor. În același spirit, Brazilia a adăugat că, în absența unui acord pentru o pace cuprinzătoare și de durată, părțile în cauză ar trebui să facă toate eforturile pentru a reînnoi Acordul. În acest scop, Elveția a cerut să se bazeze pe „fundația solidă” oferită de Carta Națiunilor Unite. În accepțiunea Poloniei, în vederea rezolvării conflictului, trebuie oferite doar „soluții legitime”, deoarece o pace nedreaptă sau un conflict înghețat nu ar face decât să prelungească instabilitatea și să atragă noi agresiuni (https://press.un.org).
Deși președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, era convins luni, 17 iulie 2023, „că Putin vrea să continue acordul” privind cerealele ucrainene, în ciuda ultimelor anunțuri contrare de la Moscova, acest lucru nu s-a întâmplat. La mijlocul zilei de 17 iulie 2023, președintele turc afirma „Cred că, în ciuda declarației de astăzi, prietenul meu Vladimir Putin vrea să continue acordul umanitar” care permite exportul de cereale din Ucraina către Marea Neagră. Înainte de a zbura în Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, preciza că va vorbi cu „Vladimir Putin de îndată ce mă întorc”. De asemenea, a anunțat că îl va primi pe președintele rus „în august” în Turcia, unde vor avea ocazia de a discuta „din nou toate aceste probleme”. Președintele turc sper că „Poate că până atunci, pentru a duce lucrurile mai departe, putem lua măsuri telefonice cu Vladimir Putin, fără să așteptăm luna august”. Cu toate acestea, dorința președintelui turc s-a îndeplinit, dat fiind faptul că Acordul nu a fost prelungit după încetarea acestuia la miezul nopții de 17 iulie 2023 (https://www.lemonde.fr).
Acest acord crucial care a făcut posibilă atenuarea crizei alimentare mondiale cauzate de război a fost prelungit de mai multe ori, însă la ultima extindere cu 60 de zile, după negocieri intense, Moscova a cerut respectarea unui al doilea acord semnat concomitent cu ONU pentru a-și facilita propriile exporturi de produse alimentare și îngrășăminte. Potrivit Rusiei, condițiile cerute nu au fost îndeplinite, ca atare, aceasta s-a retras din Inițiativa Mării Negre, creând astfel o instabilitate a piețelor alimentare globale. Rămâne de văzut dacă vizita lui Vladimir Putin în Turcia va aduce o nouă speranță în asigurarea securității alimentare celor aflați în nevoi.
