Liderii celor 31 de state membre ale NATO, în frunte cu Joe Biden, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan sau Klaus Iohannis, s-au reunit la summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, într-un summit numit încă de la început unul istoric. După prima zi a summitului , aceștia au adoptat cele mai vaste planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului.
Cele trei planuri de ultimă generație, care au fost concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri se referă la Marea Mediterană și Marea Neagră.
În declarația finală a summitului se regăsește și un paragraf distinct care se referă la Republica Moldova, pentru a da un semnal puternic de apropiere al Alianței Nord-Atlantice față de acest partener vulnerabil în fața amenințărilor Rusiei.
“Reiterăm sprijinul nostru pentru integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și solicităm Rusiei să își retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană fără consimțământul Republicii Moldova“, se arată în declarației summitului din capitala Lituaniei.
Liderii statelor NATO afirmă își mențin cu fermitate sprijinul “pentru dreptul Moldovei de a-și decide propriul viitor și propriul curs al politicii externe, fără interferențe externe“.
Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților.
Pentru a-și satisface nevoile de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor.
“Șefii de stat și de guvern din NATO au luat decizii importante într-un moment critic pentru securitatea noastră”,a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă ce a avut loc la finalul primei reuniuni a Consiliului Nord-Atlantic.
Declarația adoptată cuprinde 90 de paragrafe și redefinește Rusia drept principală amenințare la adresa securității euro-atlantice, context în care aliații NATO atrag atenția că Rusia și-a sporit consolidarea și prezența militară multi-domeniu în regiunile Mării Baltice, Mării Negre și Mării Mediterane și menține capacități militare semnificative în Arctica.
“Poziția mai asertivă a Rusiei, capacitățile militare noi și activitățile provocatoare ale acesteia, inclusiv în apropierea granițelor NATO, precum și exercițiile sale de amploare fără notificare și exercițiile rapide, continuă să amenințe securitatea zonei euro-atlantice. (…) NATO și aliații vor continua să întreprindă activitățile necesare, calibrate și coordonate”, au transmis cei 31 de lideri euro-atlantici.
Cele trei planuri vizează partea nordică a Alianței, pe cea centrală și pe cea sudică. Potrivit lui Jens Stoltenberg, “planul regional pentru nord vizează Atlanticul și Arctica europeană, planul pentru centru care acoperă regiunea baltică și Europa Centrală, iar planul sudic vizează Marea Mediterană și Marea Neagră“.
“Ca răspuns la un mediu de securitate radical schimbat, consolidăm apărarea colectivă a NATO, împotriva tuturor amenințărilor, din toate direcțiile. Nu putem exclude posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, subliniază aliații.
Astfel, conform declarației, cei 31 de șefi de state și de guverne din cadrul NATO pun în aplicare “o nouă generație de planuri de apărare regională”, care include și Marea Neagră, după cum anunțase și președintele Klaus Iohannis, precum și planul detaliat al ridicării grupului de luptă din România la nivel de brigadă.
“Împreună, această familie de planuri va îmbunătăți semnificativ capacitatea și pregătirea noastră de a descuraja și de a ne apăra împotriva oricăror amenințări, inclusiv pe termen scurt sau fără preaviz, și va asigura consolidarea în timp util a tuturor aliaților, în conformitate cu abordarea noastră de 360 de grade. Într-o măsură mai mare decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece, planificarea apărării noastre colective va fi pe deplin coerentă cu planificarea forțelor noastre, cu gestionarea posturilor, cu capacitățile și cu comanda și controlul. Ne-am angajat să alocăm toate resursele necesare și să exersăm în mod regulat aceste planuri pentru a fi pregătiți pentru o apărare colectivă de mare intensitate și multi-domeniu”, au decis aliații.
“Planurile noastre de apărare sunt principalul motor pentru organizarea forțelor noastre și pentru cerințele militare specifice pe care NATO le solicită acestora, permițându-ne să răspundem mai rapid și la o scară mai mare“.
La nivelul celor trei planuri regionale țările NATO au convenit să îmbunătățească în continuare gradul de pregătire, promptitudine și interoperabilitate a apărării antiaeriene și antirachetă integrate a NATO, în special prin antrenamente periodice și prin prezența prin rotație a sistemelor și capacităților moderne de apărare aeriană în întreaga zonă de responsabilitate a SACEUR, cu un accent inițial pe flancul estic, consolidând astfel postura de descurajare a NATO. (A.S.)
