Manoela Popescu
În fiecare an, un buget european este adoptat de către Parlamentul European și Consiliul UE, care prognozează cheltuielile și veniturile Uniunii Europene pentru anul viitor. De asemenea, se cunoaște faptul că aceste bugete anuale sunt încadrate într-un instrument mai larg, cu care trebuie să se conformeze, respectiv cadrul financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene, în prezent reînnoit la fiecare 7 ani. Cu alte cuvinte, o dată la șapte ani, țările Uniunii Europene adoptă un „cadru financiar multianual”.
La ce servește acest CFM? Aceasta stabilește sumele maxime pe care UE le poate cheltui în fiecare an pentru a-și finanța politicile majore (mediu, economie, frontiere externe etc.). Astfel, cadrul financiar multianual al Uniunii Europene oferă vizibilitate asupra politicilor care pot fi finanțate pe termen mediu în statele membre. Se știe că 93% din acest buget este alocat cheltuielilor de investiții, iar restul de 7% sunt alocate cheltuielilor de funcționare (adică costurile inerente activitatea administrației europene). Actualul CFM 2021-2027, adoptat în decembrie 2020, a fost stabilit la 1.074,3 miliarde de EUR, la care se adaugă planul european de redresare, Next Generation EU, cu 750 de miliarde de EUR. Cadrul multianual prevede două tipuri de plafon: un plafon general (toate cheltuielile combinate); un plafon pe arie majoră de acțiune (piață unică, coeziune, mediu, migrație, securitate etc.). În ceea ce privește cheltuielile UE, în perioada 2021-2027, acestea sunt structurate astfel: Piața unică, inovare și digital: 143,4 miliarde de EUR; Coeziune, reziliență și valori: 1 099,7 miliarde de EUR, inclusiv 330,2 miliarde de EUR dedicate politicii de coeziune; Resurse naturale și mediu: 373,9 miliarde de EUR, inclusiv 336,4 miliarde de EUR dedicate politicii agricole comune (PAC); Gestionarea migrației și a frontierelor: 22,7 miliarde de EUR; Securitate și apărare: 13,2 miliarde de EUR; Vecinătate și lume: 98,4 miliarde de EUR; Administrația publică europeană: 73,1 miliarde de EUR. În mod evident, bugetul european trebuie să rămână în echilibru, suma totală a acestor cheltuieli nu poate depăși suma totală a veniturilor Uniunii Europene (https://www.touteleurope.eu).
Însă, din cauza multiplelor crize care s-au succedat de la adoptarea în decembrie 2020 a CFM pentru exercițiul financiar 2021-2027, nivelul actual al cheltuielilor europene nu ar permite UE să-și finanțeze politicile până la acest termen. Ca atare, la 20 iunie 2023, Comisia Europeană a propus creșterea cadrului financiar multianual actual cu 65,8 miliarde de EUR, pentru a face față noilor provocări generate de consecințele pandemiei de COVID-19, precum și de efectele războiului din Ucraina, dar și de dubla tranziție digitală și ecologică. Aceste fonduri suplimentare ar include 17 miliarde de EUR alocate pentru ajutorul Ucrainei (la care se adaugă 33 de miliarde de EUR de împrumuturi), 15 miliarde de EUR pentru gestionarea migrației, 10 miliarde de EUR pentru finanțarea tehnologiilor strategice ale UE, 2 miliarde de EUR pentru remunerarea personalului UE din cauza inflației, și 3 miliarde de EUR pentru rambursarea dobânzii la datoria UE (https://ec.europa.eu).
Întrebarea firească este dacă această revizuire acoperă nevoile statelor membre pentru a face față crizelor succesive sau propunerea Comisiei este doar traducerea contabilă a unui cadru financiar multianual insuficient echipat, întocmit într-un moment în care nu era prevăzută nici una dintre crizele prin care trece în prezent UE. Mai ales că, acum, Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o serie de provocări neașteptate și fără precedent de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual (CFM) în 2020. Astfel, după ce a traversat una dintre cele mai grave crize economice globale de mai bine de un secol, UE trebuie să facă față consecințelor umanitare, economice și bugetare considerabile ale invaziei brutale a Ucrainei de către Rusia. De asemenea, migrația și-a reluat dinamica după pandemie, punând sub presiune capacitățile de primire și integrare ale statelor membre. UE și statele membre fiind nevoite să-și asume noi responsabilități în temeiul Noului Pact privind migrația și azilul, ceea ce va implica, desigur, costuri suplimentare. În același timp, creșterea bruscă a inflației și a ratelor dobânzilor a afectat bugetul UE, în special prin creșterea semnificativă a costurilor de finanțare ale Next Generation EU. Războiul din Ucraina a generat o serie de întreruperi ale lanțurilor globale de aprovizionare, ceea ce a condus la necesitatea ca UE să depună eforturi pentru a-și spori autonomia strategică deschisă. Desigur, autonomia strategică a UE necesită investiții masive pentru a stimula competitivitatea pe termen lung a UE în tehnologiile esențiale Europei. În limitele sale actuale, bugetul UE a permis comunității europene să ofere un răspuns puternic, profitând de flexibilitățile sale inerente și efectuând o reprogramare semnificativă. Însă răspunsul la aceste provocări multiple a tensionat resursele bugetului UE, împiedicându-i capacitatea de a răspunde chiar și celor mai urgente nevoi. Iată de ce, sunt voci care afirmă că revizuirea CFM 2021-2027 prezentată de Comisie, în loc să finanțeze sectoare strategice, să crească sprijinul pentru programele legate de tineret, inovare, climă, migrație sau să păstreze o anumită flexibilitate pentru a face față crizelor viitoare, marja și flexibilitățile rămase sunt aproape toate folosite pentru a finanța instrumentul UE de redresare ale cărui costuri de împrumut sunt în creștere.
La prima vedere, propunerea Comisiei, prezentată la 20 iunie 2023, urmărește să ofere consolidări specifice într-un număr limitat de domenii prioritare, pentru a se asigura că bugetul UE poate continua să atingă cele mai esențiale obiective. Astfel, principalele elemente ale propunerii sunt: o facilitate pentru Ucraina, bazată pe împrumuturi, granturi și garanții, cu o capacitate totală de 50 de miliarde de EUR pentru perioada 2024-2027, pentru a acoperi nevoile imediate ale Ucrainei și pentru a sprijini redresarea și modernizarea acesteia pe drumul către UE; o consolidare a bugetului UE cu 15 miliarde de EUR pentru a aborda dimensiunile interne și externe ale migrației și nevoile care decurg din consecințele globale ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a consolida parteneriatele cu țări terțe cheie; o platformă Strategic Technologies for Europe (“STEP”) pentru a promova competitivitatea pe termen lung a UE în tehnologiile critice, în domeniile tehnologiei digitale și deep tech, tehnologiilor curate și biotehnologiilor; un mecanism eficient de abordare a costurilor de finanțare în creștere ale Next Generation EU din cauza creșterii fără precedent a ratelor dobânzilor. Un nou instrument special „EURI” va acoperi exclusiv costurile care depășesc previziunile inițiale stabilite în 2020. Platforma STEP se bazează pe instrumentele existente și le completează: InvestEU, Fondul de inovare, Orizont Europa, Fondul european de apărare, Facilitatea de recuperare și reziliență, UE pentru sănătate, Europa digitală și Fondul de coeziune. În plus, va fi pusă în aplicare o structură inovatoare și dinamică pentru a direcționa finanțarea existentă către proiecte STEP și pentru a accelera implementarea în domenii considerate esențiale pentru conducerea Europei. În vederea stimulării investițiilor în dezvoltarea și producția de tehnologii digitale critice, deep tech, tehnologii curate și biotehnologie și lanțurile valorice respective ale acestora, Comisia propune în continuare alocarea a 10 miliarde de EUR pentru programele vizate: 3 miliarde EUR pentru InvestEU, 0,5 miliarde EUR. pentru Orizont Europa, 5 miliarde de EUR pentru Fondul de inovare și 1,5 miliarde de EUR pentru Fondul European de Apărare. Combinate cu stimulentele politicii de coeziune și mecanismul de redresare și reziliență, aceste suplimente ar putea genera aproximativ 160 de miliarde de EUR de investiții din partea companiilor europene în proiecte în favoarea suveranității europene. În cele din urmă, Comisia propune crearea unui nou „ghișeu unic” și a unui nou portal web dedicat suveranității pentru a ajuta promotorii de proiecte și țările UE să realizeze investiții „STEP” cu sprijinul diferitelor fonduri ale UE. În plus, capacitatea administrativă a UE va fi adaptată pentru a putea prelua noile sarcini decise de colegislatori începând cu 2020 și pentru a îndeplini obligațiile contractuale ajustate la inflație (https://ec.europa.eu).
În concepția grupului PPE o revizuire a CFM este imperios necesară dat fiind faptul că aceasta poate contribui la restabilirea puterii bugetare a UE. De aceea, grupul PPE a avertizat Comisia că o revizuire substanțială a bugetului pe termen lung al UE era absolut necesară. Apelul grupului PPE era pentru un plan solid și durabil pentru a acoperi costurile crescute ale dobânzilor la rambursarea datoriilor în cadrul Fondului de recuperare COVID-19 al UE. Salutând propunerea prezentată de Comisia Europeană pe 20 iunie 2023 pentru o revizuire a Cadrului Financiar Multianual (CFM), grupul PPE subliniază că aceasta vine să „repare greșeala din trecut prin eliminarea costurilor suplimentare ale creșterii ratelor dobânzilor la banii împrumutați pentru finanțarea „Next Generation EU” din liniile bugetare principale”. Cu toate acestea, grupul PPE consideră că este dezamăgitor faptul că întregul cost al datoriei Instrumentului de recuperare nu a fost eliminat complet din principalele linii bugetare. Grupul PPE fiind de părere că programele UE convenite nu ar trebui să concureze împotriva acesteia pentru finanțare (https://www.eppgroup.eu).
Cum grupul PPE este alături de Ucraina și susține pe deplin planurile UE de a acorda un ajutor financiar suplimentar acestei țării, așteaptă cu nerăbdare să se analizeze propunerea de „facilitate pentru Ucraina”. De asemenea, potrivit grupului PPE, cele 15 miliarde de EUR propuse prin această revizuire a CFM 2021-2027 pentru a aborda presiunile migrației externe și interne și pentru a consolida parteneriatele cu țări terțe cheie sunt binevenite. Situația de astăzi a CFM 2021-2027 a fost generat, conform grupului PPE, de faptul că acesta a fost lipsit de flexibilitate, pe de o parte, iar, pe de altă parte, multe programe importante au fost subfinanțate de la bun început. De atunci, UE a fost lovită de crize neprevăzute, inclusiv războiul din Ucraina, care au pus presiune tot mai mare pe actualul CFM. De aceea, fondurile fonduri suplimentare modeste direcționate către InvestEU, Horizon Europe, Fondul de inovare și Fondul european de apărare incluse în propunerea Comisiei de revizuire a CFM 2021-2027 sunt salutare, dar nu și suficiente. Credința grupului PPE este că această revizuire oferă, cel puțin, șansa de a restabili puterea bugetară a UE, însă este imperios necesar ca „CFM revizuit să fie în vigoare până la 1 ianuarie 2024” (https://www.eppgroup.eu).
Potrivit președintei Comisiei Europene, bugetul UE a fost capabil să răspundă foarte eficient nevoilor neprevăzute și crizelor care au apărut de la adoptarea cadrului financiar multianual (CFM) în 2020, prin redistribuiri semnificative de credite și definirea de noi priorități utilizând puținele marje de libertate disponibile. Fondurile existente au fost utilizate, de exemplu, pentru a aborda criza energetică prin REPowerEU. De asemenea, Fondurile politicii de coeziune au fost mobilizate pentru a ajuta statele membre să-i primească pe cei care fug de războiul din Ucraina. Ca urmare, flexibilitățile bugetare au fost în mare parte epuizate, de aceea, propunerea Comisiei, subliniază președinta Comisiei Europene, „vine să crească cheltuielilor UE pentru a putea oferi sprijin financiar stabil Ucrainei, a finanța acțiunile noastre privind migrația și a sprijini investițiile în industriile strategice” (https://ec.europa.eu).
Revizuirea CFM 2021-2027 este necesară pentru a-i oferi mijloacele necesare pentru a se asigura că Uniunea Europeană își poate onora obligațiile legale și poate face față celor mai stringente priorități. Pasul următor este ca aceste modificări propuse la buget de Comisia Europeană să fie prezentate Parlamentului European și statelor membre ale UE în Consiliu. În mod evident, așa cum susține si grupul PPE, pentru a se asigura că UE are resursele necesare pentru a continua să facă față provocărilor de astăzi și de mâine, este esențial să se ajungă la un acord în timp util cu privire la pachetul de măsuri. Comisia se bazează pe Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene pentru a continua lucrările în cadrul Consiliului și a ajunge rapid la un acord imediat după vară. Acest acord ar putea fi apoi aprobat de Consiliul European din octombrie. Negocierile, inclusiv aprobarea Parlamentului, trebuie încheiate înainte de sfârșitul anului, având în vedere că constrângerile bugetare urgente se vor manifesta încă din 2024. Categoric, toate propunerile Comisiei de revizuire a CFM 2021-2027 vor impacta propunerea de buget anual pentru 2024. Se știe că, la 7 iunie 2023, Comisia și-a prezentat propunerea de buget anual pentru 2024. Proiectul de buget urmărește să ofere finanțare esențială pentru prioritățile strategice ale UE, precum și pentru tranziția digitală și cea ecologică, care rămân priorități pentru a face Europa mai rezilientă și mai potrivită pentru viitor. Totuși, proiectul nu oferă finanțarea necesară pentru Ucraina, competitivitate, noul pact privind migrația și azil, provocările externe de lungă durată și noi situații de urgență. Ca atare, pe baza feedback-ului primit de la statele membre ale UE în cadrul Consiliului, Comisia este pregătită și trebuie să-și modifice proiectul de propunere de buget pentru 2024 pentru a ține seama de rezultatele negocierilor actualei revizuiri a CFM 2021-2027.
