Alexandru Radu
Recent, Eurostat a confirmat intrarea economiei zonei euro în recesiune tehnică, PIB-ul înregistând o scădere de 0,1% două semestre consecutive, ca urmare, în principal, a contractării economiei germane. Și economia Greciei pare să dea semne de slăbiciune, în condițiile în care în perioada ianuarie-martie 2023, PIB-ul său a scăzut cu 0,1% față de trimestrul al patrulea din 2022, când, însă, se înregistrase un plus de 1,1%. Declinul economic este pus în special pe seama scăderii investițiilor, care a compensat creșterea cheltuielilor de consum și a exproturilor.
Reamintim că în august trecut Grecia a ieșit din procedura de supraveghere extinsă impusă de Comisia Europeană după ce, începând cu 2010, economia elenă a avut nevoie de trei pachete internaționale de asistență din partea UE și FMI, în valoare totală de 290 miliarde de euro, pentru a face față urmărilor colapsului economic din 2009. În acești 12 ani, puterea de la Atena a trebuit să aplice o drastică politică de austeritate, incluzând măsuri precum tăierea salariilor și pensiilor, creșterea impozitelor, înghețarea angajărilor în sectorul public sau limitarea bugetelor instituțiilor publice. Semnificația încheierii perioadei de monitorizare a fost subliniată de premierul elen de atunci, același Kyriakos Mitsotakis, acesta declarând că momentul a reprezentat „o zi istorică pentru Grecia”, care deschide „un nou orizont clar de creștere, unitate și prosperitate pentru toți”. Într-adevăr, așa cum au arătat datele Eurostat, țara a înregistrat o creștere a produsului intern brut de 5,9% în 2022, unul dintre cele mai ridicate ritmuri de creștere de după perioada pandemiei.
Scăderea de 0,1% din primul trimestru al actualului an nu a diminuat optimismul privind avansul economiei grecești în 2023. Înainte de alegerile din 21 mai, Yannis Stournaras, șeful băncii centrale elene, anticipa o creștere economică de 2,2% pentru anul în curs, valoare confirmată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în timp ce prognoza Comisiei Europene urcă la 2,4% extinderea economiei elene în 2023. În aceste condiții, pe lângă progresele realizate în plan intern, dezvoltarea Greciei, altădată problema Europei, va putea influența pozitiv avansul economic al zonei euro, care, iată, dă semne de încetinire.
Însă cu o condiție politică. Anume, dacă din alegeri va rezultat un (nou) guvern Mitsotakis cu „mandat puternic”, adică cu un mandat care să garanteze continuitatea politicii reformiste. Tehnic, aceasta înseamnă ca partidul Noua Democrație să câștige noul scrutin parlamentar cu un scor care să-i permită să controleze majoritatea absolută a mandatelor parlamentului de la Atena. Obiectiv posibil, chiar probabil de atins în urma alegerilor programate pentru 25 iunie.
Reamintim că partidul condus de Kyriskos Mitsotakis a câștigat precedentele alegeri parlamentare, din 21 mai, dar cu o majoritate relativă. Concret, Noua Democrație, votată de 40,79% dintre electori, și-a adjudecat 146 de mandate parlamentare, adică 48,67% din totalul celor 300, lipsindu-i, deci, minimum 5 mandate pentru a putea constitui un guvern majoritar, fără susținerea altor partide. E drept, nu l-a avantajat nici legea electorală în vigoare la acel moment, conform căreia mandatele parlamentare s-au repartizat partidelor care au trecut pragul electoral de 4% în mod proporțional cu ponderile lor electorale. În condițiile în care nu s-a putut constiui noul guvern, pe 29 mai, printr-un decret prezidențial, a fost dizolvat parlamentul și, totodată, au fost convocate noile alegeri pentru 25 iunie.
Întrebarea care se pune în mod firesc este dacă câștigătorul aceste noi alegeri, organizate practic la o lună de precedentele, va avea asigurată majoritatea absolută a mandatelor, altfel spus, va beneficia de un mandat puternic. Și, desigur, dacă câștigătorul va fi tot Noua Democrație.
Mai întâi, să spunem că, în conformitate cu cele mai recente sondaje de opinie, formațiunea condusă de Kyriakos Mitsotakis își păstrează întâietatea electorală (cf. politico.eu/europe-poll-of-polls/greece), beneficiind chiar o sporire a suportului popular. Partidul Noua Democrație este preferat de peste 40% dintre respondenți, la distanță de circa 20 de puncte procentuale de SYRIZA, principalul său contracandidat politic, următorul partid, PASOK, fiind creditat cu aproximativ 12% din voturi. Alte câteva mici partide ar depăși pragul electoral de 4%. Practic, sondajele indică o tendință de stabilitate a ierarhiei politice, cu Noua Democrație pe post de câștigător al competiției electorale.
Apoi, cu un scor electoral de circa 40%, Noua Democrație va beneficia în mod cert de majoritatea parlamentară absolută, ca urmare a faptului că scrutinul se va desfășura în alte condiții procedurale, ca urmare a intrării în vigoare a noii legi electorale, care a fost adoptată în 2020. Aceasta înlocuiește sistemul proporțional clasic, valabil pentru scrutinul din 21 mai, cu sistemul primei majoritare, care a funcționat în Grecia înainte de precedenta modificare a legislației electorale. Pe scurt, noua lege asigură câștigătorului alegerilor un bonus de mandate în funcție de cota sa electorală: de la 20 de mandate pentru o cotă electorală de 25% la 50 de mandate pentru o cotă electorală de minim 40%. Aceasta înseamnă că, în condițiile în care alegerile din 25 iunie se vor încheia cu rezultatele preconizate de sondaje, deci, cu un scor de peste 40% pentru Noua Democrație, formațiunea lui Mitsotakis va obține bonusul maxim de mandate, ceea ce îi va asigura o super-majoritate parlamentară.
Așadar, în lipsa unei răsturnări a situației politico-electorale, de altfel cvasi-imposibil de întâmplat în timpul scurt rămas până la alegeri, Grecia se îndreaptă către o guvernare bazată pe un mandat puternic al premierului Mitsotakis, considerat benefic atât pentru economia elenă, cât și pentru ansamblul economic al zonei euro.
