Alexandru Radu
Cu un an înaintea următoarelor alegeri parlamentare, din iunie 2024, Parlamentul European a dat publicității rezultatele sondajului Eurobarometru din primăvara anului 2023, instrument sociologic cu ajutorul căruia au fost puse în evidență opiniile cetățenilor Uniunii vis-a-vis de aspectele democrației europene, inclusiv față de dimensiunea participării electorale. În ansamblu, datele sondajului au constituit argumentele pentru a aprecia că „cetățenii sprijină puternic democrația și sunt la curent cu viitoarele alegeri europene”, așa cum se menționează în comunicatul de presă remis cu această ocazie.
Pentru evaluarea apetenței electorale a europenilor, Barometrul a conținut două itemuri, similare cu cele ale sondajului realizat în urmă cu cinci ani, unul măsurând interesul față de procesul electoral, celălalt, probabilitatea participării la urne, în condițiile în care scrutinul ar fi organizat în săptămâna următoare. Astfel, interesul publicului față de alegerile europene a înregistrat o creștere importantă, de 6 procente comparativ cu precedentul sondaj, 56% dintre respondenți arătând interes față de noile alegeri. Totodată, probabilitatea participării la vot a marcat o creștere încă mai pregnantă: dacă în urmă cu cinci ani 58% dintre intervievați declarau că probabil vor participa la vot, acum procentul lor a ajuns la 67%.
Dacă aceasta este situația la nivel general, ca rezultat al opiniilor respondenților din cele 27 de țări ale Uniunii ponderate în funcție de dimensiunea populației specifică fiecărei țări, să vedem cum stau lucruile în cazul concret al României. Aici, probabilitatea participării la vot a crescut, deși mai moderat, la 64%, față de 60% în 2018, în condițiile în care 61% dintre români s-au arătat interesați de următoarele alegeri europene.
Rezultatele evidențiate de sondajul Barometru indică, așadar, un suport electoral crescut, și deci, o reprezentativitate sporită pentru Parlamentul European al legislaturii viitoare.
Pe de altă parte, atunci când vorbim despre rezultatele sondajelor de opinii, trebuie să avem în vedere faptul că ele compun o imagine de moment a realității investigate, și nu o predicție, tinzând în general să fie mai optimiste. Așa se explică că rata participării la alegerile europarlamentare din 2019 a fost inferioară celei măsurate de sondajul din 2018 cu aproape 7 puncte procentuale, având valoare de 50,66%. Conștienți de aceste limite, putem totuși să utilizăm datele sondajului pentru o analiză comparată a participării populare la alegerile europarlamentare.
Astfel, vom spune că, deși relative, datele evidențiate de actualul Barometru confirmă tendința pusă în evidență de precedentele alegeri europene, respectiv de menținere a creșterii participării electorale peste pragul minimal al majorității absolute. În context, să precizăm că prezența la urne a fost inferioară majorității absolute la anterioarele patru ediții ale alegerilor europene, din anii 1999 (49,51%), 2004 (45,47%), 2009 (42,97%) și 2014 (42,61%), cifrele arătând și o tendință descrescătoare a indicatorului între 1999 și 2014.
Mai mult, o participare electorală potențial mai mare de 60% în 2024 ar readuce popularitatea scrutinului european la nivelul celei din debutul procedurii de alegere directă a membrilor Parlamentului European. Reamintim că la primele alegeri europarlamentare, cel din 1979, prezența la urne a fost de 61,99%, reprezentând și nivelul record al participării populare. Ulterior, în 1984, 1989 și 1994, prezența la urne s-a situat în intervalul 56-59%, având o ușoară tendință de scădere.
Cât privește cazul particular al României, analiza comparată confirmă aceeași tendință de menținere a prezenței la urne de peste 50%, indicând în plus posibilitatea unei participări populare record pentru anul 2024.
Pentru a completa tabloul reliefat de sondajul Barometru, vom prezenta și rezultatele altor două capitole privitoare la calitatea democrației din Uniunea Europeană. Mai întâi, într-o ierarhie a valorilor democratice pusă în evidență de respondenți, pe prima poziție se situează apărarea democrației – 37%, urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel mondia – 28%, ca și de libertatea de exprimare și de gândire- 28%. Apoi, este important de reliefat că 54% dintre cetățenii europeni se declară mulțumiți de modul în care funcționează democrația în cadrul Uniunii. Detaliind, majoritatea covârșitoare a respondenții își exprimă satisfacția pentru existența alegerilor libere și corecte – 70%, libertatea de exprimare – 70% și respectarea drepturilor fundamentale – 66%, declarându-se, în schimb, nemulțumiți în primul rând de lupta împotriva corupției și combaterea dezimformării. Românii, mulțumiți în proporție de 52% de modul în care funcționează democrație, sunt cel mai dezamăgiți de modul în care funcționează partidele politice. Adăugăm la acest capitol și faptul că rolul jucat de Parlamentului European este recunoscut într-o proporție majoritară la nivelul întregii Uniunii, 66% dintre cetățenii europeni apreciindu-l pozitiv.
În fine, respondenții au indicat și direcțiile de acțiune pentru Parlamentul European, prioritare fiind lupta împotriva sărăciei și combaterii excluziunii sociale – 38%, sănătatea publică – 33%, combaterea schimbărilor climatice – 31%, ca și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă – 31%. Interesant, dar deloc surprinzător, este faptul că pentru respondenții români prioritară este sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă – 40%.
Reiterând că mai bine de două treimi dintre cetățenii europeni sunt mulțumiți de modul în care se desfășoară procesul electoral și, totodată, își exprimă intenția de a participa la alegerile europene viitoare, vom fi de acord că: „Alegerile contează. Votul este șansa cetățenilor noștri de a susține chestiunile care sunt importante pentru ei”, așa cum a formulat Roberta Matsola, președinta Parlamentului European, concluzia cu privire la rezultatele sondajului Barometru, adăugând un îndemn, adresat în special tinerilor, de a participa la vot pentru a putea influența direcția de evoluție a Uniunii Europene. ,
