Manoela Popescu
Criminalitatea împotriva mediului este una dintre cele mai profitabile activități ale crimei organizate din lume și are consecințe semnificative nu numai asupra mediului, ci și asupra sănătății umane. Cum este greu de detectat și de urmărit și pedepsit făptașii, pare a fi una dintre cele mai profitabile și cu cea mai rapidă creștere a activității criminale internaționale și, ca atare, este foarte atractivă pentru organizațiile criminale. De altfel, potrivit estimărilor UE, criminalitatea împotriva mediului are o cifră de afaceri anuală de peste 200 de miliarde de EUR. Ca atare, UE a luat măsuri pentru a combate rețelele criminale implicate în toate formele de infracțiuni împotriva mediului, inclusiv prin introducerea de norme privind gestionarea deșeurilor și comerțului cu plante și animale sălbatice. De asemenea, UE lucrează la consolidarea normelor existente privind protecția mediului prin dreptul penal. Iar autoritățile de aplicare a legii și autoritățile vamale din toate țările UE, instituțiile, agențiile și organismele UE, precum și țările și organizațiile partenere, cooperează pentru a combate criminalitatea împotriva mediului (https://www.consilium.europa.eu).
În acest context, grupul PPE dorește să prevină daunele asupra mediului prin combaterea criminalității împotriva mediului prin măsuri puternice. Potrivit grupului PPE poziția adoptată trebuie să fie de „toleranță zero cu privire la infracțiunile care au consecințe uriașe pentru sănătatea umană și mediu”. Propunerea de lege privind combaterea criminalității împotriva mediului are în vedere, pentru prima dată, armonizarea sancțiunilor pentru persoanele fizice și juridice care cauzează daune considerabile speciilor și habitatelor, apelor de suprafață și subterane și solului. Astfel că, la 21 martie 2023, Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European a adoptat o poziție favorabilă cu privire la propunerea de directivă privind dreptul penal al mediului, care fusese prezentată de Comisie la 15 decembrie 2021. În acest context, grupul PPE susține extinderea listei infracțiunilor de mediu, pedepse mai dure cu închisoarea, amenzi mai mari pentru companii și îmbunătățirea cooperării transfrontaliere. De asemenea, sunt luate în considerare și alte infracțiuni, precum comerțul ilegal cu lemn, epuizarea ilegală a resurselor de apă sau infracțiunile care contribuie la pescuitul ilegal. În plus, pentru infracțiunile care s-au soldat cu moartea sau daune aduse sănătății și daune semnificative aduse mediului, membrii Comisiei pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European au propus pedepse cu închisoarea de cel puțin zece ani. În timp ce, pentru companii, aceștia recomandă și interzicerea accesului la finanțare publică sau retragerea autorizațiilor. Astfel, potrivit grupului PPE, prin votul din Comisia pentru Afaceri Juridice este recunoscută „gravitatea infracțiunilor de mediu” și este evidențiat faptul că o „directivă cuprinzătoare este esențială pentru a pune capăt în cele din urmă acestui comportament criminal”. Mai ales că „Daunele cauzate de infracțiunile împotriva mediului au un impact semnificativ asupra sănătății umane și asupra planetei noastre”. De aceea, grupul PPE subliniază „că nu mai pot exista scuze când vine vorba de infracțiunile de mediu” (https://www.eppgroup.eu). Amendamentele votate în Comisia pentru Afaceri Juridice a Parlamentului European vor fi apoi votate în plenul Parlamentului, iar textul va deveni apoi poziția deputaților europeni pentru negocierile cu Consiliul Uniunii Europene. Acesta din urmă a adoptat la 9 decembrie 2022 o poziție mai puțin strictă cu privire la proiectul de directivă (https://www.actu-environnement.com). În mod evident, Consiliul Uniunii Europene a deschis negocierile cu Parlamentul European cu privire la directiva privind infracțiunile de mediu cu scopul de a obține un instrument juridic care vizează consolidarea protecției mediului.
Propunerea de directivă privind infracțiunile de mediu urmărește îmbunătățirea anchetelor și urmăririlor penale în domeniul infracțiunilor de mediu cu o mai bună definire a acestei infracțiuni și adăugarea de noi tipologii. De asemenea, directiva armonizează nivelurile sancțiunilor pentru persoanele fizice și, pentru prima dată, și pentru persoanele juridice.
Referitor la tipurile de infracțiuni, dreptul penal european are în prezent nouă tipuri de infracțiuni. Însă, negocierile definesc 20 de infracțiuni, lărgind și detaliind domeniul de aplicare al comportamentului interzis care dăunează mediului. Astfel că, noile infracțiuni includ reciclarea ilegală a componentelor poluante ale navelor, încălcări grave ale legislației chimice și traficul de lemn, care este principala cauză a defrișărilor în unele părți ale lumii.
În ceea ce privește sancțiunile pentru persoanele fizice care săvârșesc oricare dintre faptele menționate în respectiva propunere de directivă, sunt prevăzute următoarele sancțiuni: pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și care au ca urmare decesul unei persoane, pedeapsa minimă de zece ani închisoare; pentru infracțiunile săvârșite cel puțin din neglijență gravă care au cauzat moartea unei persoane, pedeapsa minimă de cinci ani; pentru toate celelalte infracțiuni intenționate prevăzute de legislație, o pedeapsă minimă de trei ani închisoare. Iar în cazul persoanelor juridice, textul directivei prevede următoarele sancțiuni: pentru cele mai grave abateri, o amendă maximă de cel puțin 5% din cifra de afaceri totală la nivelul persoanei juridice, sau 40 milioane euro; pentru toate celelalte infracțiuni, o amendă maximă de cel puțin 3% din cifra de afaceri globală totală a persoanei juridice sau 24 milioane EUR. De asemenea, pot fi luate măsuri suplimentare, cum ar fi solicitarea infractorului să restaureze mediul sau să compenseze daunele, excluderea acestuia de la accesul la finanțare publică sau retragerea permiselor sau autorizațiilor.
Textul directivei include și necesitatea asigurării pregătirii persoanelor care lucrează în domeniul depistării, anchetei sau urmăririi penale în domeniul infracțiunilor de mediu, precum și asigurarea acestor servicii cu resurse suficiente. În același timp, propunerea de directivă conține prevederi privind ajutorul și asistența pentru persoanele care raportează infracțiuni de mediu, apărătorii mediului și cei afectați de infracțiunile de mediu. Aceasta deoarece, potrivit raportului anual al Global Witness, în 2021, 200 de activiști de mediu au fost uciși, după un record trist de 227 de apărători ai mediului uciși în 2020. De altfel, Global Witness subliniază că aproximativ 1.733 de victime au fost înregistrate în ultimul deceniu (2012-2021), ceea ce înseamnă că o persoană este ucisă aproximativ la două zile, deși această cifră se consideră a fi „probabil subestimată”. Spre exemplu, printre cei care au plătit cu viața pentru lupta lor pentru protejarea naturii în 2021 se numără opt paznici uciși în Republica Democrată Congo în timpul atacurilor din Parcul Național Virunga, o zonă interesantă pentru criminalii mediului din perspectiva exploatării petrolului și gazelor (https://www.geo.fr).
De aceea, grupul PPE „nu are clemență față de criminali. Ascunderea în spatele perioadelor de prescripție nu va mai fi posibilă. Sancțiunile trebuie să aibă un efect descurajant și preventiv”. Mai mult decât atât, grupul PPE a insistat „întotdeauna pentru principiul „poluatorul plătește”. Cei care poluează ar trebui să suporte costurile totale ale daunelor lor și să restabilească mediul în consecință”. Prin urmare, grupul PPE a propus majorarea amenzilor pentru persoanele juridice la minimum 10% din cifra de afaceri medie a acestora la nivel mondial în ultimii trei ani de afaceri. Desigur, „Aceste măsuri puternice trebuie să fie însoțite de o aplicare eficientă. De aceea, propunem și instruire și sprijin judiciar pentru judecători, procurori și forțele de poliție” (https://www.eppgroup.eu).
Privind retrospectiv, tocmai datorită profitabilității criminalității împotriva mediului și a efectelor multiplicate asupra sănătății umane, Comisia Europeană a prezentat în decembrie 2021 o propunere de actualizare a directivei existente pentru a oferi statelor membre un cadru mai armonizat pentru a descuraja și pedepsi infractorii. În Parlamentul European, propunerea Comisiei Europene a fost îmbunătățită prin adăugarea de noi infracțiuni pe lista infracțiunilor care se pedepsesc, inclusiv comerțul ilegal cu lemn, epuizarea ilegală a resurselor de apă, poluarea cauzată de nave și încălcarea legislației UE în materie de substanțe chimice, dar și prin înăsprirea pedepselor celor vinovați de infracțiuni împotriva mediului. Spre exemplu, companiile găsite vinovate de infracțiuni împotriva mediului ar putea fi amendate cu cel puțin 10% din cifra lor medie de afaceri la nivel mondial din ultimii trei ani financiari, în loc de 5% cât propuse inițial de Comisia. Iar autorii acestor infracțiuni ar putea fi condamnați la pedepse cu închisoare de la patru până la zece ani, în funcție de gravitate. De asemenea, companiile vor trebui să restaureze mediul deteriorat și să despăgubească victimele conform principiului „poluatorul plătește” (https://www.euractiv.fr).
Tot în 2021, UE și-a adoptat prioritățile pentru lupta împotriva criminalității organizate grave pentru următorii patru ani, care vor fi implementate în perioada 2022-2025 în cadrul „Platformei multidisciplinare europene împotriva amenințărilor criminale” (EMPACT). În februarie 2021, țările UE au decis să facă din EMPACT un instrument permanent pentru lupta împotriva criminalității grave și organizate, dat fiind rezultatele obținute în perioada 2018-2021 (spre exemplu 167.452 tone de deșeuri confiscate). În cadrul EMPACT, statele membre ale UE, agențiile și alți parteneri colaborează strâns pentru a aborda amenințările criminale cheie, folosind acțiuni operaționale comune pentru a desființa rețelele criminale, structurile și modelele lor economice.
Știut fiind faptul că acțiunile criminale se dezvoltă în situații conflictuale și de criză, la 28 martie 2022, miniștrii de interne ai UE au sprijinit mobilizarea Platformei UE împotriva criminalității organizate grave (EMPACT) pentru a ajuta statele membre UE să lupte împotriva criminalilor din rețele și a persoanelor care exploatează războiul din Ucraina. Referitor la criminalitatea împotriva mediului, care are consecințe semnificative nu numai asupra mediului, ci și asupra sănătății umane, drept infracțiuni de mediu sunt recunoscute: colectarea, transportul, recuperarea sau eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor; emisia sau deversarea ilegală de substanțe în atmosferă, apă sau sol; uciderea, distrugerea, deținerea sau comerțul cu specii de animale sau plante sălbatice protejate; comerțul ilegal cu substanțe care epuizează stratul de ozon. Țările UE intenționează să facă mai mult, în special prin țintirea unor grupuri criminale capabile să se infiltreze în structuri juridice de afaceri sau să-și înființeze propriile afaceri pentru a le facilita crimele. Aceasta deoarece, utilizarea structurilor juridice de afaceri de către actorii criminali este o caracteristică inerentă a acestui domeniu al criminalității, iar traficul de deșeuri demonstrează amploarea problemei. Ca parte a acestei dezvoltări, infractorii implicați în traficul de deșeuri s-au îndreptat către modelul de afaceri mai complex al gestionării ilicite a deșeurilor, mai degrabă decât pur și simplu aruncarea ilegală a deșeurilor. Cu alte cuvinte, traficanții de deșeuri operează acum de-a lungul întregului lanț de procesare a deșeurilor și se bazează în mare măsură pe utilizarea documentelor frauduloase, ceea ce face ca, în multe cazuri, actorii criminali și afacerile legale nu se pot distinge (https://www.consilium.europa.eu).
În mod evident, criminalitatea împotriva mediului acoperă o gamă de activități care încalcă legislația de mediu și provoacă daune sau riscuri semnificative pentru mediu, sănătatea umană sau ambele. Impactul asupra mediului se manifestă în creșterea nivelului de poluare, o degradare a faunei sălbatice, o reducere a biodiversității, precum și perturbarea echilibrului ecologic. Însă, importante sunt daunele pe care criminalitatea împotriva mediului le provoacă ecosistemelor și mediului, respectiv riscul de îmbolnăvire, dezastre ecologice, schimbări climatice ireversibile, contaminarea lanțului alimentar, speranța de viață redusă și chiar moartea ființelor umane, atât direct cât și indirect. Mai mult decât atât, efectele criminalității împotriva mediului sunt transfrontaliere, iar potrivit Europol, 3 din cele 12 activități criminale transnaționale cele mai profitabile din punct de vedere financiar sunt legate de infracțiunile de mediu (https://www.europol.europa.eu). De aceea, directivă privind infracțiunile de mediu prezintă o atât de mare importanță nu doar pentru comunitatea europeană, ci și pentru cea internațională, iar toleranță zero față de infracțiunile care au consecințe enorme pentru sănătatea umană și pentru mediu este o abordare necesară.
