Manoela Popescu
Acordul inițial dintre Rusia și Ucraina, negociat în iulie 2022 cu medierea Organizației Națiunilor Unite (ONU) și a Turciei, a fost reînnoit pentru încă 120 de zile în luna noiembrie a anului trecut, pentru a se evita o criză alimentară globală legată parțial și de invazia Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie 2022 și blocada Mării Negre. Se cunoaște faptul că, „Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră”, semnată în iulie 2022 de Ucraina, Rusia și Turcia, cu ajutorul ONU, a atenuat criza alimentară globală cauzată de războiul din Ucraina, permițând exportul a aproape 25 de milioane de tone de porumb, grâu și alte cereale. Aceasta deoarece respectivul acord a permis reluarea exporturilor ucrainene de cereale și alte produse alimentare și îngrășăminte, inclusiv amoniac, printr-un coridor maritim umanitar sigur din trei porturi cheie ucrainene: Chornomorsk, Odesa și Yuzhny/Pivdennyi, către restul lumii. Conform reînnoirii acordului din 22 noiembrie trecut, acesta urma să expire sâmbătă pe 19 martie 2023.
Ca atare, de mai multe zile, Organizația Națiunilor Unite a făcut toate eforturile necesare pentru a convinge Moscova și Kievul să prelungească acordul privind exportul de cereale din Ucraina, acord crucial pentru reducerea crizei alimentare din lume. Negocierile au dat roadele scontate, iar președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat, în cadrul unui discurs televizat, sâmbătă, 18 martie 2023, prelungirea acestui acord internațional, fără a preciza însă durata pentru care se va prelungi. De ce președintele Turciei? Aceasta deoarece, se știe, Turcia joacă un rol cheie în acest acord, fiind locul unde se află centrul comun de coordonare, care organizează controlul navelor transportatoare. Șeful statului turc remarcând că era necesară prelungirea acordului dat fiind că acesta urma să se încheie pe 19 martie. Iar „Acest acord este de o importanță vitală pentru aprovizionarea globală cu alimente. Mulțumesc Rusiei și Ucrainei, care nu au cruțat nici un efort pentru o nouă prelungire a acordului, precum și secretarului general al Națiunilor Unite” (https://www.latribune.fr). De altfel, prelungirea acordului a fost anunțată într-un comunicat de presă și de Stéphane Dujarric, purtătorul de cuvânt al Secretarului General al Națiunilor Unite: „Inițiativa privind cerealele Mării Negre, semnată la Istanbul la 22 iulie 2022, a fost prelungită”. În același comunicat, Stéphane Dujarric afirma că „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră și Memorandumul de înțelegere pentru a promova produsele alimentare și îngrășămintele rusești pe piețele mondiale sunt esențiale pentru securitatea alimentară globală, în special pentru țările în curs de dezvoltare” (https://fr.euronews.com).
Rusia și Ucraina sunt principalii furnizori mondiali de produse alimentare, iar Rusia este, de asemenea, unul dintre principalii exportatori de îngrășăminte. În efortul de a determina Rusia să permită Ucrainei să reia exporturile de cereale prin Marea Neagră, anul trecut a fost încheiat în luna iulie un acord în baza căruia Națiunile Unite au convenit să ajute Rusia să exporte alimente și îngrășăminte. Astfel că transporturile controlate de „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră” au început la 1 august. Puterile occidentale au impus sancțiuni semnificative Rusiei de la invazia Ucrainei și chiar dacă exporturile de alimente și îngrășăminte nu sunt afectate de aceste sancțiuni, Moscova susține că restricțiile privind plățile, logistica și asigurările sunt un obstacol în calea transporturilor.
Declarațiile Organizațiilor Națiunilor Unite și Turciei de sâmbătă, 18 martie 2023, referitoare la prelungirea acordului nu oferă și detalii cu privire la durata stabilită pentru prelungire. Inițial, Ucraina indicase că acordul a fost prelungit cu 120 de zile, însă era necesar ca și Rusia să menționeze acest lucru. Iar Moscova a fost de acord să reînnoiască acordul ucrainean privind cerealele, încheiat în iulie 2022, pentru a tempera criza alimentară mondială, însă doar pentru 60 de zile. În mod evident, Ankara, care găzduiește centrul comun de coordonare al acordului de organizare a controlului navelor, așa cum a declarat vineri, 17 martie, spera la o prelungire de 120 de zile, în timp ce Rusia a insistat ca prelungirea să fie doar pentru 60 de zile. Aceasta deși, ambasadorul rus la ONU, Vasily Nebenzia, a declarat vineri, 17 martie 2023, că Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit au acum două luni pentru a scuti întregul sector agricol rus de la sancțiuni dacă doresc o prelungire a acordului de cereale prin Marea Neagră. Ca răspuns, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, Linda Thomas-Greenfield, a explicat că Washingtonul „a făcut eforturi extraordinare pentru a oferi guvernelor și sectorului privat scutiri clare pentru alimente și îngrășăminte”. Iar Organizația Națiunilor Unite (ONU), a subliniat faptul că, deși s-au înregistrat progrese în facilitarea exporturilor agricole rusești, au rămas obstacole, în special în ceea ce privește sistemele de plată. De aceea, potrivit purtătorului de cuvânt al Secretarului General al Națiunilor Unite, Stéphane Dujarric, Organizația Națiunilor Unite s-a angajat ferm să pună în aplicare acordul privind cerealele Mării Negre și a îndemnat „tuturor părților să își dubleze eforturile pentru a le implementa pe deplin”. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, Ucraina a exportat până acum aproape 25 de milioane de tone de cereale, în principal porumb și grâu, conform acordului, în special în China, Italia, Spania, Turcia și Țările de Jos (https://www.reuters.com).
Dar de ce Kievul, salutând prelungirea acordului, a afirmat că a fost negociată pentru o perioadă de 120 de zile? În timp ce Moscova, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, anunța că Rusia a fost de acord cu o prelungire a acordului privind exportul de cereale din Ucraina pentru doar 60 de zile și nu 120 de zile, așa cum a indicat Kievul? Potrivit termenilor acordului, acesta urma să fie „prelungit automat pentru aceeași perioadă (de 120 de zile) cu excepția cazului în care una dintre părți își notifică celeilalte intenția de a-l rezilia sau de a-l modifica”. Ca atare, acordul a fost prelungit efectiv cu 120 de zile în noiembrie, până sâmbătă, 18 martie, la ora 23:59, ora Istanbulului. De data asta însă, Rusia, nemulțumită de aplicarea unui al doilea acord pentru a-și facilita propriile exporturi de îngrășăminte, pe 13 martie 2023, a indicat că a acceptat doar o prelungire de 60 de zile a acordului rezultat al „Inițiativei pentru cereale din Marea Neagră”. Teoretic, exporturile de îngrășăminte, esențiale pentru agricultura mondială, nu intră sub sancțiunile impuse Moscovei de țările occidentale încă de la începutul războiului, dar sunt blocate de facto. Iar Moscova dorește progrese tangibile în ceea ce privește plățile bancare, logistica transportului, asigurările, dezghețarea activităților financiare și furnizarea de amoniac prin conducta „Togliatti-Odessa”. În acest context, ONU a spus că va face tot posibilul pentru a salva mecanismul cerealelor care a contribuit la atenuarea creșterii prețurilor de la invazia Ucrainei din 24 februarie 2022 (https://www.lemonde.fr). Mai ales că „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră” a contribuit la creșterea disponibilității cerealelor pe piețe și la reducerea presiunii asupra prețurilor la alimente. Iar acest lucru a contribuit la îmbunătățirea accesului global la alimente, în special pentru cei mai săraci și cei mai vulnerabili.
În acest context, deși aprecia „pașii importanți în protejarea unor părți din transporturile alimentare din Ucraina”, grupul PPE, ținând cont de creșterea costurilor la energie și îngrășăminte (care amenință producția europeană de alimente pe termen scurt), a susținut că trebuie făcut mai mult în acest sens. Astfel, conform grupului PPE, răspunsul UE ar fi creșterea autonomiei europene în producția de alimente, care ar fi atât în „interesul fermierilor, cât și al consumatorilor”. Mai mult decât atât, grupul PPE vrea să amâne propunerea de lege privind reducerea pesticidelor în forma sa actuală, deoarece va pune în pericol producția europeană de alimente în timpul războiului din Ucraina. Negociatorul șef al Grupului PPE pentru pesticide, Alexander Bernhuber, precizând că, atunci “Când există un război în Europa, nu putem face afaceri ca de obicei. Actuala propunere de lege nu este potrivită scopului”. Propunerea de lege privind reducerea pesticidelor va genera, în opinia grupului PPE, „nu alimentele mai sănătoase sau mai disponibile, ci doar mai scumpe și mai dificil de produs”. Deși nu ne dorim să avem peticide la masă, incriminarea pesticidelor nu trebuie să conducă la creșterea prețurilor la alimente. De altfel, grupul PPE subliniază faptul că “Dacă pur și simplu interzic utilizarea pesticidelor, aceasta va duce la penurie de alimente”. Potrivit purtătorului de cuvânt al grupului PPE pe această temă în Comisia pentru agricultură a Parlamentului European, Franc Bogovič, studiile arată că reducerea pesticidelor în Europa ar putea conduce ca anumite sectoare să producă cu până la 30% mai puține alimente în Europa. În cel mai rău scenariu, Europa ar produce, în medie, cu 30% mai puține mere și măsline, cu 23% mai puține roșii și cu 15% mai puțin grâu, care ar trebui înlocuite cu importuri din țări terțe cu standarde de producție mult mai scăzute în comparație cu UE. Ca atare, grupul PPE a cerut Comisie Europene o evaluare de impact a propunerii de reducere a pesticidelor pentru a vedea dacă aceste cifre sunt confirmate. Credința grupului PPE este că o reevaluare și un studiu de impact reprezintă “pași rezonabili și urgenți” în drumul spre luarea în considerare a propunerii legii pesticidelor, care a fost concepută înainte de războiul purtat de Rusia pe teritoriul Ucrainei (https://www.eppgroup.eu).
În mod evident, eforturile necesare pentru atenuarea crizei alimentare trebuie să fie îndreptate nu doar spre prelungirea „Inițiativei privind cerealele Mării Negre, semnată la Istanbul la 22 iulie 2022, ci și către alte direcții de acțiune, care să contribuie la creșterea autonomiei producției alimentare europene.
