Parlamentul European ia din nou poziție împotriva încălcării drepturilor omului de către regimul iranian, după ce protestele violente s-au întins în toată țara. PE cere ca cei responsabili de încălcări ale drepturilor omului să fie supuși sancțiunilor Uniunii Europene. În plus, instituția europeană solicită să se adauge pe lista UE a organizațiilor teroriste și Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice.
Disprețul flagrant al regimului iranian față de demnitatea umană și aspirațiile democratice ale propriilor cetățeni, precum și sprijinul oferit de acesta Federației Ruse „obligă UE să își modifice poziția față de Iran”, se arată într-o rezoluție adoptată joi, potrivit instituției menționate.
Propunerea comună de rezoluție referitoare la răspunsul UE la protestele și execuțiile din Iran, de la începutul anului, depusă în conformitate cu articolul 132 alineatele (2) și (4) din Regulamentul de procedură, a fost semnată în numele grupului PPE de Michael Gahler, David McAllister, Javier Zarzalejos, Rasa Juknevičienė, Željana Zovko, Andrius Kubilius, Antonio López‑Istúriz White, David Lega, Isabel Wiseler‑Lima, Radosław Sikorski, Gheorghe‑Vlad Nistor, Tom Vandenkendelaere.
„Întrucât în Iran numărul de execuții în raport cu numărul locuitorilor este cel mai mare din lume; întrucât regimul iranian a condamnat la moarte și a executat protestatari pașnici, inclusiv minori, în urma unor proceduri judiciare injuste și sumare, încălcând cele mai elementare și fundamentale cerințe ale unui proces corect; întrucât Amnesty International a găsit dovezi că regimul iranian continuă să utilizeze pedeapsa cu moartea ca mijloc de represiune pentru a înăbuși protestele; întrucât forțele de poliție și de securitate ale Republicii Islamice comit pe scară largă acte de tortură și violuri și aplică tratamente crude, inumane și degradante împotriva deținuților din închisorile iraniene;
Întrucât Amnesty International a întocmit o listă cu aproximativ 25 de persoane expuse unui risc extrem de ridicat de execuție, în special Mohammad Ghobadlou; întrucât Amnesty International și-a exprimat temerea că mult mai multe persoane ar putea primi pedeapsa cu moartea pentru participarea lor la proteste; întrucât Oficiul Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului semnalează că peste 40 de artiști iranieni au fost acuzați de infracțiuni pasibile de pedeapsa cu moartea; întrucât actori, muzicieni, sportivi și alte celebrități din Iran au susținut public protestele împotriva sistemului condus de clerici;
Întrucât situația drepturilor omului din Iran continuă să se deterioreze; întrucât uciderea Jinei Mahsa Amini și a altor persoane și actualul val de execuții sunt o dovadă a actualei crize a drepturilor omului din Iran; întrucât această deteriorare este perpetuată de impunitatea sistemică a guvernului iranian și a aparatului său de securitate, care a permis tortura pe scară largă, precum și execuții extrajudiciare și alte ucideri ilegale; întrucât sistemul iranian de justiție penală se bazează în mare măsură pe mărturisiri forțate obținute prin tortură și alte forme de constrângere; întrucât abolirea pedepsei capitale în întreaga lume este unul dintre principalele obiective ale politicii UE în domeniul drepturilor omului;
Întrucât la 6 noiembrie 2022, încălcând flagrant separarea puterilor, 227 de membri ai parlamentului iranian au solicitat sistemului judiciar să acționeze hotărât împotriva persoanelor arestate în timpul protestelor și să utilizeze pedeapsa cu moartea ca sancțiune”, semnatarii rezoluției condamnă în termenii cei mai fermi sentințele la pedeapsa cu moartea și execuțiile protestatarilor pașnici din Iran; solicită autorităților iraniene să pună capăt imediat și necondiționat tuturor execuțiilor planificate și să se abțină de la obținerea unor noi condamnări la moarte; invită autoritățile Republicii Islamice Iran să instituie un moratoriu oficial privind execuțiile, cu scopul de a aboli complet pedeapsa cu moartea; îndeamnă autoritățile iraniene să anuleze toate condamnările și sentințele la pedeapsa cu moartea; își reiterează opoziția fermă și principială față de utilizarea pedepsei capitale, pentru totdeauna și indiferent de situație;
De asemenea, instituția europeană îndeamnă autoritățile Republicii Islamice să asigure eliberarea imediată și necondiționată a tuturor protestatarilor condamnați la moarte, inclusiv a lui Mohammed Boroughani, Mohammad Ghobadlou, Hamid Ghare Hassanlou, Mahan Sadrat Marani, Hossein Mohammadi, Manouchehr Mehman Navaz, Sahand Nourmohammad-Zadeh, Saman Seydi, Reza Arya, Saleh Mirhashemi Baltaghi, Saeed Yaqoubi Kordafli, Javad Rouhi, Arshia Takdastan, Mehdi Mohammadifard, Saleh Mirhashemi, Majid Kazemi și Saeid Yaghoubi.
Parlamentul European își exprimă „solidaritatea cu tinerii, femeile și bărbații iranieni, inclusiv cu minoritățile, care conduc protestele și participă la acestea; sprijină mișcarea de protest pașnică din întreaga țară împotriva oprimării sistemice și tot mai aspre și împotriva încălcărilor grave și în masă ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale; sprijină cu tărie aspirațiile poporului iranian de a trăi într-o țară liberă, stabilă, favorabilă incluziunii și democratică; condamnă discriminarea sistematică a femeilor de către regimul iranian prin legi și reglementări care le limitează puternic libertățile, viețile și mijloacele de trai”.
Cel puţin 522 de oameni au fost ucişi în timpul celor patru luni de proteste antiguvernamentale în Iran, indică un raport al organizaţiei Human Rights Activists News Agency (HRANA, cu sediul în Statele Unite), transmite agenția DPA, preluat de Agerpres.
Printre cei decedaţi se află 70 de minori şi 68 de membri ai poliţiei şi forţelor de securitate.
Aproximativ 20.000 de persoane au fost arestate, dintre care 110 pentru acuzaţii care le pot aduce pedeapsa capitală conform legilor islamice. Patru protestatari au fost deja executaţi, adaugă HRANA.
De la jumătatea lunii septembrie, protestele s-au răspândit în 160 de oraşe din Iran. Demonstraţiile au fost provocate de moartea tinerei kurde Mahsa Amini, ce fusese arestată de poliţia moralităţii pentru că nu ar fi respectat codul vestimentar islamic.
Mahsa Amini a murit în arestul poliţiei în 16 septembrie.
În acest context. eurodeputații cer Uniunii Europene să își extindă lista de sancțiuni pentru a include toate persoanele și entitățile responsabile de încălcări ale drepturilor omului și membrii familiilor acestora, inclusiv liderul suprem Ali Khamenei, președintele Ebrahim Raisi, procurorul general Mohammad Jafar Montazeri, precum și toate fundațiile („bonyads”) care au legături cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRCG).
De asemenea, aceștia solicită Consiliului și statelor membre să adauge IRGC și forțele sale subsidiare, inclusiv miliția paramilitară Basij și Forțele Quds, pe lista UE a organizațiilor teroriste. Orice țară în care IRGC desfășoară operațiuni militare, economice sau informaționale ar trebui să rupă și să scoată în afara legii legăturile cu această agenție.
Tragedia din Iran nu a lăsat nepăsătoare societatea internațională. Franța a decis ca Turnul Eiffel să fie luminat cu mesaje de susținere pentru femeile care protestează în Iran, după cum a transmis BBC. La patru luni după ce Mahsa Amini a murit în arest, turnul din fier forjat al capitalei franceze a afișat sloganurile „Femeie. Viață. Libertate” și „#StopExecutionsInIran”, una dintre principalele scandări ale protestelor, potrivit Reuters. Franța l-a convocat săptămâna trecută pe cel mai înalt diplomat al Iranului pentru execuția unui cetățean britanic-iranian acuzat de spionaj. Iranul continuă să țină cetățeni francezi în ceea ce Parisul numește detenție arbitrară.
Asistenta umanitară britanică-iraniană, Nazanin Zaghari-Ratcliffe, s-a filmat cum s-a tuns, tăindu-și părul, pentru a protesta după moartea unei tinere aflate în custodia poliției.
Zaghari-Ratcliffe a fost eliberată la începutul acestui an, după ce a petrecut șase ani în închisoare în Iran. Ea a fost condamnată deoarece ar fi complotat pentru a răsturna instituția clericală, deși familia ei și angajatorul ei, Fundația Thomson Reuters, au negat acuzațiile. (S.N.)
