Manoela Popescu
Lideri politici și economici din întreaga lume s-au întâlnit la Davos, un mic sat din munții Elveției, cu ocazia Forumului Economic Mondial, în perioada 16-20 ianuarie 2023. Ediția din acest an cu tema „Cooperarea într-o lume fragmentată” a avut drept probleme sensibile criza energetică, inflația și creșterea ratelor dobânzilor.
Fondat în 1971 de economistul german Klaus Schwab, acest eveniment internațional reunește în fiecare an lideri politici, lideri de afaceri și reprezentanți ai ONG-urilor. Forumul Economic Mondial (WEF) este cel mai mare eveniment de acest tip, fiind văzut ca o platformă pentru schimbul de idei și lobby ce face posibilă abordarea diferitelor probleme societale și geopolitice. Cu alte cuvinte, Forumul Economic Mondial ia măsuri cu privire la o gamă largă de probleme și oferă un forum pentru 193 de state membre pentru a-și exprima opiniile prin intermediul Adunării Generale, Consiliului de Securitate, Consiliului Economic și Social și a altor organisme și comitete. Reuniunea anuală va oferi o platformă pentru a se angaja în dialoguri constructive, orientate spre viitor și va ajuta la găsirea de soluții prin cooperare public-privată.
La evenimentul din acest an au fost prezenți un total de 2.700 de participanți (reprezentanți ai economiei și politicii din 130 de țări), un număr record, din care 52 de șefi de stat sau de guvern, precum și 1.500 de lideri de afaceri. De asemenea, au fost prezenți: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german, Olaf Scholz, și secretarul general al NATO. China fiind reprezentată de vicepremierul Liu He. Belgia a fost prezentă prin: ministrul de externe, Hadja Lahbib, prim-ministrul, Alexander De Croo, și vicepremierul, Petra De Sutter. Aceștia au fost însoțiți de ministrul-președinte al regiunii flamande Jan Jambon și de mai mulți lideri de afaceri, inclusiv de CEO-ul portului Antwerp-Bruges, Jacques Vandermeiren (https://lesfrancais.press). Absențele notabile de la acest eveniment internațional au fost președintele american, Joe Biden, și noul președinte brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva.
Acest eveniment este criticat în mod regulat de diferite asociații. Anul acesta, într-un raport publicat vineri, 13 ianuarie 2023, ONG-ul Greenpeace a subliniat impactul asupra mediului al sutelor de avioane private folosite de șefii de stat și de afaceri pentru a călători la Davos (https://www.rtbf.be).
Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos a început în stațiunea elvețiană, după o pauză de doi ani în timpul pandemiei, pe fondul unei crize energetice produse de războiul din Ucraina și a celui mai tulbure tablou economic și geopolitic din ultimii ani. Alain Berset a deschis oficial această ediție din 2023 cu un discurs în care a condamnat ofensiva rusă, un „atac brutal” la adresa dreptului internațional și a multilateralismului, și a considerat că democrațiile se află la un moment de cotitură (https://www.rts.ch).
Iar miercuri, 18 ianuarie, Forumul Economic Mondial a prezentat noul său raport privind riscurile globale în care prevede „o zonă de turbulență” și un „mediu de policriză” pentru următorii ani. Alte momente importante de la eveniment au fost: declarația reprezentantului pentru climă, John Kerry, că SUA nu vor face compromisuri cu privire la obiectivul stabilit de guverne de a menține încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, precum și a Secretarului Muncii din SUA că pandemia ar trebui să fie o șansă pentru companii de a regândi modul în care recrutează și păstrează lucrătorii. De asemenea, reprezentantul economic al Chinei a declarat că, în acest an, nivelul de creștere al țării va reveni la cel de dinaintea pandemiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a luat cuvântul pentru a prezenta un plan de investiții pentru combaterea inflației și decarbonizarea societății europene. Ea a criticat marile subvenții acordate de China și Statele Unite economiilor lor, care denaturează piața și destabilizează Europa. Potrivit președintei Comisiei, China a făcut din promovarea producției de tehnologie curată și a inovației o prioritate cheie în planul său pe cinci ani. Se știe, China domină producția globală în sectoare precum vehiculele electrice sau panourile solare, care sunt esențiale pentru tranziția verde. Însă, președinta Comisiei subliniază că tranziția spre neutralitatea carbonului trebuie să se bazeze pe condiții de concurență echitabile. Iar „China încurajează în mod deschis companiile mari consumatoare de energie situate în Europa și în alte părți să își mute întreaga producție sau o parte din producția pe teritoriul său, cu promisiunea de a obține energie ieftină, costuri reduse cu forța de muncă și un mediu de reglementare mai adaptabil”. În același timp, China își subvenționează masiv industria și restricționează accesul companiilor din UE pe piața sa. Iar pentru a rămâne competitivă cu SUA, credința președintei Comisiei este că Europa trebuie să investească în tehnologie curată. De altfel, în ceea ce privește tranziția ecologică, Ursula von der Leyen crede că istoria economiei tehnologiei curate va fi scrisă în Europa, deoarece aceasta “are deja tot ce îi trebuie: talent, cercetători, capacitate industrială”, precum și “un plan pentru viitor” (https://france.representation.ec.europa.eu).
De asemenea, președinta Comisiei a trecut în revistă ajutorul dat Ucrainei de către UE afirmând că „primim aproximativ patru milioane de ucraineni în orașele, casele și școlile noastre” și anunțând asistență financiară în valoare de 3 miliarde de EUR pentru Ucraina, prima tranșă din pachetul promis de măsuri de sprijin de 18 miliarde de EUR pentru 2023 (https://ec.europa.eu). Referindu-se la răspunsul UE la războiul de agresiune al Rusiei, președinta Comisiei a amintit cele mai dure sancțiuni de până acum, care au dus economia Rusiei înapoi cu zece ani și privând industria sa de tehnologia modernă esențială. Deși grupul PPE apreciază că aducerea în fața justiției a celor care au generat acest război și care au distrus o lume ar fi un alt fel de răspuns al UE la războiul agresiv al Rusiei (https://www.eppgroup.eu).
În ceea ce privește dependența periculoasă a Europei de combustibilii fosili ruși, dependență acumulată de-a lungul mai multor decenii, Ursula von der Leyen a subliniat că, „în mai puțin de un an, Europa s-a eliberat de această dependență periculoasă”, prin înlocuirea a aproape 80% din gazul rusesc transportat prin conductă. De asemenea, UE și-a umplut spațiile de depozitare și a redus cererea cu peste 20% în perioada august-noiembrie și a redus „prețurile gazelor mai repede decât ar fi putut prezice cineva”. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen afirmând că, „După ce au atins vârful în august, prețurile gazelor naturale europene au scăzut acum cu 80%, sub nivelurile de dinainte de război în Ucraina. Europa a arătat încă o dată puterea voinței sale colective” (https://france.representation.ec.europa.eu).
Tot în ajutorul Ucrainei, la eveniment, președintele polonez, Andrzej Duda, a cerut Berlinului să susțină planul Varșoviei de a trimite tancuri Leopard 2 de fabricație germană în Ucraina. Ucraina a cerut TikTok să restabilească anumite conturi și postări pro-ucrainene despre război. În acest sens, directorul executiv al TikTok, Shou Zi Chew, s-a întâlnit cu Mykhailo Fedorov, ministrul ucrainean al transformării digitale, marți, 17 ianuarie (în cadrul evenimentului), parțial pentru a discuta despre abordarea rețelei sociale deținute de ByteDance Ltd. de moderare a conținutului. TikTok a spus că a avut o conversație pozitivă și productivă cu Mykhailo Fedorov despre „abordarea companiei cu privire la siguranța platformei și eforturile noastre continue de a detecta și elimina conținut care conține dezinformare dăunătoare, comportament de ură și promovarea violenței”. Compania spune că elimină videoclipurile care încalcă politicile sale împotriva dezinformării dăunătoare, elimină conturile false și adaugă etichete conturilor media controlate de stat. În același timp, Mykhailo Fedorov a spus că aliații și partenerii au plătit pentru peste 30.000 de unități de internet prin satelit Starlink de la SpaceX de la Elon Musk, pentru a ajuta armata și guvernul țării să rămână online. De asemenea, Mykhailo Fedorov a precizat că Polonia a trimis cel mai recent lot de unități de internet, iar alte 10.000 sunt programate să vină din Germania, țările respective plătind și factura pentru dispozitive, precum și contracte de service pe șase sau opt luni (https://www.wsj.com).
La deschiderea evenimentului, luni, 16 ianuarie, a fost lansat un sondaj privind atitudinile CEO-ului realizat de PwC. Acesta a fost cel mai sumbru de când auditorul „Big Four” a lansat sondajul în urmă cu un deceniu, marcând o schimbare semnificativă față de perspectivele optimiste în 2021 și 2022. Referindu-se la rezultatele sondajului, directorul general al WEF, Saadia Zahidi, a afirmat „Inflația ridicată actuală, creșterea scăzută, datoriile mari și mediul de fragmentare ridicată reduc stimulentele pentru investițiile necesare pentru a reveni la creștere și pentru a ridica standardele de viață pentru cei mai vulnerabili din lume”. Sondajul PwC a constatat că încrederea în rândul companiilor în perspectivele lor de creștere a scăzut cel mai mult de la criza financiară globală din 2007-2008, deși majoritatea directorilor executivi nu aveau de gând să-și reducă forța de muncă în următoarele 12 luni sau să reducă remunerația în timp ce încearcă să păstrează talentele. Bob Moritz, președintele global al PwC. preciza că se încearcă reducerea costurilor „fără schimbări de capital uman și concedieri mari”.
Însă, Banca Mondială și-a redus, în săptămâna de dinaintea Forumului Economic Mondial, previziunile de creștere pentru 2023 la niveluri apropiate de recesiune pentru multe țări, pe măsură ce impactul majorărilor ratelor băncii centrale se intensifică. Cum războiul Rusiei în Ucraina continuă, principalele motoare economice ale lumii se zbuciuma. Iar impactul recesiunii în lumea reală nicăieri nu este mai tangibil decât în eforturile de combatere a sărăciei globale. Astfel, Peter Sands, directorul executiv al Fondului Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei, a declarat că ajutorul pentru dezvoltare din străinătate a fost redus în buget pe măsură ce donatorii au început să simtă situația, în timp ce recesiunea va afecta puternic furnizarea de sănătate locală.
În acest context, o preocupare comună în rândul multor participanți la Davos a fost nivelul absolut de incertitudine pentru anul următor, de la durata și intensitatea războiului din Ucraina până la următoarele mișcări ale băncilor centrale de top care doresc să reducă inflația cu creșteri profunde ale ratelor. Ca atare, în lumina incertitudinii economice, directorii financiare pregătesc scenarii foarte variate pentru 2023, în mare parte legate de evoluția ratelor dobânzilor în acest an (https://www.reuters.com).
În ceea ce privește inflația, sondajul WEF a observat variații regionale mari: proporția care se aștepta la o inflație ridicată în 2023 a variat de la doar 5% pentru China la 57% pentru Europa, unde impactul creșterii prețurilor energiei de anul trecut s-a extins la economie, în general. Majoritatea economiștilor văd o înăsprire în continuare a politicii monetare în Europa și în Statele Unite (59% și, respectiv, 55%), factorii de decizie fiind prinși între riscurile de a înăspri prea mult sau prea puțin. Director executiv adjunct și director financiar al companiei globale de logistică DP World, Yuvraj Narayan, cu sediul în Dubai, declarând că „există o scădere masivă a cererii, stocurile nu se clarifică, comenzile nu ajung”. Cei care au participat la sondaj sunt de acord cu faptul că “Sunt mult prea multe constrângeri impuse. Nu mai este o economie globală care curge liber” (https://www.reuters.com). Oricum, oamenii se așteaptă la o piață globală care va fi mai instabilă, provocată de factori subiectivi și obiectivi.
Președintele Forumului Economic Mondial (WEF), Borge Brende, a ținut un discurs de încheiere în ultima zi a reuniunii anuale 2023 a WEF de la Davos, Elveția, pe 20 ianuarie 2023. Se pare că, în ciuda ambițiilor afișate la începutul acestei ediții a WEF, tranziția energetică și promisiunile unui viitor mai bun, acestea au fost impactate de o temă mult mai puțin atractivă: înarmarea Ucrainei.
În ultima zi a WEF, președintele Băncii Naționale Elvețiene (BNS), Thomas Jordan, a declarat, la Davos, că situația inflaționistă nu permite relaxarea eforturilor de politică monetară, adăugând că ar putea fi necesară o creștere a ratelor dobânzilor. „Inflația americană și europeană este încă la un nivel în care este necesară o politică monetară mai strictă”. Politicile duse de băncile centrale occidentale vizează lupta împotriva inflației. Însă au fost criticate pe scară largă de ONU, precum și de China, care se tem de efecte devastatoare pentru țările în curs de dezvoltare. BNS își va continua și politica de vânzare a monedelor, masivă în ultimele luni, un alt instrument de protejare a țării de inflație.
André Kudelski, directorul grupului cu același nume, André Kudelski apreciază că WEF reprezintă unul dintre cele mai interesante barometre ale intereselor principalelor țări industrializate. Iar WEF trebuie privit ca o busolă de identificare a problemelor (https://www.rts.ch). Poate de aceea, se consideră că elementul pozitiv al întâlnirii îl reprezintă numeroasele dialoguri în contextul crizei întregului ecosistem. Însă, ceea ce urmează este rezolvarea problemelor identificate la WEF, ceea ce necesită unitate și solidaritate la nivel global.
