Manoela Popescu
La aproape un an de la invazia Ucrainei de către Rusia trebuie să conștientizăm faptul că efectele negative ale războiului sunt majore, inclusiv asupra mediului, resurselor naturale și infrastructurii. De fapt, războiul nu a cruțat pe nimeni și impactul asupra societății, în general, este multidimensional. Ar trebui să subliniem, de asemenea, faptul că defrișarea pădurilor, a ecosistemelor terestre și marine, a instalațiilor industriale, a infrastructurii de transport și a locuințelor, precum și a infrastructurii de alimentare cu apă, de canalizare și de gestionare a deșeurilor a cauzat daune imense și grave, cu consecințe imediate și pe termen lung asupra sănătății umane și ecosistemelor. Cert este că toate operațiunile militare au dus și la o creștere considerabilă a volumului deșeurilor de orice tip. Astfel, războiul a lăsat în urmă vehicule și echipamente militare avariate sau abandonate, fragmente de obuze, vehicule civile, moloz de construcții, deșeuri menajere și medicale necolectate etc.. Unele dintre aceste deșeuri sunt toxice, iar manipularea, transportul și eliminarea acestora vor necesita un context specific. De altfel, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) planul de redresare și dezvoltare post-conflict este în conformitate cu principiile economiei verzi și dezvoltării cu emisii scăzute. Iar un grup de lucru pe „securitatea mediului”, înființat pentru a elabora propuneri în cadrul acestui plan, a identificat cinci domenii prioritare, din care un domeniu se referă la securitatea mediului și gestionarea eficientă a deșeurilor. Celelalte domenii fiind: reforma administrației publice responsabile de mediu; politica de atenuare și adaptare la schimbările climatice; utilizarea durabilă a resurselor naturale; conservarea ecosistemelor naturale, conservarea diversității biologice și restaurarea și dezvoltarea ariilor protejate (https://www.oecd.org).
Este adevărat, deșeurile expediate la nivel transfrontalier pot genera riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu, în special atunci când nu sunt controlate în mod corespunzător. În același timp, aceste deșeuri au adesea o valoare economică pozitivă, în special ca materii prime secundare care pot înlocui și reduce dependența de materii prime primare, contribuind astfel la o economie mai circulară. La nivelul UE, în Pactul verde european și în Strategia industrială s-a recunoscut faptul că accesul la materii prime are o importanță strategică și constituie o cerință prealabilă pentru succesul Europei în realizarea tranziției verzi și a celei digitale. Însă, cantități mari de resurse părăsesc Europa sub formă de deșeuri, în loc să fie reciclate pentru a fi transformate în materii prime secundare și să contribuie astfel la diversificarea surselor de aprovizionare pentru ecosistemele industriale din UE. Pe de altă parte, un alt fel de pierdere de resurse pentru industriile de reciclare din UE se datorează modului cum sunt gestionate deșeurile în țările de destinație a exporturilor de deșeuri din UE. Astfel, în ceea ce privește exportul (din UE) de deșeuri, în special de deșeuri nepericuloase, o deficiență majoră este supravegherea insuficientă a condițiilor în care aceste deșeuri sunt gestionate în țările de destinație, în special în țările în curs de dezvoltare. Ca atare, exportul unor deșeuri din UE a creat provocări în materie de mediu și de sănătate publică în țările de destinație.
Aproximativ 67 de milioane de tone de deșeuri sunt expediate, în fiecare an, dintr-un stat membru către altul, însă doar 13% din resursele materiale utilizate în UE provin din deșeuri reciclate. În același timp, potrivit grupului PPE, „Exportul UE de deșeuri către țările din afara UE a ajuns până la 16% din comerțul global cu deșeuri la nivelul anului 2020. Aproximativ jumătate din acestea (16 milioane de tone) au fost exportate către țări terțe cu reguli de gestionare a deșeurilor care pot fi mai puțin stricte decât UE. De asemenea, potrivit datelor OCDE, cantitatea de deșeuri transferate în întreaga lume este în continuă creștere, cu 182 de milioane de tone exportate în 2018. Uniunea Europeană, potrivi Eurostat, joacă un rol major, cu 32,7 milioane de tone de deșeuri exportate în 2020 către țări terțe pentru o valoare de 13 miliarde de EUR, în creștere cu 75% față de 2004. Iar majoritatea deșeurilor transportate în afara Europei sunt deșeuri de metale feroase și neferoase, hârtie, plastic, textile și sticlă (https://www.europarl.europa.eu).
În acest context, propunerea Comisiei de regulament privind transferurile de deșeuri este o reușită importantă și mult așteptată a Planului de acțiune privind economia circulară. Se știe că Regulamentul privind transferurile de deșeuri asigură faptul că legislația cuprinzătoare a UE privind deșeurile nu este eludată prin expedierea deșeurilor către țări terțe în care standardele și performanțele în materie de gestionare a deșeurilor diferă foarte mult de cele din UE. Evident că este foarte important ca normele comune privind controlul transportului transfrontalier al deșeurilor să fie stabilite la nivelul UE pentru a se evita situația în care operatorii ilegali ar alege să expedieze deșeuri prin state membre UE cu norme interne mai puțin stricte decât ale altor state membre, cu scopul de a exporta aceste deșeuri din UE. Normele la nivelul UE sunt, de asemenea, justificate pentru expedierile de deșeuri în interiorul UE, având în vedere că industria deșeurilor din UE se caracterizează printr-un nivel foarte ridicat de integrare, și pentru a se asigura egalitatea de tratament și claritatea juridică pentru toți actorii economici din acest sector (https://ec.europa.eu).
În ceea ce privește impactul economic global al transferurilor de deșeuri, această opțiune ar trebui să conducă la economii semnificative pentru operatorii care expediază deșeuri și pentru autoritățile care gestionează procedurile de autorizare și de monitorizare a acestor expedieri de deșeuri, în special datorită instituirii sistemului electronic de schimb de date. Se preconizează că acest lucru va genera economii de ordinul a 1,4 milioane de EUR pe an (https://www.europarl.europa.eu). Tranziția către o economie cu adevărat circulară reprezintă modalitatea prin care se poate îndeplini acest obiectiv, iar cetățenii, industria și legiuitorii au început deja să acționeze în acest sens. Iar la baza tuturor inițiativelor trebuie să fie un cadru solid pentru transferurile de deșeuri de la locul de origine la cel mai bun loc de tratare.
Regulamentul privind transferurile de deșeuri propus de Comisie prezintă un nivelul ridicat de ambiție, în beneficiul climei, mediului și sănătății publice. În primul rând, sunt măsurile luate pentru a combate transporturile ilegale, în al doilea rând, abordarea problemei în amonte și îmbunătățirile propuse pentru cadrul juridic anterior, care vizează creșterea ponderii deșeurilor reutilizate și reciclate în UE reprezintă elemente importante și de apreciat la propunere Comisie. De asemenea, prin propunerea sa, Comisia a obținut un echilibru între măsurile de control și stimulentele pozitive, dar și între responsabilitățile delegate statelor membre și, respectiv, Comisiei, precum și între nevoia de materii prime a Uniunii și accesul la lanțurile valorice internaționale.
Însă, în același timp, este nevoie și de măsuri care să sprijine o capacitate adecvată de reciclare și o tehnologie suficientă pentru a alimenta cu materii prime secundare producția de noi bunuri. Iar pentru mediu, precum și pentru autonomia UE, este important să se instituie un cadru legislativ care să promoveze un mediu atractiv pentru industria reciclării (https://www.europarl.europa.eu).
În vederea creării unei adevărate piețe interne a transferurilor de deșeuri, propunerea de regulament urmărește să asigure aplicarea unor proceduri armonizate în toate statele membre și respectarea standardelor internaționale în ceea ce privește cooperarea cu țările terțe. Cu toate acestea, măsurile prevăzute pentru eliminarea barierelor interne și îmbunătățirea cooperării între statele membre nu sunt suficiente. De aceea, grupul PPE propune crearea unui „grup de coordonare a transferurilor de deșeuri” format din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. Grupul va avea ca misiune să găsească, printre altele, soluții pentru dezacordurile legate de clasificare dintre statele membre, să se asigure că acordurile bilaterale dintre statele membre nu cauzează fragmentarea pieței și să publice un raport anual privind informațiile colectate cu privire la situația pieței interne a UE a transferurilor de deșeuri. Desigur, asigurarea respectării cadrului juridic comun este o parte indispensabilă a consolidării pieței interne a UE a transferurilor de deșeuri. În acest sens, misiunea grupului de asigurare a respectării normelor privind transferurile de deșeuri nu se va limita la cooperare și la schimbul de informații. În acest sens, grupul PPE recomandă ca respectivul grup să propună Comisiei și un plan de acțiune pentru combaterea transferurilor ilegale de deșeuri (https://www.eppgroup.eu).
În accepțiunea grupului PPE UE trebuie să fie un lider mondial în tranziția verde, care își utilizează influența și stimulentele pentru a promova schimbări transformatoare în țările terțe și în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Iar lista țărilor către care sunt autorizate exporturile ar trebui actualizată cel puțin în fiecare an. Autorizarea urmând a fi acordată în urma auditurilor efectuate numai de părți terțe certificate și cu experiență (https://www.eppgroup.eu).
Legislația revizuită de Parlamentul European în ceea ce privește transportul deșeurilor, adoptat marți, 17 ianuarie, cu 594 de voturi pentru, 5 împotrivă și 43 de abțineri, ar trebui să îmbunătățească protecția mediului și a sănătății umane, în vederea realizării obiectivelor UE privind economia circulară și zero poluare. Prin textul adoptat pe 17 ianuarie, se susține interzicerea explicită a transporturilor tuturor deșeurilor destinate eliminării în UE, cu excepția cazului în care este autorizată în anumite cazuri limitate și justificate corespunzător. Exporturile de deșeuri periculoase din UE către țări non-OCDE vor fi, de asemenea, interzise. În ceea ce privește exportul de deșeuri nepericuloase în scopuri de recuperare, acesta va fi permis numai țărilor non-OCDE care își dau acordul și își demonstrează capacitatea de a procesa astfel de deșeuri într-o manieră durabilă. De asemenea, se prevede interzicerea exportului de deșeuri din plastic în țările non-OCDE și eliminarea treptată a exportului acestora în țările OCDE în termen de patru ani. Credința grupului PPE fiind că astfel se va realiza o „economie mult mai inovatoare și circulară oriunde este implicat plasticul, iar aceasta este o adevărată victorie pentru generațiile viitoare”.
Prin raportul adoptat de Parlamentul European se solicită crearea unui mecanism european de direcționare bazat pe analiza riscurilor pentru a ghida țările UE care efectuează inspecții pentru a preveni și detecta transporturile ilegale de deșeuri.
Grupul PPE dorește să transforme deșeurile în resurse pe piața comună și, prin urmare, „să avem mai multă grijă de mediul nostru și competitivitatea noastră”. Noile reguli vor facilita, de asemenea, combaterea criminalității în sectorul deșeurilor, în interiorul și în afara UE. Grupul PPE a făcut apel la grupurile politice ale Parlamentului European (PE) să sprijine toate modificările aduse normelor privind transporturile de deșeuri, care să asigure că europenii vor recicla mai mult plastic, textile, metale și altele asemenea, în loc să le arunce. Grupul PPE, prin vocea raportorului pe acest dosar al PE, Pernille Weiss, precizează că, „Pentru a reuși în acest sens, Uniunea Europeană trebuie să devină un mediu atractiv pentru reciclare și un loc în care deșeurile devin o resursă valoroasă. Trebuie să devină un lider mondial în utilizarea inovatoare și durabilă a deșeurilor” (https://www.eppgroup.eu). Europa are multe tehnologii și capacități de reciclare și procesare a deșeurilor de plastic. Într-un astfel de context, transporturile ilegale de deșeuri din plastic în afara UE sunt inacceptabile.
Așa cum subliniază grupul PPE, prin noile reguli, „Europa urmărește să își asume mai multă responsabilitate și să evite pur și simplu transportarea poluării UE în străinătate”. Însă, pentru grupul PPE, una dintre prioritățile principale ale negocierilor a fost protejarea sănătății atât a oamenilor, cât și a mediului, oferind în același timp cadrul necesar pentru ca industriei să își atingă ambițiile (https://www.eppgroup.eu).
Transporturile de deșeuri pot avea un impact grav asupra mediului și asupra sănătății în țările de destinație și pot priva industria de reciclare din UE de resurse care ar putea reduce dependența de materiile prime primare. De aceea, punctul de plecare în legiferarea transportului deșeurilor trebuie să fie clasificarea deșeurilor. Mai ales că deținătorii de deșeuri nu clasifică întotdeauna deșeurile ca fiind periculoase în mod constant. De asemenea, trebuie să se țină cont de faptul că deșeurile periculoase sunt clasificate în mod diferit în statele membre UE. Astfel, clasificarea corectă a deșeurilor ar putea preveni tratarea necorespunzătoare a acestora. De asemenea, prevenirea generării deșeurilor periculoase de către statele membre reprezintă un al mod de a aborda problema exportului poluării în afara UE, iar acelea care nu pot fi prevenite trebuie să fie tratate în instalații specializate. În acest fel Europa poate să devină un lider în utilizarea durabilă a deșeurilor.
