Manoela Popescu
Rusia a declanșat un război ilegal, neprovocat și nejustificat de agresiune împotriva Ucrainei, forțele sale armate, desfășurând atacuri fără discriminare împotriva zonelor rezidențiale și a infrastructurii civile, au ucis mii de civili ucraineni și au comis acte de teroare în întreaga țară, vizând diverse elemente ale infrastructurii civile, precum zone rezidențiale, școli, teatre, spitale, gări feroviare și rețele de apă și electricitate. Toate aceste acte brutale și inumane provoacă moarte, suferințe, distrugeri și strămutări, haos și insecuritate.
De aceea, prin Rezoluția din 23 noiembrie 2022 referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului, aprobată cu 494 de voturi pentru (58 de voturi împotrivă și 44 de abțineri), Parlamentul European a recunoscut Rusia drept „stat sponsor al terorismului” și ca „stat care folosește mijloace de terorism”. Rezoluția susține că atacurile rusești în Ucraina împotriva țintelor civile precum spitale, școli sau infrastructura energetică încalcă legile internaționale. Aceasta deoarece „terorismul de stat” se referă la acte de violență pe care un stat le dirijează în mod sistematic împotriva unei populații civile dintr-un alt stat sau împotriva propriilor cetățeni. Esența terorismului poate fi rezumată ca violență premeditată, motivată politic, comisă împotriva unor ținte necombatante. De asemenea, terorismul statal sau finanțat de stat este utilizat de guverne sau, mai frecvent, de facțiuni din cadrul guvernelor împotriva cetățenilor guvernului respectiv, împotriva facțiunilor din cadrul guvernului sau împotriva guvernelor sau grupurilor străine (https://www.europarl.europa.eu).
Unul dintre motivele declarării Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului, așa cum se subliniază în Rezoluție, constă în faptul că numărul de crime de război documentate în Ucraina se apropie de 40000 și se preconizează că va crește după documentarea crimelor de război în părțile recent eliberate ale regiunii Herson. Potrivit datelor de monitorizare colectate de Institutul de informare în masă din Ucraina, Federația Rusă a comis 457 de crime împotriva jurnaliștilor și a mass-mediei din Ucraina, iar ocupanții ruși au ucis peste 40 de jurnaliști ucraineni și străini de la începutul războiului de agresiune.
Federația Rusă a lansat deja peste 4000 de rachete împotriva Ucrainei și a bombardat țara de peste 24000 de ori, chiar și de pe teritoriul Belarusului. Iar atacurile Rusiei cu rachete, drone și forțe de artilerie au deteriorat sau distrus până în prezent 60982 de unități de infrastructură civilă din Ucraina, printre care 42818 clădiri și case de locuit, 1960 instituții de învățământ, 396 de instituții medicale, 392 de așezăminte culturale, 87 de așezăminte religioase și 5315 instalații de alimentare cu apă și electricitate. De asemenea, atacurile deliberate cu rachete și drone lansate de Federația Rusă, inclusiv cu drone furnizate de Iran, au distrus 40% din infrastructura energetică critică din Ucraina (https://www.europarl.europa.eu).
În același timp, Rusia este responsabilă de criza mondială a securității alimentare ca urmare a războiului împotriva Ucrainei și a blocadei asupra porturilor maritime ucrainene. Mai mult decât atât, Rusia s-a folosit de penuria de alimente și de foamete ca de o armă încă de la începutul războiului. Iar acțiunile deliberate ale Rusiei, printre care distrugerea stocurilor, perturbarea producției și impunerea de restricții cantitative asupra propriilor exporturi de produse alimentare și îngrășăminte au amplificat criza mondială în materie de securitate alimentară.
Un alt motiv pentru care Federația Rusă a fost denumită sponsor statal al terorismului este anexarea ilegală a Republicii Autonome Crimeea din Ucraina și a orașului Sevastopol, precum și a regiunilor Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia din Ucraina (după organizarea referendumurilor ilegale).
Nu doar că Rusia a distrus infrastructura și cultura ucraineană, dar duce și un război informațional activ, răspândind știri false despre Ucraina, Europa și valorile democratice liberale și desfășurând operațiuni speciale de destabilizare a societății în Ucraina și de discreditare a relațiilor Ucrainei cu partenerii săi internaționali.
Odată adoptată Rezoluția Parlamentului European referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului, potrivit grupului PPE, „Acum revine UE și statelor membre să tragă consecințele adecvate, inclusiv prin inițierea unei izolări internaționale cuprinzătoare a Rusiei” (https://www.eppgroup.eu).
De altfel, prin Rezoluția referitoare la recunoașterea Federației Ruse drept sponsor statal al terorismului se solicită UE și statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic al UE pentru desemnarea unor state drept sponsori statali ai terorismului și state care recurg la mijloace teroriste, ceea ce va declanșa numeroase și importante măsuri restrictive împotriva acestor țări și ar avea implicații restrictive profunde pentru relațiile UE cu aceste țări. În acest sens, invită Consiliul și partenerii UE să ia în considerare adăugarea Federației Ruse pe o astfel de listă a UE cu sponsorii statali ai terorismului. Această solicitare de elaborare a unui „cadru juridic european” este necesară dat fiind faptul că UE nu este în prezent în măsură să desemneze oficial statele drept sponsori ai terorismului. Iar un astfel de dispozitiv ar face posibilă luarea unei serii de măsuri restrictive împotriva acestor state. De asemenea, europarlamentarii solicită Consiliului să includă organizația paramilitară rusă numită „Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut sub numele de „Kadyroviți”, și alte grupuri armate, miliții și împuterniciți finanțate de Rusia, pe lista terorismului UE (https://www.vie-publique.fr).
De asemenea, invită UE și statele sale membre să ia măsuri pentru a iniția o izolare internațională globală a Federației Ruse, inclusiv în ceea ce privește participarea Rusiei ca membru în organizații și organisme internaționale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, și să nu organizeze evenimente oficiale pe teritoriul Federației Ruse. Mai mult decât atât, prin respectiva Rezoluție, Parlamentul European solicită ca relațiile diplomatice cu Rusia să se reducă și mai mult, iar contactele cu reprezentanții săi oficiali la toate nivelurile să se mențină la nivelul minim necesar. În același timp, invită statele membre ale UE să închidă și să interzică instituțiile afiliate statului rus, precum centrele ruse pentru știință și cultură și organizațiile și asociațiile rusei din diaspora, care își desfășoară activitatea sub auspiciile și conducerea misiunilor diplomatice ruse și promovează propaganda de stat rusă în întreaga lume.
În ceea ce privește toate aceste crime împotriva umanității, grupul PPE a solicitat proceduri judiciare în cadrul dreptului internațional pentru investigarea și urmărirea penală a oricăror acte care se califică din punct de vedere juridic drept crimă de război (https://www.eppgroup.eu). Iar în ceea ce privește apărarea drepturilor omului, Parlamentul European invită Comisia să prezinte o propunere legislativă de modificare a actualului regim mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului (Legea Magnițki a UE) prin extinderea domeniului său de aplicare astfel încât să includă actele de corupție și să adopte rapid sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de corupție la nivel înalt din Rusia și Belarus, precum și a facilitatorilor și beneficiarilor lor cu sediul în UE.
Se știe că, de la începutul războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a adoptat o serie de măsuri pentru a sancționa Rusia. Astfel, UE a intensificat sancțiunile economice împotriva Rusiei, deja anunțând opt pachete de sancțiuni. Ca atare, un total de 1.241 de persoane, inclusiv președintele rus, Vladimir Putin, și ministrul său de externe, Serghei Lavrov, dar și membri ai Dumei, oligarhi și 118 entități sunt în prezent supuse înghețării activelor și interdicțiilor de intrare în UE (https://www.consilium.europa.eu).
Potrivit grupului PPE, „..Toate atrocitățile pe care le comite și le-a comis de-a lungul anilor regimul rus în Ucraina, în Cecenia, în Siria și împotriva oponenților săi din Europa și de acasă nu lasă nici o îndoială”, cu privire la faptul că Federația Rusă este un sponsor statal al terorismului. Iar „Recunoașterea acestui fapt de către Parlamentul European trimite un semnal politic clar. Europa, europenii nu vor să rămână pasivi atunci când marele lor vecin încalcă toate standardele umanitare și internaționale”. Ca atare, așteptările grupului PPE se îndreaptă către Comisia Europeană și Consiliul UE în vederea elaborării de noi instrumente juridice care să permită trasarea unor consecințe clare pentru statele care folosesc mijloace de terorism. De asemenea, grupul PPE apreciază că, pe lângă o izolare internațională profundă a Rusiei (așa cum se discută acum în Consiliu), trebuie să fie „accelerată înființarea unui tribunal internațional care să judece crimele comise de Putin și împuterniciții săi” (https://www.eppgroup.eu).
Însă, nu doar UE este cea care etichetează guvernul Federației Ruse drept „regim terorist”. În urma apelurilor repetate ale președintelui ucrainean, Volodymyr Zelensky, parlamentele Naționale, precum cele ale Lituaniei, Letoniei și Estoniei au aprobat rezoluții care susțin faptul că Rusia este un stat sponsor al terorismului. De asemenea, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) din 13 octombrie 2022 a invitat cele 46 de țări ale organizației pentru drepturile omului să declare regimul rus drept „terorist”. Iar la 21 noiembrie 2022, în Recomandările de politică generală (rezoluția 476) prezentate de Comisia pentru Apărare și Securitate și adoptate în ședință plenară, Adunarea Parlamentară a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a chemat membrii să „declare clar că Federația Rusă, sub regimul său actual, ale cărei forțe efectuează atacuri fără discriminare și vizează în mod deliberat și sistematic instalațiile civile și infrastructura critică din Ucraina, acționează ca stat care sprijină terorismul și comite acte de terorism și crime de război” (https://www.vie-publique.fr).
Declararea Rusiei, care a încălcat „toate normele umanitare și internaționale” în războiul din Ucraina, drept stat care susține terorismul, așa cum preciza grupul PPE, reprezintă un act politic, un act simbolic (în absența unui cadru juridic adecvat în UE) și un semnal clar că un astfel de comportament nu este și nu va fi tolerat de UE. Cu toate că administrația lui Joe Biden refuză să folosească această calificare pentru Rusia. Motivul pentru care refuză să eticheteze Rusia drept promotor al terorismului este că acest fapt ar putea pune într-adevăr în pericol negocierile privind exportul cerealelor produse în Ucraina și securitatea centralelor nucleare care se află în mijlocul câmpului de luptă. Aceste negocieri fiind esențiale pentru a evita escaladarea ulterioară și catastrofele mai mari, iar a face din Rusia un stat paria înseamnă de fapt închiderea ușii oricărei posibilități de negociere și diplomație (https://www.ptb.be).
Cert este că europenii nu vor rămâne pasivi la încălcările drepturilor omului. Iar articolul 8 din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, care cuprinde o listă concretă și detaliată a crimelor de război ce pot fi urmărite în fața acestei Curți, ar putea oferi o bază legală solidă pentru urmărirea penală și condamnarea infracțiunilor Rusiei (calificate drept crime de război).
