Aderarea României la Schengen

Spațiul Schengen a devenit unul dintre cele mai emblematice rezultate ale integrării europene, din 1985, milioane de persoane putând să călătorească peste granițe fără a fi nevoie de pașaport sau controale la frontieră.
În timp ce spațiul Schengen a fost înființat inițial în paralel cu Uniunea Europeană, în cele din urmă a fost incorporat în legea blocului comunitar, devenind un pilon esențial care susține piața unică. Este astfel cea mai clară definiție a unității dar și libertății de care se pot bucura cetățenii statelor membre sau nemembre UE (in prezent, 4 state pot afirma că fac parte din zona Schengen fără a fi membre ale Uniunii Europene: Norvegia, Elveția, Islanda, Liechtenstein) .
Acordul de la Schengen (14 iunie 1985) a reprezentat pasul decisiv în crearea ”spațiului Schengen”, Franța, Germania de Vest, Belgia, Luxemburg și Olanda au convenit asupra eliminării graduale a granițelor interne dar întărirea coronalelor la granițele externe .
5 ani mai târziu, la data de 19 iunie 1990 a fost semnată o Convenție ce acoperea eliminarea controalelor la granițelor interne, standardizarea emiterilor cardurilor visa, înființarea SIS (Schengen Information System – cea mai mare bază de date pentru schimbul de informații de securitate și managementul frontierelor din Europa).
Schengen Information System permite:
1. Cooperarea polițiștilor de frontieră precum și a autorităților care eliberează vize sau supervizează migrația;
2. Cooperarea agențiilor naționale responsabile cu supravegherea respectării legilor permițând acestora să creeze și să se consulte cu privire la alertele pentru persoanele dispărute sau asupra celor acuzate de acte ilegale;
3. Cooperarea în domeniul auto, ceea ce permite verificarea statusului legal al autovehiculelor, în vederea înregistrării acestora.

Urmează o ”aderare” a statelor europene la zona Schengen. Astfel în ordinea implementării regulamentelor ”zonei Schengen”, aderă Portugalia, Spania, Italia și Austria în 1997, Grecia în 2000, Danemarca, Finlanda, Suedia, Islanda, Norvegia în 2001, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Ungaria, Malta, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia în 2007, Elveția în 2008, și Liechtenstein în 2011.
Trebuie precizat că doar calitatea de membru al Uniunii Europene nu garantează și aderarea la zona Schengen. Deși și-au exprimat dorința de a face parte, state precum Cipru, România, Bulgaria, Gibraltar sau Croația încă nu au fost acceptate.
Pentru România prima etapă a fost semnarea procesului de aderare în 2008 împreună cu Republica Bulgară, printr-o Declarație comună. A doua etapă a fost transmiterea răspunsurilor Chestionarului de evaluare Schengen către Grupul de Lucru pentru Evaluare, grup ce aparține de Consiliul Uniunii Europene. Ultima etapă se referă la evaluarea celor 7 domenii de interes:
-cooperarea polițienească,
-protecția datelor,
-consulate,
-frontiere maritime,
-frontiere aeriene,
-frontiere terestre,
-integrarea sistemelor SIS/Sirene (Schengen Information System / Supplementary Information Request at the National Entries).
La începutul acestui an președintele francez Emmanuel Macron a deschis ușa pentru aderarea Bulgariei și României la zona Schengen, dezvăluind planuri de reformare a zonei fără pașapoarte, inclusiv prin înființarea unui Consiliu Schengen ministerial .
6 luni mai târziu, a venit rândul cancelarului german Olaf Scholz să-și exprime public sprijinul și să dorească urgentarea aderării României și Bulgariei.
Cum era de așteptat, aprobarea de la Paris și Berlin a fost esențială pentru a duce lucrurile mai departe și pentru a influența unele state care tindeau să fie mai reticente față de acest subiect, primele care au răspuns pozitiv fiind Finlanda și Danemarca.
Parlamentul European a cerut statelor UE să permită României și Bulgariei să adere cât mai rapid posibil, deputații europeni votând cu o majoritate covârșitoare pentru a susține cererea Bucureștiului și a Sofiei, cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă și 43 de abțineri.
Suedia, un alt stat care manifesta reținere față de România și Bulgaria și-a anunțat susținerea în urma discuției dintre ministrul român de externe Bogdan Aurescu și Ardalan Shekarabi, Ministrul suedez pentru Protecție Socială.
Olanda, un alt stat care se poate opune aderării României, a afirmat prin vocea Premierului olandez, Mark Rutte că trebuie actualizate evaluările MCV precum și cele pentru sistemul SIS. Evaluarea MCV se poate realiza pentru Romania în momentul actual, dar nu și pentru Bulgaria, iar acest lucru reprezintă un impediment deoarece conform Declarației comune semnate, ambele state trebuie să intre simultan în Schengen, parlamentul olandez adoptând chiar o rezoluție prin care Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea celor două state la spațiul Schengen.
O situație mult mai complicată este dată de Austria. Vicecancelarul austriac Werner Kogler a declarat vineri că susține aderarea statelor, în ciuda declarațiilor anterioare făcute de cancelarul Nehammer și ministrul de interne Gerhard Karner. În esență Austria se opune aderării României și Bulgariei la Schengen datorită problemei cu migrația pe care o are Austria. Dar așa cum o dovedesc statisticile agențiilor europene de protecție a frontierelor, afirmațiile cancelarului austriac nu sunt întemeiate. Migrația înspre Austria are loc pe ruta balcanică, iar din cei 138,000 de persoane care solicită azil în Austria (doar în anul 2022), numai aproximativ 3% au trecut prin România.
Problema aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen rămâne clar una politică, conform Comisiei Europene la nivel tehnic Bulgaria a pus în aplicare un management puternic al frontierei cu supravegherea eficientă a frontierelor și controale sistematice, iar România are un management puternic și de înaltă calitate a frontierelor inclusiv controalele sistematice și cooperarea internațională. Lupta împotriva migrației ilegale și a traficului de ființe umane sunt două priorități în care România este activă . (Dan Scaralat)

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top