Ascensiunea partidelor de dreapta și extremă dreapta în Europa

Dan Scarlat

Începând cu 2015, un val populist de dreapta a cuprins Uniunea Europeană, nefiind exceptate state precum Suedia, Anglia, Germania sau Franța, state cu democrații bine dezvoltate atât legal cât și în mentalul colectiv.

Clasa politică europeană a reacționat cu întârziere în fața curentelor de dreapta și extremă dreapta, fie neînțelegând pe deplin însemnătatea acestora, fie sperând că ignorarea lor va duce în final la dispariția acestora. Dar în loc ca acestea să dispară, așa cum se spera, curentele de dreapta au avut succes din ce în ce mai mare în multe state europene, acestea potrivindu-se perfect situației economice și sociale, rezonând cu durerile sau criticile populației, putând chiar amenința bazele și principiile fondatoare ale Uniunii Europene[1].

Atât Bruxelles cât și mare marte din mass-media au reacționat prin încercări sporadice de minimizare a importanței și dimensiunii acestui ”nou” curent în politica europeană, ignorând o șansă importantă de a demonstra că instituțiile Uniunii Europene sunt construite pe baze democratice solide, în special în cadrul alegerilor parlamentare din 2019.

Putem spune că porțile pentru intrarea pe scena politică europeană a partidelor de dreapta sau chiar extremă dreapta au fost deschise în 2015, când în Polonia, Partidul Lege și Justiție (Prawo i Sprawiedliwosc – PiS) a câștigat alegerile guvernamentale. Se dovedea astfel că un partid de dreapta, nu unul conservator, poate obține rolul central în cadrul unui stat european (performanță repetată 4 ani mai târziu, în 2019 când PiS obținea 46% din voturi).

Un an mai târziu, deși nu au avut loc alegeri parlamentare, în Marea Britanie are loc Brexit-ul, referendumul în urma căruia Marea Britanie alege în mod democratic, deși la limită, să iasă din Uniunea Europeană. Susținătorii Brexit-ului revendicând în principal aceleași motive ca toate celelalte partide de dreapta: situația economică datorită prostului management UE, ștergerea identității naționale și înlocuirea acesteia cu doctrinele Uniunii Europene, și în principal rolul major al imigrației, care acaparează piața de lucru britanică, imigranții din Europa de Est (în principal)  fiind cei responsabili care înlocuiesc muncitorii britanici deoarece acceptă salarii mai mici pentru același tip de muncă.

După acest șoc care a reverberat în toate capitalele europene, era normal să prindă avans și altele care erau mai mult sau mai puțin în așteptare.

Astfel, în 2017, în Austria, ajunge la putere, Partidul Popular, obținând 31,6% din voturi, un alt partid de dreapta care pe toată campania electorală a pus accentul pe 3 puncte considerate esențiale:

  • Nevoia controalelor mai severe la graniță,
  • Reducerea numărului de refugiați,
  • Reducerea beneficiilor pentru imigranți, pentru a determina stoparea acestora, asta în condițiile în care , cu doar doi ani în urmă, Austria se găsea printre cele mai primitoare state în ce privește refugiații.

Se observă clar cum și în acest caz, imigrația reprezintă punctul nevralgic atins de Partidul Popular.

În Franța, Frontul Național, în frunte cu Marine Le Pen, și-a adjudecat 33,90% din sufragiile electorale în urma alegerilor prezidențiale din 2017, o creștere vertiginoasă față de alegerile din 2012, când obținea locul 3 cu 17,9%. Programul ei de campanie a prioritizat interesele naționale ale Franței, precum și o ieșire din zona euro, încercând să sublinieze importanța securității în fața migrației dar și problemele sociale și economice în domenii cum ar fi securitatea granițelor și prioritatea statului de drept francez în fața politicilor votate la Bruxelles.

Deși a pierdut și în 2012 și 2017, aceasta a fost foarte aproape de o victorie istorică în 2022, când Emmanuel Macron a învins-o din nou pe Le Pen în turul prezidențial câștigând 58,6% din voturi, iar Marine Le Pen, atingând scorul de 41,5%, cursa prezidențială din Franța 2022, dând cele mai mari emoții capitalelor europene și Bruxelles-ului.

Situația este mai stabilă în Germania, unde Alternative fur Deutchland (Alternative for Deutchland – AfD) deși a obținut 13% la alegerile din 2017, în cadrul alegerilor regionale din North Rhine Westphalia (conmsiderate alegeri federale în miniatură, Uniunea Creștină Democratică a Germaniei și Partidul Social Democrat German, conduc detașat, AfD nu a obținut nici măcar 5%. Cu toate acestea plaja electorală a AfD-ului este mai importantă decât 5%, deoarece în special în partea de est a Germaniei, în fosta Republică Democrată Germană.

Suedia este un alt stat care deși putea fi considerat un Mecca pentru imigranții din Turcia, Siria, Afganistan, Pakistan, în prezent coaliția de guvernare formată din Partidul Social Democrat Suedez, Creștini Democrați și Liberali, pot guverna cu ajutorul Partidului Democrat Suedez (partid de dreapta cu origini neo-naziste), acesta devenind în urma alegerilor din 2022, al doilea partid ca mărime, surprinzând toate cancelariile europene.

În Italia, alegerile din 25 septembrie 2022 nu au făcut decât să continue trendul existent în Europa. Georgia Meloni, liderul partidului Frații Italiei (Fratelli d’Italia) a devenit, noul Prim-ministru al Italiei, și în același timp primul prim-ministru de extremă dreapta după Mussolini[2]. Migrația, problema favorită a politicienilor populiști, este de asemenea punctul central în cadrul viitoarelor politici FdI, în trecut fiind sugerată chiar o posibilă blocadă în zona de nord a Africii pentru a putea oprii imigranții dar și pedepse dure pentru ONG-urile care operează vase de salvare pe mare și transportă în siguranță, în Italia, imigranți. Eforturile de a bloca navele de salvare de la andocare în porturile italiene ar putea provoca dispute legale, iar dacă Meloni va reuși să întrerupă căile de acces către Italia, acest lucru nu înseamnă că migrația va fi oprită, ci doar că aceasta va fi îndreptată către alte state, cum ar fi Spania așa cum s-a întâmplat când Matteo Salvini, liderul partidului Liga, a fost Ministru de Interne, între 1 iunie 2018 și 5 septembrie 2019.

Ungaria devine de asemenea un ”bastion” pentru partidele de dreapta și chiar extremă dreapta, Fidez, partidul condus de Viktor Orban câștigând pentru a doua oară consecutiv alegerile, iar în 2022 a obținut un scor record de 54,13% din voturi, cel mai mare procentaj obținut de orice partid de la căderea comunismului în 1989.

În 2023 în Finlanda vor avea loc alegeri parlamentare, iar în prezent, partidul Finlandez, de extremă dreapta situându-se pe locul secund în Parlament, datorită alegerilor din 2015, și pe locul 3 în preferințele alegătorilor conform ultimelor sondaje[3].

După cum se poate observa punctul comun al acestor partide de dreapta care obțin procente din ce în ce mai mari la alegeri este în principal imigrația. Este posibil ca Uniunea Europeană să fi făcut unele erori în tratarea acestei probleme, obligând statele membre să accepte imigranți, de cele mai multe ori peste limita de ”absorbție” a statelor. Diferențele culturale pot fi atenuate atunci când sunt în număr mic sau statele membre au programe bine întocmite de acceptare și asimilare, dar acestea sunt diferite de la stat la stat, nu numai în funcție de dorințele politice sau naționaliste ale diverselor partide, dar în principal în funcție de puterea economică a statului.

Chiar și în condiții optime, se dovedește imposibil să accepți un număr mare de imigranți deoarece asimilarea acestora devine imposibilă în principal datorită tendințelor acestora de a-și păstra propriile valori culturale, care uneori pot intra în contradicție cu cele ale statului gazdă, iar cu cât este mai mare numărul imigranților, cu atât sunt mai mari șansele să apară fricțiuni la nivelul societății, în special, acestea devenind teren ”fertil” pentru tendințele naționaliste sau extremiste.

 

 

[1] Understanding Europe’s shift to the right – POLITICO

[2] After election win, Meloni expected to change Italy’s migration policy – The Washington Post

[3] POLITICO Poll of Polls — Finnish polls, trends and election news for Finland – POLITICO

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top