Materializarea liniilor de acțiune ale grupului PPE ca răspuns la invazia și agresiunea rusă din Ucraina

Manoela Popescu

Se cunoaște faptul că, la 24 februarie 2022, Rusia invadează Ucraina, provocând astfel, în mod nejustificat, un război dureros (o crimă internațională asupra Ucrainei), haos și distrugeri, precum și schimbări ale realității geopolitice și socio-economice din Europa. Demonstrând o mare rezistență și incredibilă forță de apărare, Ucraina refuză să-i permită Rusiei să-și atingă obiectivele inițiale ale războiului, chiar și atunci când aceasta îi anexează teritoriile în urma unor false referendumuri (cele 4 regiuni din Ucraina: Zaporijjia, Herson, Lugansk și Donețk). În acest context, Uniunea Europeană a reacționat rapid și decisiv, introducând sancțiuni fără precedent care au lovit Rusia și Belarus. Potrivit grupului PPE, toate analizele indică faptul că acest război va fi unul de durată și care va solicita eforturi umane, materiale și financiare deosebit de grele atât din partea Ucrainei cât și a statelor membre UE. Prin urmare, grupul PPE apreciază că pierderile pe care comunitatea internațională le provoacă deja regimului rus trebuie să crească și mai mult pentru a ajuta la încheierea războiului cât mai curând posibil.

În acest context, grupul PPE considera încă de la începutul lunii aprilie că principalele linii de acțiune ca răspuns imediat la agresiunea Rusiei sunt livrarea de arme de către UE și statele membre, crearea de coridoare umanitare sigure pentru civili, noi sancțiuni pentru Rusia, sprijinirea Ucrainei de a deveni membru UE cu drepturi depline, un fond al Planului Marshall pentru reconstruirea Ucrainei după război, proceduri judiciare în cadrul dreptului internațional pentru investigarea și urmărirea penală, dar și susținerea reconstrucției Ucrainei.

În ceea ce privește livrarea de arme de către UE și statele membre pentru a ajuta Ucraina să se apere, grupul PPE considera că UE ar trebui să utilizeze în continuare Facilitatea europeană pentru pace și toate celelalte mijloace posibile pentru a ajuta la furnizarea de arme.

Coridoarele umanitare sigure sunt create pentru civilii care fug de atacuri și pentru a stimula rețelele UE de ajutor umanitar în Ucraina (combustibil, alimente, medicamente, generatoare de energie și campusuri mobile). În mod similar, potrivit grupului PPE, coridoarele terestre verzi trebuie să fie deschise pentru a aduce în Ucraina tot ceea ce este necesar pentru creșterea producției agricole (de exemplu, pesticide, îngrășăminte) și pentru a scoate din Ucraina toate produsele agricole care pot fi încă exportate.

Sancțiunile împotriva Rusiei s-au succedat încă din primele zile ale agresiunii ruse în Ucraina. Astfel, încă de la recunoașterea de către Rusia la 21 februarie 2022 a zonelor controlate neguvernamental ale regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina și invazia nejustificată și neprovocată a Ucrainei la 24 februarie 2022, UE a impus o serie de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Sancțiunile includ măsuri restrictive direcționate (sancțiuni individuale), sancțiuni economice și măsuri diplomatice. Scopul sancțiunilor economice este de a impune Rusiei consecințe grave pentru acțiunile sale și de a contracara efectiv capacitatea Rusiei de a continua agresiunea. Sancțiunile individuale vizează persoanele responsabile cu sprijinirea, finanțarea sau implementarea acțiunilor care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei sau care beneficiază de astfel de acțiuni. Desigur, aceste sancțiuni ale UE nu au impact asupra siguranței alimentare și afectează doar comerțul bilateral dintre UE și Rusia, nu și comerțul internațional. Mai mult decât atât, sancțiunile UE exclud în mod explicit aprovizionarea cu alimente și îngrășămintele: exporturile de alimente rusești către piețele mondiale nu fac obiectul nici unei sancțiuni. Oricine poate folosi, cumpăra, transporta și obține produse alimentare și îngrășăminte din Rusia. De asemenea, restricțiile la importul anumitor îngrășăminte pe bază de potasiu se aplică numai produselor importate în UE și nu afectează exporturile acestor produse către Ucraina din UE sau Rusia. (https://www.consilium.europa.eu).

Conform grupului PPE noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei se impuneau imediat. Grupul PPE solicitând un embargo complet imediat asupra importurilor rusești de petrol, cărbune, combustibil nuclear și gaze (astfel încât Nord Stream 1 și 2 să fie complet abandonate) și un plan pentru a asigura în continuare securitatea aprovizionării cu energie a UE pe termen scurt. Două luni mai târziu, în iunie 2022, Consiliul a adoptat un al șaselea set de sancțiuni care interzice în special achiziționarea, importul sau transferul de țiței și anumite produse petroliere din Rusia către UE. Restricțiile aplicându-se treptat: în termen de șase luni pentru țiței și în opt luni pentru alte produse petroliere rafinate.

Grupul PPE cerea și ca băncile rusești implicate în comerțul cu petrol și cărbune să fie deconectate de la sistemul SWIFT. Acesta este un serviciu de mesagerie care facilitează foarte mult schimbul de informații între bănci și alte instituții financiare. SWIFT conectează peste 11.000 de entități din întreaga lume. Astfel, în prezent, zece bănci rusești și patru bănci din Belarus, datorită deconectării de la sistemul SWIFT, nu mai pot să efectueze sau să primească plăți internaționale folosind sistemul SWIFT. De asemenea, Uniunea Europeană a interzis toate tranzacțiile cu Banca Centrală a Federației Ruse referitoare la gestionarea rezervelor și activelor respectivei bănci centrale. În urma înghețării activelor sale, banca centrală nu mai are acces la activele pe care le-a stocat în băncile centrale și instituțiile private din UE.

Referitor la solicitarea de către grupul PPE ca statele membre să refuze accesul în toate porturile UE pentru navele a căror ultima sau următoarea escală este în Rusia, trebuie precizat faptul că UE și-a închis porturile pentru întreaga flotă comercială rusă, care numără peste 2.800 de nave. Însă măsura nu afectează navele care transportă energie, produse farmaceutice, medicale, agricole și alimentare și ajutor umanitar. De asemenea, măsura nu se aplică navelor care au nevoie de asistență care caută un loc de refugiu și nici navelor care efectuează apeluri de urgență din motive de siguranță maritimă sau pentru a salva vieți pe mare. Toate statele membre fiind de acord cu grupul PPE că „Infrastructura noastră nu poate fi folosită pentru a alimenta o mașină de război” (https://www.eppgroup.eu).

Potrivit grupului PPE, toate aceste sancțiuni împotriva Rusiei vor fi ridicate numai atunci când ultimul soldat al forțelor de ocupație părăsește teritoriul ucrainean conform unui acord încheiat cu guvernul constituțional ucrainean.

O altă linie de acțiune avută în vedere de grupul PPE ca răspuns la amenințarea Rusiei a fost din categoria sancțiunilor, cu referire directă la expulzarea ambasadorilor ruși staționați în țările lor pentru a minimiza prezența diplomatică a Rusiei și la introducerea de sancțiuni împotriva Belarusului (care să le reflecte pe cele introduse împotriva Rusiei). Ca atare, UE a sancționat 116 entități și 1.239 de persoane (ținând cont și de sancțiunile individuale care au fost deja impuse anterior în urma anexării Crimeei în 2014). Pe lista sunt președintele Rusiei, Vladimir Putin, ministrul rus de externe Serghei Lavrov, fostul președinte pro-rus al Ucrainei Viktor Ianukovici, oligarhi legați de Kremlin, precum Roman Abramovici, 351 de deputați ai Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului) care au votat în favoarea recunoașterii Donețkului și Luganskului la 15 februarie 2022, membri ai Consiliului Național de Securitate, politicieni locali precum primarul Moscovei, oficiali de rang înalt și militari, oameni de afaceri proeminenți (adică oameni activi în industria siderurgică rusă și alții care furnizează servicii financiare, produse și tehnologii militare statului rus), precum și propagandiști și actori de dezinformare, dar și alte persoane care au legături cu susținerea războiului rus (https://www.consilium.europa.eu).

Una dintre liniile politice de acțiune susținută de grupul PPE ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei este cea referitoare la statutul de candidată la UE a Ucrainei. Potrivit grupului PPE, ca urmare a cererii oficiale de aderare la UE a Ucrainei, depusă la 28 februarie 2022, și a concluziilor Consiliului European din 10 și 11 martie 2022, care a constatat că Ucraina aparține familiei europene, instituțiile europene ar trebui să depună eforturi pentru realizarea promisiunea de a acorda Ucrainei fără întârziere statutul de candidat. De asemenea, grupul PPE aprecia că ar trebui să depună eforturi pentru integrarea sa accelerată în piața unică a UE, conform formulei „totul în afară de instituții” și pe linia Acordului de asociere. Mai mult decât atât, grupul PPE condamnând ferm invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia, sprijină aderarea Ucrainei la UE. De altfel, atât prin Rezoluția privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei cât și prin Declarația convenită de liderii grupurilor politice din PE (așa cum a propus președintele grupului PPE, Manfred Weber), grupul PPE solicita ca „instituțiile UE să depună eforturi pentru acordarea statutului de candidat UE Ucrainei, în conformitate cu articolul 49 din tratat și pe baza meritului”. Considerând că „Agresiunea nejustificată, neprovocată și barbară a Rusiei față de un stat suveran este un punct de cotitură în istoria europeană și, ca atare, necesită acțiuni și decizii adecvate”, grupul PPE a susținut că „dedicarea și determinarea ucrainenilor de a se apăra merită cel mai înalt respect și cel mai înalt sprijin din partea întregii lumi democratice”. De aceea, grupul PPE a insistat întotdeauna ca răspunsul UE să se ridice la nivelul sacrificiului lor. Pe lângă orice ajutor imediat, grupul PPE a solicitat instituțiilor UE să depună eforturi pentru acordarea statutului de candidat la UE, așa cum este prevăzut de tratatele UE și, de asemenea, să facă tot posibilul pentru a continua să lucreze pentru integrarea Ucrainei în piața unică a UE, așa cum este prevăzut în Acordul de Asociere. Iar înainte de întrunirea liderilor UE de la sfârșitul lunii iunie a.c., în Declarația grupurilor politice din Parlamentul European se precizează cu tărie că Parlamentul dorește ca Ucrainei să-i fie acordat de către Consiliul European (statele membre) statutul de candidată la UE. De altfel, grupul PPE a susținut în mod constant eforturile de a acorda țării statutul de țară candidată la UE (https://www.eppgroup.eu).

Pe lângă toate aceste linii politice de acțiune, ca răspuns la invazia Ucrainei de către Rusia, grupul PPE susținea crearea unui fond al Planului Marshall pentru reconstruirea Ucrainei după război. Potrivit grupului PPE, fondul ar trebui să fie generos și finanțat de UE, de statele membre, de contribuțiile donatorilor și de compensarea Rusiei pentru daunele de război, inclusiv acele bunuri rusești confiscate/sechestrate ca urmare a sancțiunilor în conformitate cu dreptul internațional.

Însă abia la Conferința de la Berlin privind reconstrucția Ucrainei de marți, 25 octombrie 2022 (a doua conferință internațională privind reconstrucția Ucrainei după conferința de la Lugano (Elveția) din perioada 4-5 iulie 2022, care a dus la adoptarea declarației de la Lugano) președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul german Olaf Scholz au cerut ca un Plan Marshall să fie pus în aplicare. Potrivit ultimelor estimări ale Școlii de Economie din Kiev, invazia rusă a dus la pagube de peste 127 de miliarde de dolari, iar o evaluare comună a Băncii Mondiale, a Comisiei Europene și a guvernului ucrainean de la începutul lunii septembrie a stabilit costul reconstrucției Ucrainei la aproximativ 349 de miliarde de dolari. Conferința a fost tocmai despre crearea unui nou Plan Marshall pentru secolul 21. Însă nu au fost oferite detalii suplimentare cu privire la ce formă ar trebui să ia acest nou Plan Marshall, în afară de faptul că ar trebui să fie realizat împreună cu membrii G7 și că transparența financiară era o condiție prealabilă. La respectiva Conferință (Conferința internațională de experți privind redresarea, reconstrucția și modernizarea Ucrainei), experți din Ucraina, guvernele G7 și instituțiile UE au discutat despre sursa finanțării noului Plan Marshall, precum și despre modul cel mai eficient de utilizare a fondurilor. De asemenea, s-a precizat că acum este în interesul UE să ajute Ucraina, deoarece țara este acum candidată la aderare și apără interesele blocului. Cu toate acestea, UE a întârziat cu asistența financiară efectivă a Ucrainei, iar din cele 9 miliarde de EUR în asistență macrofinanciară promisă în luna mai 2022, statele membre ale UE au reușit să cadă de acord doar cu privire la distribuirea a 6 miliarde de EUR până la sfârșitul lunii octombrie (https://www.euractiv.fr).

În timpul Conferinței, președintele Volodymyr Zelensky a cerut comunității internaționale 38 de miliarde de dolari în 2023 pentru a compensa deficitul bugetar al țării sale. Premierul ucrainean, Denys Chmyhal, solicitând un ajutor de urgență de 17 miliarde de EUR „pentru a proteja ucrainenii de un dezastru umanitar și pentru a proteja Europa de un tsunami creat de un val de refugiați”. În acest context, Ursula von der Leyen a reiterat angajamentul de 1,5 miliarde de EUR pe lună din partea Uniunii Europene, sperând că Statele Unite vor lua un angajament similar (https://www.rfi.fr). De fapt, UE s-a angajat să furnizeze 18 miliarde de EUR Ucrainei anul viitor, aproape 1,5 miliarde de EUR pe lună, ca parte a planului său „Reconstruiți Ucraina”. Însă Ucraina a anticipat un prim plan de reconstrucție pe termen scurt, intitulat „Recuperare rapidă”, estimat la 17 miliarde de EUR, dintre care 3,4 miliarde sunt deja necesare până la sfârșitul anului 2022 (https://fr.euronews.com). Marea Britanie a fost nominalizată pentru a găzdui următoarea Conferință de Reconstrucție a Ucrainei, programată pentru mijlocul anului 2023.

De asemenea, grupul PPE consideră că sunt necesare proceduri judiciare în cadrul dreptului internațional pentru investigarea și urmărirea penală a oricăror fapte care sunt calificate din punct de vedere juridic drept crimă de război, iar Vladimir Putin și Alexander Lukașenko să fie considerați drept „criminali de război”. În Propunerea de Rezoluție privind lupta împotriva impunității pentru crimele de război din Ucraina, din 13 mai 2022, instituțiile și statele membre ale Uniunii sunt invitate să ia toate măsurile necesare în cadrul instituțiilor și procedurilor internaționale, astfel încât Vladimir Putin și Alexander Lukașenko să fie urmăriți penal pentru crime de război și crime împotriva umanității.

Cum atacul militar lansat pe 24 februarie a depășit, prin amploarea sa, brutalitatea și consecințele sale globale, orice a cunoscut acest continent de la al Doilea Război Mondial este clar că acest război este despre valori și este responsabilitatea comună a tuturor de a susține valorile universale ale libertății, independența, egalitatea și umanitatea. În acest context, eforturile materializate ale grupului PPE aduc lumină în întunericul creat de un război nefast pentru întreg mapamondul.

 

 

Share on facebook
Facebook
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on twitter
Twitter
Share on email
Email
Share on print
Print

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top