Manoela Popescu
Războiul de agresiune al Rusiei are un impact semnificativ asupra cetățenilor și asupra economiei UE, în special printr-o creștere dramatică a prețurilor la energie și alimente. În același timp, conflictul armat ruso-ucrainean cauzează suferințe imense populației Ucrainei și constituie un atac direct asupra valorilor noastre europene. Astfel, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și utilizarea ca armă a aprovizionării cu energie fosilă pentru a diviza UE au accentuat dramatic instabilitatea existentă pe piața energiei.
De fapt, încă din 2020, înainte de începerea spiralei creșterii prețurilor, aproximativ 36 de milioane de europeni nu puteau să își încălzească locuințele în mod adecvat, iar peste 50 de milioane de gospodării din UE se confruntă deja cu sărăcie energetică. Această provocare majoră va fi agravată și mai mult de actuala criză energetică, ceea poate duce la întârzieri în accesul la satisfacerea nevoilor de bază, la îngrijire, educație și asistență medicală, în special pentru copii și tineri. Iar tranziția energetică și cea digitală vor mări substanțial cererea pentru anumite tipuri de materii prime, iar UE depinde de un număr mic de țări și companii pentru aprovizionarea sa cu materiile prime respective (https://www.europarl.europa.eu).
Întreg mapamondul se întreabă cum vor supraviețui cei care se confruntă cu sărăcia energetică în această iarnă și al cărui număr este în creștere. Toate statele membre UE au avertizat asupra pericolului în care se află cetățenii lor. Spre exemplu, autoritatea rețelei federale germane a avertizat asupra gravității situației dacă consumul de gaz nu scade, din cauza consumului mare de gaze în uz casnic, în ciuda temperaturilor blânde. Într-adevăr, deși rezervele germane de gaze sunt pline în proporție de 92%, înlocuirea celor aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe care țara i-a importat din Rusia în fiecare an este o provocare dificil de surmontat. Sezonul de încălzire din Germania a început cu o perioadă rece în septembrie, urmată de o perioadă de temperaturi mai blânde. La începutul acestei luni, Klaus Müller, directorul Agenției Federale de Rețea (Bundesnetzagentur) sublinia că „situația poate deveni foarte gravă dacă nu reducem semnificativ consumul de gaze”. Potrivit datelor agenției, consumul de gaz al gospodăriilor, în principal pentru încălzire, a depășit cu 10% media multianuală, în timp ce onsumul industriei este cu doar 2% sub media multianuală. Unii experți consideră că perioadele de frig din Europa ar constitui motive de optimism în ceea ce privește consumul de gaze pentru încălzirea locuințelor. Însă Klaus Müller respinge ipoteza dat fiind faptul că, deși comparațiile de temperatură sunt relevante pentru a explica consumul, totuși, nu este o modalitate de a evita consumul de gaz. La sfârșitul lunii septembrie a fost lansată o platformă digitală pentru gaze, pe care trebuie să se înregistreze în jur de 2.500 de consumatori. Pe baza datelor furnizate, Agenția Federală de Rețea (Bundesnetzagentur) ar trebui să facă arbitraje în alocarea gazelor în caz de penurie (https://www.lemonde.fr).
În această situație, Comisia Europeană a decis să intervină pe piața energetică cu o propunere de regulament al Consiliului privind un instrument de urgență în domeniul energiei electrice și o contribuție de solidaritate a sectorului combustibililor fosili. Această propunere de regulament se bazează pe articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ca atare, propunerea necesită un vot cu majoritate calificată în Consiliu pentru a fi aprobată, iar adoptarea sa va depinde de procedurile interne ale Consiliului. Având în vedere situația de urgență, statele membre și-au exprimat deja intenția de a lucra rapid la propunerile preconizate ale Comisiei.
Însă, de la începutul lunii septembrie, întâlnirile dintre miniștrii europeni ai energiei s-au succedat fără nici un progres real în ceea ce privește subiectul prețurilor gazelor și energiei electrice. Cel desfășurat din nou marți, 25 octombrie, la Luxemburg, nu a făcut excepție de la regulă. Deși, joi, 20 octombrie, șefii de stat și de guvern europeni, reuniți la Bruxelles, au cerut în mod clar Comisiei să facă propuneri mai specifice. Cei 27 se tem că o creșterea în continuare a prețurilor hidrocarburilor va arunca Europa în recesiune și va alimenta periculos tulburările sociale care mocnesc deja de ceva vreme (https://www.contexte.com).
Măsurile propuse de Comisie au un caracter extraordinar și, prin urmare, trebuie să fie limitate în timp. Astfel, instrumentul de urgență în domeniul energiei electrice trebuie să se aplice cel târziu la 1 decembrie 2022 și până la 31 martie 2023. Comisia s-a angajat să efectueze o revizuire a instrumentului de urgență în domeniul energiei electrice până la 28 februarie 2023, ținând seama de situația aprovizionării cu energie electrică și de prețurile energiei electrice în întreaga UE, și să prezinte Consiliului un raport privind principalele constatări ale acestei revizuiri (https://ec.europa.eu).
Însă, contribuțiile de solidaritate ale sectorului combustibililor fosili se vor aplica timp de un an de la intrarea în vigoare. Comisia va efectua o revizuire până la 15 octombrie 2023, având în vedere situația generală a sectorului combustibililor fosili și profiturile excedentare generate, și va prezenta Consiliului un raport privind principalele constatări ale acestei revizuiri. Propunerea de regulament al Consiliului conține obligații de raportare periodică, începând cu 1 decembrie 2022, prin care Comisia va monitoriza adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor de către statele membre. În mod evident, această monitorizare periodică este importantă pentru a menține funcționarea și integritatea pieței interne a UE, deoarece piețele energetice transfrontaliere funcționale sunt esențiale pentru a asigura securitatea aprovizionării într-o situație de penurie (https://ec.europa.eu).
Întrebarea este cât de mult vor putea să economisească entitățile fizice și juridice la facturile energetice prin intermediul acestor măsuri? Comisia a estimat că statele membre ar putea să colecteze anual până la 117 miliarde EUR din plafonul temporar al veniturilor propus în cazul producătorilor de energie electrică. Veniturile excedentare colectate vor trebui canalizate de statele membre către consumatorii finali de energie electrică, privați sau comerciali, care sunt expuși la prețuri ridicate. Iar aceste venituri pot fi utilizate, potrivit Comisie, pentru a oferi sprijin pentru venit, investiții în surse regenerabile de energie, eficiență energetică sau tehnologii de decarbonizare. Sprijinul acordat trebuie să asigure menținerea unui stimulent pentru reducerea cererii, iar deciziile privind redistribuirea exactă vor fi luate la nivel național, în conformitate cu principiile stabilite în regulament.
În mod firesc, valoarea exactă a veniturilor pentru fiecare stat membru va depinde de cantitatea de energie electrică generată de tehnologiile inframarginale din țara respectivă și de nivelul prețurilor la energie electrică în perioada de aplicare a acestor măsuri. Veniturile vor varia în funcție de mixul energetic și de modul în care sunt concepute schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile din fiecare stat membru.
La nivelul acestui an, contribuția temporară de solidaritate bazată pe profiturile excedentare impozabile realizate de întreprinderile energetice din sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și al rafinăriilor din UE ar putea aduce venituri publice estimate de 25 miliarde de EUR, care urmează să fie redistribuite de statele membre sub rezerva respectării dreptului Uniunii. Conform propunerii Comisiei, aceste profituri trebuie să revină gospodăriilor și întreprinderilor, inclusiv industriilor mari consumatoare de energie, pentru a atenua efectele prețurilor la energie care se mențin ridicate, pentru a reduce consumul de energie și pentru a spori autonomia energetică a UE.
Se cunoaște deja faptul că o parte importantă a propunerii Comisiei se referă la faptul că reducerea cererii în sectorul energiei electrice poate contribui, de asemenea, la reducerea prețurilor, prin reducerea nevoii de centrale electrice costisitoare pe bază de gaz pentru a satisface cererea.
Dar cum trebuie să își reducă cererea de energie electrică statele membre? În propunerea Comisiei, instrumentul de urgență în domeniul energiei electrice combină o reducere globală a cererii de energie electrică din partea tuturor consumatorilor, punând accentul pe reducerea cererii în timpul orelor de vârf tarifar. În conformitate cu propunerea făcută de Comisie, statele membre trebuie să acționeze pentru punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a consumului total de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023. Toți consumatorii pot contribui, inclusiv cei care nu dispun încă de sisteme sau dispozitive de contorizare inteligentă care să le permită să își ajusteze consumul în timpul zilei. Mai mult, pentru a viza în mod specific orele în care consumul de energie electrică este cel mai scump, respectiv atunci când gazul stabilește, în general, prețul marginal, Comisia propune o obligație de reducere cu cel puțin 5% a consumului brut de energie electrică în timpul orelor de vârf tarifar selectate, acoperind cel puțin 10% din orele din fiecare lună, când se preconizează că prețurile vor fi cele mai ridicate. Această obligație ar avea ca rezultat selectarea, în medie, a 3-4 ore pe zi, care ar corespunde în mod normal orelor de vârf de sarcină, dar poate include, de asemenea, ore în care se preconizează că producția de energie electrică din surse regenerabile va fi scăzută, fiind nevoie de producția de la centrale marginale pentru a acoperi cererea. Astfel, în ansamblu, se poate obține o reducere a consumului de gaze estimată la aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi timp de 4 luni. Aceasta reprezintă o reducere a consumului de gaze utilizate pentru producerea de energie electrică cu aproximativ 4% în sezonul de iarnă, în întreaga UE. Desigur, fiecare stat membru trebuie să-și identifice orele de vârf ale cererii de pe piața lor. De asemenea, statele membre au libertatea de a alege măsurile adecvate pentru a atinge reducerea preconizată a cererii, cu condiția ca ele să fie în conformitate cu normele relevante ale UE privind concurența și piața energiei electrice (https://ec.europa.eu).
Cum va funcționa plafonarea veniturilor excedentare ale producătorilor de energie electrică cu costuri marginale mai mici? Plafonul propus vizează recuperarea veniturilor excedentare de la producătorii de energie electrică cu costuri marginale mai mici, așa-numitele „tehnologii inframarginale”. Printre acestea se numără sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul. Astfel de producători de energie electrică au înregistrat câștiguri financiare neașteptat de mari în ultimele luni. Prin stabilirea unui plafon la nivelul UE de 180 de EUR pentru veniturile realizate pe piață per MWh de energie electrică produsă, Comisia intenționează să reducă la minimum impactul pe care îl au în prezent sursele marginale costisitoare care stabilesc prețurile, cum ar fi cărbunele sau gazul, asupra prețului final al energiei electrice, asigurând în același timp un randament rezonabil al investițiilor pentru tehnologiile vizate. Conceput să se aplice până la 31 martie 2023, plafonul veniturilor în întreaga UE este necesar pentru a asigura funcționarea pieței interne a energiei electrice, deoarece permite menținerea concurenței bazate pe prețuri între producătorii de energie electrică. Astfel că, veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre în momentul decontării tranzacțiilor sau ulterior și vor trebui redistribuite către gospodării, întreprinderi și industrie, în general, respectiv către acele entități expuse la prețuri ridicate la energia electrică. De asemenea, propunerea de regulament prevede posibilitatea de a partaja veniturile excedentare între statele membre care fac schimburi comerciale cu energie electrică. Regulamentul impune ca astfel de acorduri să fie încheiate până la 1 decembrie 2022 în situațiile în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru sunt mai mari sau egale cu 100 % în comparație cu țara exportatoare principală (https://www.lemonde.fr).
În plus, Comisia a propus o contribuție excepțională de solidaritate din partea întreprinderilor din sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și al rafinăriilor, pentru a se asigura că întregul sector energetic își plătește în mod echitabil cota care îi revine în aceste vremuri dificile. Astfel, această contribuție de solidaritate vine să completeze plafonul veniturilor și vizează profiturile excedentare pe care industria combustibililor fosili le-a realizat ca urmare a crizei energetice. Ea va fi colectată de statele membre pe profiturile din 2022 care depășesc o creștere de 20% față de profiturile medii din ultimii trei ani, la o rată de cel puțin 33% (https://ec.europa.eu). Statele membre vor fi responsabile cu colectarea contribuției de solidaritate și cu redistribuirea profiturilor sub rezerva respectării dreptului UE. La fel, veniturile provenite din contribuția de solidaritate trebuie utilizate pentru a sprijini financiar gospodăriile, în special gospodăriile vulnerabile, și întreprinderile profund afectate. Trebuie precizat faptul că această propunere a Comisiei este o măsură excepțională de atenuare a impactului crizei energetice asupra gospodăriilor și întreprinderilor din întreaga UE. Aceasta deoarece statele membre trebuie să se concentreze, în special, asupra celor mai afectați de creșterea prețurilor la energie. Iar printre aceștia se numără gospodăriile vulnerabile și întreprinderile mari consumatoare de energie sau cei care resimt presiunea accelerării tranziției verzi.
Referitor la autonomia statelor membre, potrivit propunerii Comisiei, statele membre își păstrează dreptul de a introduce măsuri mai ambițioase atât în ceea ce privește reducerea cererii, cât și limitarea veniturilor producătorilor de energie electrică, atât timp cât acestea sunt proporționale, nu denaturează funcționarea piețelor angro de energie electrică, nu pun în pericol investițiile și sunt conforme cu dreptul UE.
Salutând aceste propuneri ale Comisiei Europene, în documentul de poziție al grupului PPE referitor la creșterea prețurilor energiei se solicită măsuri concrete pentru a aborda creșterea dramatică a prețurilor. Aceasta deoarece prețurile la energie și alimente, împreună cu creșterea inflației, reduce puterea de cumpărare a consumatorilor și micșorează cifra de afaceri a entităților juridice. Astfel, printre propunerile grupului PPE se numără solicitarea către statele membre să prezinte o agendă clară pentru investițiile în infrastructura energetică a UE, un plafon de preț pentru combustibilii ruși, reducerea la zero a TVA-ului pentru produsele alimentare de bază și pentru o mai bună solidaritate în întreaga UE. Vicepreședinta grupului PPE, Esther de Lange, considerând că statele membre trebuie să acționeze într-o manieră unitară și că nu se poate rezolva problema energiei dacă „toată lumea merge în direcții diferite”. De asemenea, grupul PPE solicita Comisiei Europene să reducă povara de reglementare în statele membre, „să înceteze imediat povara asupra întreprinderilor, invocând un așa-numit „moratoriu de reglementare” și să întârzie acele acte care ar crește în mod inutil costurile afacerilor deja supuse tensiunii”. De asemenea, pentru grupul PPE, este esențial ca povara creșterii prețurilor să fie ridicată de la familiile europene. În acest sens, Markus Ferber, purtătorul de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru afaceri economice și monetare preciza că statele membre ar trebui să folosească legislația UE care oferă deja statelor membre o serie de opțiuni pentru a combate prețurile ridicate, de exemplu prin reducerea taxelor energetice, accizelor și TVA-ului la alimente. În opinia purtătorului de cuvânt al grupului PPE în Comisia pentru afaceri economice și monetare „TVA zero ar trebui să se aplice fructelor, legumelor, lactate și alte produse alimentare de bază, primare în întreaga UE, în cazul în care prețurile continuă să crească în timpul iernii” (https://www.eppgroup.eu).
Deja multe state membre UE au pus în aplicare scheme de sprijin la nivel național pentru a scuti gospodăriile și întreprinderile de povara facturilor. Spre exemplu, pe 27 octombrie, guvernul francez a anunțat că va „simplifica și amplifica ajutorul vizat, deja în vigoare pentru companii”. În ceea ce privește comunitățile, executivul va prezenta un amendament la proiectul de lege de finanțare care prevede „extinderea și amplificarea plasei de siguranță pentru anul 2023”. Astfel, primul ministru francez, Elisabeth Borne, a prezentat trei noi scheme pentru afaceri și comunități, în valoare totală de „aproape 12 miliarde” de euro. Guvernul intenționează să acopere părți din factura de energie electrică pentru entitățile care nu beneficiază de scut tarifar, IMM-uri, asociații, autorități locale și instituții publice (https://www.francetvinfo.fr). Însă, toate statele membre trebuie să fie gata pregătite să facă tot ce este necesar pentru a face față creșterilor prețurilor la energie. În primul rând, statele membre trebuie să asigure accesul la încălzire și energie electrică curată și la prețuri accesibile și să evite ca cetățenii să fie obligați să aleagă între alimentație și încălzire.
