Un semnal important pentru România a venit astăzi de la Strasbourg, ceea ce ar putea însemna nu doar un pas mai aproape de admiterea în spațiul Schengen, ci chiar obținerea unui vot favorabil țării noastre, la începutul lunii decembrie, când se va desfășura Consiliul Justiției și Afaceri Interne al UE.
Într-o rezoluție cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.
Parlamentul European îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen cu atât mai mult cu cât este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al instituției europene. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.
“Eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE”, se arată în comunicatul de presă.
Potrivit listei de vot publicată de Parlamentul European, cei cinci europarlamentari din partidul premierului olandez Mark Rutte, cel care a efectual recent o vizită în România, s-au abținut la vot. Cei cinci sunt membri ai partidului olandez de guvernământ și fac parte din grupul Renew.
Prim-ministrul olandez Mark Rutte a întreprins săptămâna trecută o vizită în România și a participat alături de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă la o întâlnire organizată la Centrul de Instruire de la Cincu, Brașov, unde funcționează Grupul de luptă aliat al NATO, format din militari din Franța, Belgia și Țările de Jos.
Olanda nu este în principiu împotriva aderării [României la Schengen]. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani”, a spus Rutte în România.
Acesta continuă declarând că „în acelaşi timp, zicem noi că aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi un mecanism de colaborare şi verificare, paşii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi o să vorbim mai departe, dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”.
Din spațiul Schengen fac parte în acest moment toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE, și anume Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Nu este prima oară când eurodeputații au susținut admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Au mai făcut-o și pe 11 decembrie 2018, într-o rezoluție referitoare la „aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România: eliminarea controalelor la frontierele interne terestre, maritime și aeriene”, în care reaminteau că „toate condițiile necesare pentru aplicarea deplină a acquis-ului Schengen au fost îndeplinite de către Bulgaria și România în 2011;(…) regretă faptul că în cei șapte ani de atunci, Consiliul nu a reușit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria și România, în ciuda apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei, cât și din partea Parlamentului”. Eurodeputații au revenit și în 2020, 2021, 2022.
Însă unul dintre cei mai mari susținători ai României în Parlamentul European a fost Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, care a susţinut permanent aderarea țării noastre la spaţiul Schengen.
Preşedintele PPE, Manfred Weber, i-a îndemnat pe europarlamentarii din grupul popular să voteze în favoarea aderării în PE.
”Partidul Popular European, cel mai mare grup politic din Parlamentul European, susţine aderarea României la Spaţiul Schengen! La ultimul congres al PPE, din 1 iunie, a fost votată o rezoluţie care include susţinerea popularilor europeni pentru integrarea României, a Bulgariei şi a Croaţiei în spaţiul de liberă circulaţie. Menţiunea susţinerii PPE pentru ţara noastră a fost introdusă la propunerea delegaţiei PNL. Preşedintele PPE Manfred Weber i-a îndemnat pe europarlamentarii din grupul popular să voteze în favoarea intrării României în Spaţiul Schengen, la votul de marţi, 18 octombrie, din Parlamentul European”, se arată într-o postare publicată de PNL pe o rețea de socializare.
De altfel, PNL prezent la Congresul PPE de la Rotterdam a impus introducerea unui paragraf referitor la susţinerea aderării României la Spaţiul Schengen într-o Rezoluţie de poziţie. Paragraful introdus de delegaţia PNL prevede că ”România, Croaţia şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru a adera la spaţiul Schengen şi aşteaptă în continuare adoptarea deciziei de aderare în cadrul Consiliului. Locul Bulgariei, Croaţiei şi României este în spaţiul Schengen, mai ales acum, când ne confruntăm cu multe provocări umanitare şi de securitate la graniţele UE”.
Cu toate acestea, șansele României să intre în Schengen la finalul anului depind de un raport al Comisiei Europene asupra legilor justiției, care se așteaptă să fie pozitiv, lucru confirmat și de premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, care a declarat la Cincu că MCV-ul este esențial pentru un rezultat pozitiv pentru România. Se pare că acest raport este unul pozitiv, așa încât România are șanse reale de a adera la spațiul Schengen încă de la începutul anului viitor. Rămâne de văzut dacă rezultatul votului de pe 8 decembrie va fi cel așteptat de România. (S.N.)
