Manoela Popescu
Ca urmare a anunțului președintelui rus de pe 21 septembrie, în perioada 23-27 septembrie, în patru regiuni ale Ucrainei, controlate în întregime sau parțial de Moscova, au avut loc „referendumuri” organizate de autoritățile pro-ruse. Obiectivul fiind acela de a atașa aceste regiuni de Rusia. Președintele Rusiei afirmând că „Rusia va face totul pentru a asigura referendumurile în Donbass și în regiunile care se întorc spre Rusia” (https://www.liberation.fr). Interesant este răspunsul Kievului la demersul Moscovei: susținerea de noi progrese ale armatei sale în estul țării.
Dar care este motivul pentru care Rusia s-a grăbit să anunțe organizarea de referendumuri în cele 4 regiuni din Ucraina ocupate de armata rusă? Se pare că motivul organizării acestor referendumuri este dat de contraofensiva ucraineană de la începutul lunii septembrie (care a permis recucerirea regiunii Harkov din nord-est) și pe care Kievul vrea să o continue spre Lugansk, Donețk și Herson. De asemenea, armata ucraineană afirma că a înaintat la sud de Bakhmout, un oraș din est pe care armata rusă încearcă să-l ocupe de luni de zile fără succes. Contraofensiva ucraineană pare un motiv credibil, mai ales că, pe 21 septembrie, președintele rus, Vladimir Putin, nu doar că a anunțat alegeri în cele 4 regiuni din Ucraina, dar a și decretat mobilizarea imediată a cel puțin 300.000 de rezerviști. De asemenea, a amenințat că va folosi arme nucleare pentru a câștiga în acest război. Însă, anunțul mobilizării i-a convins pe mulți ruși să părăsească țara, fără să se poată cuantifica amploarea fenomenului (https://www.france24.com).
Evident, deși Ucraina și Uniunea Europeană denunță efectele „manipulate” ale referendumurilor, rezultatul votului nu a fost surprinzător. Autoritățile pro-Rusia din cele patru regiuni ucrainene au revendicat victoria pentru votul „da” în favoarea aderării acestor regiuni la Rusia în cadrul „referendumurilor” de anexare organizate de Moscova.
Se știe că referendumul reprezintă o întrebarea adresată cetățenilor la care aceștia trebuie să răspundă cu da sau nu. Astfel, în cele 4 regiuni din Ucraina (Zaporijjia, Herson, Lugansk și Donețk), din 23 până pe 27 septembrie, cetățenilor li s-a adresat întrebarea simplă: vrei să fii anexat la Rusia? Cu alte cuvinte, populația a fost invitată să decidă dacă dorește sau nu să fie separată de Ucraina, din care face parte în prezent, pentru a fi atașată Rusiei.
Cu toate criticile internaționale la adresa Rusiei de anexare mascată a celor 4 regiuni din Ucraina, votarea din ușă în ușă s-a desfășurat conform așteptărilor președintelui rus. Televiziunea rusă difuzând în mod repetat imagini cu alegătorii votând în urne mobile din holuri sau din curțile clădirilor. Unii oameni au votat în speranța că vor înceta bombardamentele și că vor avea pace și ordine (https://www.lejde.be).
În consecință, autoritățile pro-ruse din regiunile ucrainene Zaporizhia, Herson, Lugansk și Donețk au susținut o victorie „da” în favoarea anexării de către Rusia în timpul „referendumurilor” organizate de Moscova. Astfel, comisia electorală a regiunii Zaporijjia a afirmat că 93,11% dintre alegători au votat pentru atașarea la Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot, precizând totodată că este vorba deocamdată de rezultate preliminare. În regiunea Herson, administrația pro-Moscova a raportat că 87,05% dintre alegători au votat pentru „da”, după numărarea tuturor buletinelor de vot. Apoi au anunțat victoria și cei din Lugansk, unde comisia electorală a afirmat că 98,42% dintre alegători au votat pentru atașamentul față de Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot. Seara zilei de 27 a adus „da-ul”, comisiei electorale centrale a Republicii Populare Donețk (DNR), care a declarat că 99,23% dintre alegători au susținut atașarea acestei regiuni față de Rusia, după numărarea a 100% din buletinele de vot. Ca atare, toate cele patru regiuni ucrainene (Zaporizhia, Herson, Lugansk și Donețk), care au organizat aceste referendumuri de anexare la șapte luni de la începerea ofensivei ruse în Ucraina, s-au declarat în favoarea aderării la Rusia (https://www.rtbf.be).
Se pare că aceste 4 regiuni din Ucraina: Zaporijjia, Herson, Lugansk și Donețk, situate în extremul est al Ucrainei, la granița cu Rusia, sunt acele regiuni râvnite de Rusia de când a anexat Crimeea (regiune ucraineană revendicată de Rusia ca parte a teritoriului rus, deși acest lucru este disputat la nivel internațional) în 2014. Lugansk și Donețk formează teritoriul Donbass, care este o regiune industrială rusofilă, predominant vorbitoare de limbă rusă. Donbass este parțial controlat de separatiștii pro-ruși care s-au ridicat împotriva Ucrainei în 2014. Cele două regiuni s-au declarat „republici populare”, deși fac parte oficial încă din Ucraina. Evident, Rusia vrea să profite de prezența autorităților pro-ruse în Donbass pentru a-și atașa această regiune. Zaporizhia și Herson, celelalte două regiuni ucrainene ocupate în prezent de armata rusă, sunt două regiuni importante pentru Rusia. Aceasta deoarece Zaporizhia include cea mai mare centrală nucleară din Europa, iar ocuparea Hersonului permite rușilor să priveze Ucraina de accesul ei la Marea Neagră.
Însă, modul în care au fost desfășurate aceste „referendumuri” nu pare că a respectat transparența, libertatea și principiul democratic al votului, dat fiind faptul că, în toate cele patru regiuni, armata rusă a controlat complet referendumurile. Nu se poate spune că cetățenii și-au exprimat liberul consimțământ odată ce soldații mergeau din ușă în ușă să adune voturile. De aceea, Uniunea Europeană a calificat aceste „referendumuri” drept buletine de vot „ilegale” cu rezultate „manipulate” (https://www.lejde.be).
Până și China, cel mai apropiat partener al Moscovei, a criticat acțiunea Rusiei, cerând respectarea integrității teritoriale. Ca atare, la New York, a avut loc o întâlnire surpriză între ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, și omologul său ucrainean, Dmytro Kouleba.
Însă, toate criticile internaționale nu l-au împiedicat pe președintele rus Vladimir Putin să semneze și să oficializeze vineri, 30 septembrie, în cadrul unei ceremonii de la Kremlin, anexarea a patru regiuni ale Ucrainei pe care Moscova le ocupă total sau parțial, solicitând Kievului „încetarea imediată a ostilităților”. Președintele rus a semnat anexarea a patru teritorii ale Ucrainei la Kremlin, în fața guvernului și a deputaților ruși, oficializând anexarea în numele „dreptului la autodeterminare al popoarelor”. Mai mult chiar, în timpul discursului, Vladimir Putin a profitat pentru a critica Occidentul. În discursul său dinaintea semnării, Vladimir Putin a cerut Kievului „să înceteze imediat tragerile, toate ostilitățile și să revină la masa negocierilor”. Însă a precizat că respectivele negocieri nu vor viza rezultatele “referendumurile” de anexare condamnate de Kiev și aliații săi, precizând că „Oamenii au votat pentru viitorul nostru comun”. Președintele rus Vladimir Putin susținând că scopul este „salvarea populațiilor locale”, deoarece Kievul a orchestrat, potrivit acestuia, un „genocid” al vorbitorilor de limbă rusă în Ucraina (https://www.rtbf.be).
Mai mult decât atât, Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU privind anexările Rusiei în Ucraina a fost respinsă, deoarece Rusia și-a folosit dreptul de veto. Cu toate că subsecretarul general al Afacerilor Politice Rosemary DiCarlo declara că „..Organizația Națiunilor Unite rămâne pe deplin angajată față de suveranitatea, unitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”. Iar mai mulți membri ai Consiliului de Securitate au denunțat încă o dată „parodiile referendumurilor”, în frunte cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina, numind referendumurile false ca fiind o încălcare a dreptului internațional și precizând că “Referendumurile trucate, retorica nucleară, combinate cu mobilizarea forțelor armate din Rusia. Toate acestea constituie o escaladare gravă a conflictului” (https://fr.euronews.com).
Rezoluția de condamnare a referendumurilor false, pusă pe masa Consiliului de Securitate al ONU de către Statele Unite și Albania, prin care se cerea statelor membre să nu recunoască nici un statut modificat al Ucrainei, respectiv nici o pseudo-anexare a celor 4 regiuni ucrainene, și Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, nu a avut nici o șansă datorită dreptului de veto al Rusiei. Consiliul de Securitate a analizat vineri, 30 septembrie, această rezoluție de condamnare a „pseudo-anexărilor” din Ucraina. Textul a adunat zece voturi pentru, un vot împotrivă și patru abțineri. China, India, Brazilia și Gabon s-au abținut. Ca atare, președintele de sesiune, Nicolas de Rivière, ambasadorul Franței la ONU a anunțat că „Rezoluția nu este adoptată în urma votului negativ al unui membru permanent al Consiliului”. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzia, singurul care a ridicat mâna pentru a vota împotriva rezoluției, a susținut că locuitorii celor patru regiuni au ales să se alăture Rusiei prin referendum, în timp ce Kievul și occidentalii denunță votul fals. Deși China s-a abținut de la votul rezoluției, ambasadorul chinez, Zhang Jun, a precizat că Beijingul sprijină suveranitatea și integritatea teritorială „a tuturor țărilor”, motivându-și abținerea prin faptul că „Orice acțiune a Consiliului de Securitate trebuie să promoveze îmbunătățirea situației și soluționarea crizei, mai degrabă decât intensificarea conflictelor și exacerbarea confruntărilor” (https://www.france24.com).
Imediat după finalizarea „referendumurile” de anexare organizate de Moscova în regiunile ucrainene, șeful diplomației europene, Josep Borrell, le-a denunțat, calificându-le drept „ilegale”, cu rezultate „manipulate” (https://fr.euronews.com).
Ca urmare a faptului că rezoluția propusă împreună cu Albania a fost respinsă, Statele Unite au impus noi sancțiuni Rusiei, vizând sute de indivizi și întreprinderi, ca răzbunare pentru anexarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene. Astfel, trezoreria SUA a declarat că a sancționat 14 persoane legate de complexul militar-industrial, doi lideri ai băncii centrale ruse, rude ale unor înalți oficiali și 278 de membri aleși ai Parlamentului. Ca atare, persoanelor fizice sau companiilor în cauză le este interzis să-și folosească activele în Statele Unite și nu pot efectua tranzacții cu cetățeni sau entități americane. Printre cei vizați se numără viceprim-ministrul Alexander Novak, 109 membri ai Dumei (camera inferioară a parlamentului), Consiliul Federației (camera superioară) și 169 dintre membrii acesteia și guvernatorul Băncii Rusiei, Elvira Nabioullina. Washington a sancționat și rude ale vicepreședintelui Consiliului de Securitate al Federației, Dmitri Medvedev, precum și cele ale președintelui Consiliului Federației, Valentina Matviyenko. De asemenea, într-o declarație separată, Departamentul de Stat a impus restricții privind vizele pentru peste 900 de persoane, inclusiv membri ai armatei ruse și belaruse (https://www.france24.com).
De asemenea, liderii țărilor Uniunii Europene au declarat că „resping” și „condamnă” „anexarea ilegală” a patru regiuni ucrainene de către Rusia, într-un comunicat publicat vineri, 30 septembrie, acuzând totodată Moscova că pune „în pericol securitatea mondială”, chiar cu puțin timp înainte de semnarea actelor de anexare de către președintele rus Vladimir Putin. Mai mult decât atât au precizat că nu vor recunoaște „niciodată referendumurile ilegale pe care Rusia le-a organizat ca pretext pentru această nouă încălcare a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și nici rezultatele lor falsificate și ilegale”. Cei 27 sunt de acord că Herson, Zaporizhia, Donețk și Lugansk sunt regiuni din Ucraina.
Cu faptul că președintele rus Vladimir Putin amenință securitatea europeană este de acord și Giorgia Meloni, șefa așteptată a viitorului guvern italian, care a precizat că anexarea rusă a patru regiuni ucrainene „nu are nicio valoare juridică sau politică” (https://www.france24.com).
De asemenea, pe lângă statele și instituțiile europene, dar și cele internaționale, grupul PPE condamnă ferm referendumurile ilegale organizate de ocupanții ruși în Ucraina, în regiunile Donețk, Lugansk, Zaporizhzhia și Herson. Potrivit grupului PPE respectivele așa-zise referendumuri „constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional, nu sunt legitime și astfel așa-zisele lor rezultate nu au putere juridică”. Andrius Kubilius, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru Rusia, considerând că aceste referendumuri false reflectă „absurditatea și nebunia lui Putin, care este disperat să nu piardă totul”. Ca să demonstreze absurditatea organizării referendumurilor și a anexării lor la Rusia, Andrius Kubilius întreabă retoric: “Ce urmează? Referendum fals la țările baltice, Berlin și Paris?”.
De aceea, grupul PPE nu va recunoaște anexarea ilegală și nelegitimă a teritoriului Ucrainei, așa cum nu a făcut-o niciodată, și nu va recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei. Conform grupului PPE, Ucraina este un stat suveran și independent, liber să-și aleagă alianțele. Iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei constituie o crimă de agresiune și un atac împotriva ordinii politice și juridice europene și a valorilor europene, așa cum sunt consacrate în numeroase acorduri și tratate, precum și împotriva Cartei Națiunilor Unite și a întregii lumi democratice. Grupul PPE este hotărât să facă din Rusia responsabilă pentru teatrul de război creat și consecințele acestuia, considerând că doar prin unirea forțelor europene și a celor internaționale se va putea stabili un tribunal ad-hoc pentru războiul de agresiune rus. Grupul PPE precizând că „luptă în acest război împreună cu poporul ucrainean curajos care merită să trăiască în pace în propria lor țară” (https://www.eppgroup.eu).
Dacă nu ar fi tragice, referendumurile orchestrate de ocupanții ruși din cele 4 regiuni ale Ucrainei (Zaporijjia, Herson, Lugansk și Donețk), ar fi de domeniul absurdului și ar produce ilaritate. Însă, rămâne de văzut până unde duce țelul disperat al președintelui rus Vladimir Putin referitor la acest război care a creat haos și distrugere, precum și dacă puterea unită a tuturor statelor și instituțiilor (europene și internaționale) va putea opri ofensiva Rusiei.
