Dan Scarlat
Considerate, nu cu multă vreme în urmă, fenomene rare, incendiile extreme devin din ce în ce mai frecvente și durează mai mult în întreaga lume. Aceste incendii distructive sunt cauzate în principal de schimbările climatice care nu fac decât să le exacerbeze amploarea și intensitatea chiar și în lunile de iarnă (partea de sud a Europei fiind cea mai predispusă la incendii)[1].
Combinațiile dintre valurile de căldură din ce în ce mai dese și mai pronunțate, corelate cu seceta aproape ”generalizată” în această perioadă la nivel european nu fac decât să transforme incendiile de vegetație în fenomene greu de combătut nu doar la nivel regional sau statal, ci chiar la nivelul întregii Europe. Serviciile de urgență continuă lupta cu incendiile în Franța, Regatul Unit, Grecia, Spania, Italia, România și chiar Slovenia.
Sistemul european de Informații privind incendiile forestiere au declarat că 19 state se află în ”pericol extrem” din cauza incendiilor de vegetație, în timp ce state precum Franța, Spania, Portugalia se află în ”pericol foarte extrem”.
Astfel, serviciile de urgență din Spania, Grecia, Portugalia, Italia, Turcia, Regatul Unit, Franța se confruntă în prezent cu incendii care pun în pericol sănătatea și viața a mii de locuitori.
În Grecia incendiile de vegetație în munții din apropierea Atenei au forțat sute de oameni să-și abandoneze casele, incendiul izbucnind la 27 de kilometrii de capitală, extinzându-se rapid și în districtele urbane cum ar fi Penteli și Anthousa, fiind necesară intervenția a peste 485 de pompieri, 120 de mașini de pompieri precum și a 20 de avioane destinate stingerii incendiilor. Între timp, alte incendii au izbucnit în apropierea orașului Megara, aflat la aproximativ 40 de km de Atena dar și pe insula Salamina, aflată la 15 minute cu feribotul de capitală. Conform declarațiilor oficiale, de la 1 mai au fost raportate peste 2500 de incendii de vegetație doar în Grecia.
Spania, condus de un val de căldură, incendiul care a început în provincia Zamora a ars cel puțin 25 de mii de hectare, peste 6000 de persoane fiind evacuate, pompierii încercând să țină sub control incendii și în regiunile Castilia – Leon, Galivia, Aragon și Madrid, în mai multe regiuni, serviciile de urgență, epuizând capacitățile de stingere a incendiilor. Incendiul început în regiunea Zaragoza fiind în cele din urmă responsabil pentru întreruperea temporară a serviciilor feroviare care legau regiunea de Madrid, Aragon și Catalonia.
În Portugalia, incendiul început în municipiul Murca, s-a extins spre Vila Pouca și Carrazedo, afectând peste 6000 de hectare, iar cele din Leiria și Santarem distrugând 7500 hectare, forțând autoritățile locale să interzisul accesul la autostrăzile cheie deoarece vânturile puternice îngreunau eforturile serviciilor de urgență. Pe lângă pierderile economice, au existat și pierderi de vieți umane, în Spania și Portugalia, peste 1500 de persoane pierzându-și viața ca urmare a exceselor de căldură, doar în perioada 7-18 iulie.
Italia, alt stat european care se confruntă cu unele dintre cele mai mari incendii de vegetație din ultima sută de ani. Incendiul din apropierea orașului toscan Lucca distrugând peste 650 de hectare de pădure, forțând evacuarea a peste 300 de persoane și fiind responsabil de explozia unor rezervoare de gaz lichefiat. Incendiul din nordul Italiei, s-a extins până în Slovenia, iar orașul italian Trieste fiind în pericol să rămână fără energie electrică și apă.
Începând cu 12 iulie, pompierii din regiunea Gironde se luptă să stingă un incendiu care a mistuit peste 20,000 de hectare, peste 35,000 de persoane fiind evacuate. Raportat la anul 2021, incendiile din Franța au distrus cu 25% mai mult teritoriu decât în perioada similară a anului trecut, fiind cele mai dezastroase incendii de vegetație, cauzate de schimbarea climei, din istoria țării.
Nici Marea Britanie nu a fost scutită de valul de căldură și incendiile provocate de acesta, valul record de căldură care a cuprins insula, atingând 40,2°C, fiind cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată. La Londra, pompierii au fost obligați să intervină în peste 2500 de situații, în 19 iulie fiind cea mai aglomerată zi de după cel de-al Doilea Război Mondial pentru pompierii londonezi, conform primarului Londrei, Sadiq Khan[2].
Schimbările climatice contribuie ca un catalizator pentru declanșarea incendiilor de vegetație. Temperatura ridicată conduce la nu doar la creșterea riscului de incendii, dar în același timp contribuie la evaporarea umidității din plante, copaci, acestea devenind la rândul lor doar combustibil uscat care ajută la răspândirea incendiilor. Anul trecut, peste 500,000 de hectare au fost distruse la nivelul Uniunii Europene, fiind cel mai grav sezon de incendii forestiere după cel înregistrat în 2017.
Din păcate, se remarcă o tendință îngrijorătoare nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci pe tot globul, temperaturile ridicate, și evaporarea umidității la nivelul solului contribuie la extinderea incendiilor și către zone mai nordice, zone care nu sunt pregătite tradițional să facă față unor astfel de fenomene.
La nivel european, aproximativ 9 din 10 incendii au la bază factori umani, cum ar fi incendierea premeditată, grătarele sau picnicurile în natură, liniile electrice sau sticlele aruncate în natură care datorită luminii solare acționează ca o lupă, concentrând razele solare, iar dacă la acestea se adaugă temperaturile ridicate și concentrația scăzută de umiditate din sol, plante, copaci, rezultatul nu poate să fie decât unul catastrofal pentru natură, efectele fiind de domino.
[1] Wildfires raging in Europe: What, where and why? | Explainer News | Al Jazeera
[2] London Fire Brigade had busiest day since World War Two, says London mayor – BBC News
