Manoela Popescu
Explozia de cripto-active și cripto-monede de la începutul crizei pandemice a cerut insistent un cadru de reglementare. Astfel a apărut regulamentul propus privind piețele de cripto-active (Propunerea MiCA pentru „Piețe în cripto-active”) publicată în septembrie 2020. Cadrul de reglementare propus urmărea să abordeze diferite niveluri de risc, lăsând în același timp suficient spațiu pentru inovare și competitivitate, precum și pentru utilizarea tehnologiilor, inclusiv a „blockchain-ului”, deoarece activele digitale câștigă tot mai multă importanță în sistemul financiar. De fapt, regulamentul este un element al strategiei pentru finanțarea digitală pe agenda Comisiei Europene. Criptoactivele sunt deja folosite și considerate ca vectori ai unor instrumente de plată mai rapide, eficiente și mai puțin costisitoare și aflate la originea unor noi surse de finanțare, inclusiv pentru jucători mai mici, cum ar fi IMM-urile.
Cum numărul de cripto-active este în creștere, riscând să compromită încrederea jucătorilor în utilizarea lor și un tratament de reglementare incert, iar piața europeană rămâne fragmentată în funcție de realitățile naționale, scopul principal al regulamentului este de a clarifica cadrul aplicabil pentru a asigura securitatea juridică pentru investitori și consumatori, pentru a sprijini inovația și integritatea pieței, precum și pentru a garanta stabilitatea financiară.
În aceste condiții este posibilă reglementarea piețelor de cripto-active din Uniunea Europeană? Mai ales că sfera de aplicare a propunerii MiCA este relativ limitată în dreptul european, în ciuda unei definiții ample a noțiunii de „criptoactiv”. Mai ales că, armonizarea regulilor ar trebui să promoveze mobilitatea capitalului și concurența, asigurând în același timp încrederea părților interesate (investitori, consumatori) și promovând emiterea și furnizarea de servicii cripto-active în UE (http://www.bsi-economics.org).
Se cunoaște faptul că, propunerea MiCA pentru „Piețe în cripto-active” publicată în septembrie 2020 este rezultatul consultării publice deschisă în perioada 19 decembrie 2019 – 19 martie 2020, privind dezvoltarea unui cadru european pentru piețele cripto-active, lansată de Comisia Europeană (în contextul în care aceasta lucra la o nouă strategie de promovare a finanțării digitale în UE). Principalele domenii de reflecție ale Comisiei au inclus aprofundarea pieței unice pentru serviciile financiare digitale, promovarea unui sector financiar bazat pe date în UE, gestionând în același timp riscurile și asigurând condiții de concurență echitabile, îmbunătățirea cadrului de reglementare al serviciilor financiare din UE pentru a-l face mai favorabil inovației și consolidarea rezistenței operaționale digitale a sistemului financiar.
Autoritatea Piețelor Financiare (AMF) și-a construit răspunsurile la aceste domenii de reflecție ca o prelungire a muncii desfășurate de echipele sale pe cripto-active timp de 3 ani: analize exploratorii, juridice și economice privind activele digitale, lucrări de aplicare și implementare a legii, analize mai recente privind jetoanele de securitate. Ca atare, AMF propunea ca reglementarea piețelor de cripto-active din Uniunea Europeană să se bazeze pe o clasificare a cripto-activelor pe categoriile existente și, în special, pe distincția dintre cripto-activele care se califică drept instrumente financiare și cele care nu se califică în acest sens. De asemenea, AMF avea în vedere dezvoltarea la nivel european a unui nou regim pentru cripto-active care nu sunt instrumente financiare (https://www.amf-france.org).
Propunerea de reglementare a piețelor de cripto-active a fost aprobată de Parlamentul European (PE) pe 14 martie 2022, deși votul era programat inițial pentru 28 februarie 2022 (https://journalducoin.com). Comisia pentru afaceri economice și monetare și-a adoptat cu 31 de voturi pentru, 4 împotrivă și 23 de abțineri mandatul său de negociere privind noile reguli referitoare la cripto-active. Acestea urmăreau să crească încrederea consumatorilor și să sprijine dezvoltarea serviciilor digitale și a instrumentelor alternative de plată. Prevederile cheie aprobate de europarlamentari pentru emitenții și achizitorii de cripto-active (inclusiv bitcoini, jetoane de referință la active și jetoane de bani electronici) acopereau transparența, dezvăluirea, autorizarea și supravegherea tranzacțiilor. Ca atare, cu noul text adoptat de PE, consumatorii vor fi mai bine informați cu privire la riscuri, costuri și taxe. În plus, cadrul legal va sprijini integritatea pieței și stabilitatea financiară prin reglementarea ofertelor publice de cripto-active. În sfârșit, textul includea măsuri împotriva manipulării pieței și a prevenirii spălării banilor, finanțării terorismului și a altor activități infracționale (https://www.europarl.europa.eu). La acel moment, grupul PPE prin Stefan Berger, responsabil de dosar, afirma că „Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul a deschis calea către o reglementare favorabilă inovației pentru cripto-active, care poate stabili standarde în întreaga lume”. Reglementările respective fiind considerate de grupul PPE de pionierat în ceea ce privește inovația, protecția consumatorilor, securitatea juridică și înființarea de structuri de supraveghere de încredere în domeniul cripto-activelor. De asemenea, credința grupului PPE era că “Multe țări din întreaga lume vor acorda acum o atenție deosebită cadrului european pentru piețele cripto-active” (https://www.eppgroup.eu).
A urmat apoi ca Președinția Consiliului și Parlamentul European să ajungă la un acord provizoriu cu privire la propunerea privind piețele de cripto-active (MiCA), care acoperă în special emitenții de cripto-active neacoperite și așa-numitele „monede stabile”, precum și tranzacționarea. platforme și portofele în care sunt deținute cripto-active. Acest cadru de reglementare își propune să protejeze investitorii și să păstreze stabilitatea financiară, permițând în același timp inovarea și promovând atractivitatea sectorului cripto-activelor. Acest lucru va aduce mai multă claritate în Uniunea Europeană, unde unele state membre au deja propria lor legislație în ceea ce privește cripto-activele, dar fără un regim specific deja în vigoare la nivelul UE. Se poate afirma că, pentru prima dată, UE reunește cripto-active, emitenții de cripto-active și furnizorii de servicii de cripto-active într-un singur cadru de reglementare.
Regulamentul MiCA va proteja mai bine europenii care au investit în aceste active și va preveni utilizarea abuzivă a cripto-activelor, sprijinind în același timp inovația și atractivitatea UE. Mai mult decât atât, potrivit ministrului francez al Economiei, Finanțelor și Industriei și suveranitatea digitală, Bruno Le Maire, această reglementare istorică pune capăt legii junglei în domeniul cripto-activelor și confirmă rolul UE în stabilirea standardelor pentru sectoarele digitale (https://www.consilium.europa.eu).
Acordul dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European cu privire la propunerea privind piețele de cripto-active va face posibilă reglementarea acestui sector riscant. De aceea, Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a fost foarte dornică să adopte Legea MiCA privind criptomonede. De asemenea, Stefan Berger (PPE) ajungând, în numele Parlamentului European, la un acord cu reprezentanții Comisia Europeană și Consiliul European să stabilească un cadru de reglementare european pentru activele cripto (MiCA), afirma că astfel „..punem ordine în Vestul Sălbatic al cripto-activelor și stabilim reguli clare pentru o piață armonizată care va oferi securitate juridică emitenților de cripto-active, va garanta drepturi egale pentru furnizorii de servicii și va asigura standarde înalte pentru consumatori și investitorii de cripto-active, precum criptomonedele, care au ieșit din sfera de aplicare a legislației europene și de prea multe ori există legi divergente în statele membre”. Grupul PPE subliniind faptul că tocmai recenta scădere a valorii monedelor digitale arată „… cât de riscante și speculative sunt acestea și că este fundamental să acționăm”. Potrivit purtătorului de cuvânt al grupului PPE pentru afaceri economice, Markus Ferber, acest regulament va permite aplicarea în domeniul cripto-activelor a unor standarde minime similare cu alte tipuri de servicii financiare. „Prin această nouă lege, UE preia conducerea în reglementarea cripto-ului” (https://www.eppgroup.eu).
Grupul PPE evidențiind faptul că Regulamentul MiCA înseamnă, totodată, pași importanți către protecția mediului, încurajând în același timp inovația. În acest sens grupul PPE dorind chiar crearea unui hub european de inovare criptografică. Astfel, Parlamentul, Comisia și Consiliul au luat împreună calea deschiderii tehnologice, convenind că furnizorii de criptomonede ar trebui în viitor să dezvăluie consumul de energie și impactul asupra mediului al activelor. În cele din urmă, grupul PPE a reușit să se asigure că consumatorii vor fi mai bine informați cu privire la riscuri, costuri și taxe și să asigure instituirea unei supravegheri solide într-un domeniu care anterior fusese complet nereglementat (https://www.eppgroup.eu).
Astfel că, aflată în fruntea Uniunii Europene (UE) în ultimele șase luni, Franța se poate lăuda că a făcut progrese mari în reglementarea sectoarelor legate de digital. Mai ales că, după adoptarea Legii privind serviciile digitale pentru a oferi un spațiu digital mai sigur, Comisia, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra proiectului de Regulamentul MiCA la 30 iunie 2022. Denumit Markets in Crypto-Assets (MiCA), se referă la criptomonede și își propune să protejeze investitorii și să păstreze stabilitatea financiară, promovând în același timp inovația și atractivitatea acestui sector (https://leclaireur.fnac.com). De fapt se poate considera că anul 2022 este unul istoric atât în ceea ce privește fluctuațiile substanțiale ale pieței, cât și dezvoltarea reglementărilor în multe jurisdicții.
De ce este necesară această reglementare și de ce este atât de importantă? Se cunoaște faptul că industria a fost mult timp ostilă reglementării criptomonedei, mulți considerând că va împiedica libertatea criptomonedei. Cum bitcoin și alte criptomonede au fost create pentru a se opune structurilor puse în aplicare de guverne și instituții financiare pentru a controla finanțele oamenilor, unii cred că reglementarea va dezarma natura descentralizată a utilizării criptomonedelor. Însă, adevărul este că a avea mai multe cadre care definesc ceea ce este și ce nu este permis cu activele digitale ajută la clarificarea conceptelor despre ceea ce poate realiza cu aceste monede și, prin urmare, deschide mai multe posibilități de dezvoltare. Acum, pentru cei din industrie, această reglementare este un pas important și esențial pentru a permite sectorului să devină o parte așteptată din viața de zi cu zi. Această evoluție este, de asemenea, un pas semnificativ înainte, așa cum demonstrează ciclul de viață de adoptare a tehnologiei creat de EverettRogers. Conform acestui model, cu cât mai mulți investitori din afara industriei blockchain apelează la monedele digitale bazate exclusiv pe reglementările existente, cu atât rata de adoptare este mai mare (https://www.tap.global).
În ceea ce privește investitorii în criptomonede, aceștia se confruntă cu riscuri precum volatilitatea extremă a acestor active digitale sau escrocherii, iar Regulamentul MiCA își propune să protejeze consumatorii și să îi ajute să evite schemele frauduloase. Astfel, odată cu noile reguli, furnizorii de servicii de cripto-active vor fi obligați să respecte cerințe stricte în materie de protecție a consumatorilor. Furnizorii de servicii de cripto-active vor trebui să obțină o autorizație pentru a-și desfășura activitățile în UE. Acesta trebuie să fie emis de autoritățile naționale în termen de trei luni. De asemenea, acum vor fi trași la răspundere pentru pierderea activelor aparținând investitorilor. De asemenea, Regulamentul MiCA protejează cripto-activele împotriva monedelor stabile, care sunt mai puțin volatile decât criptomonedele, cu valoarea susținută de cea a altor active precum euro, dolarul sau metalele prețioase. Conform Regulamentului MiCA emitenții acestor jetoane sunt obligați să-și constituie o rezervă suficient de lichidă, parțial sub formă de depozite. Deținătorii acestora vor avea, de asemenea, posibilitatea de a fi rambursați „oricând și gratuit” de către emitent. În cele din urmă, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) va fi responsabilă de supravegherea tuturor stablecoins-urilor, cu prezența emitentului în UE, care va fi o condiție prealabilă pentru orice emitere (https://leclaireur.fnac.com).
Această reglementare este importantă pentru protecția consumatorilor dat fiind faptul că în domeniul cripto-urilor, nimic nu era obligatoriu, totul era la discreția actorilor, totul depindea de bunăvoința lor. Spre exemplu, nu existau reguli împotriva tranzacționării privilegiate. Au fost situații de manipularea a pieței absolut uimitoare generate de cripto influenceri care afirmau deschis pe rețelele sociale că au anumite informații înaintea altora. Un alt risc pentru consumatori
se referă la stabilitatea financiară și, așa cum preciza pe bună dreptate FMI, subiectul legăturii dintre finanțele tradiționale și criptofinanțarea nereglementată nu era abordat suficient de către legiuitor (https://www.latribune.fr).
De aceea, pentru ca piețele de cripto-active să prospere în Uniunea Europeană, era nevoie de un cadru legal puternic, care să definească în mod clar tratamentul de reglementare aplicabil tuturor cripto-activelor care nu sunt acoperite de legislația existentă privind serviciile financiare. Cripto-activele evoluează constant. În timp ce unele sunt destul de limitate ca sferă și utilizare, altele, cum ar fi noua categorie de „monede stabile”, sunt susceptibile să fie utilizate în mod masiv și să devină sistemice. De aceea, MiCA oferă garanții pentru a aborda riscurile potențiale la adresa stabilității financiare și a conducerii unei politici monetare ordonate care ar putea apărea din monedele stabile. În acest context, nu poate decât să ne bucure răspunsul UE la apariția cripto-activelor, precum și a efectelor pe care aceste noi tehnologii le vor avea asupra emiterii, schimbului și partajării activelor financiare și accesului la acestea.
