Manoela Popescu
Sub presiunea amenințării schimbărilor climatice apare necesitatea eliminării treptate a combustibililor fosili în toate sectoarele de activitate și cât mai curând posibil. Conform celui mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), există o șansă de 66% de a rămâne sub 1,5°C, în cazul în care emisiile viitoare de dioxid de carbon sunt limitate la 400 Gt CO2, echivalent sau aproximativ 10 ani de emisii actuale. În consecință, planul viabil pentru o șansă de 50% de a rămâne sub 1,5°C este de 500 Gt CO2, echivalent 14 ani de emisii actuale.
În acest context, emisiile din sectorul aviației, care sunt acoperite de sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), au crescut cu 27,6 % din 2013 și se preconizează că până în 2024 vor reveni la nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19. Însă, până în prezent, EU ETS acoperă doar aproximativ 20% din emisiile generate de aviație la nivel mondial.
Se știe că Uniunea Europeană a adoptat Legea climei, angajându-se să devină neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050. Această legislație trebuie să deschidă calea către neutralitatea climatică și în domeniul aviației. Prin urmare, ea nu ar trebui să stimuleze investițiile în tehnologii cu un potențial limitat de a contribui la decarbonizarea sectorului prin eliminarea combustibililor fosili. În schimb, avem nevoie de o evoluție hotărâtă către combustibili adaptați la exigențele viitorului, care poate conduce Uniunea Europeană în fruntea progresului tehnologic. Pe măsură ce dezastrele climatice se înmulțesc pe planetă, tot mai multe țări vor lua măsuri climatice pentru a evita producerea unor daune și mai mari. În momentul acela, acțiunea timpurie și poziția de lider tehnologic vor oferi UE un avans față de alte țări și vor crea oportunități de afaceri pentru companiile europene (https://www.europarl.europa.eu).
Se cunoaște faptul că, aviația este unul dintre cele mai dificile sectoare pentru decarbonizare, deoarece pentru majoritatea zborurilor electrificarea nu va fi posibilă. Ca atare, vom avea nevoie de purtători de energie chimici, cu densitate energetică ridicată. Categoric, știința este cea care ne salvează, deoarece suprafața de uscat de pe această planetă nu poate fi mărită, cu atât mai puțin terenul arabil pentru cultivarea biomasei de care avem nevoie pentru hrană. Chiar și biocombustibilii avansați sunt limitați din cauza acestei restricții, deoarece eficiența fotosintezei este mult sub 5%. Prin urmare, singura cale viabilă este dezvoltarea de combustibili din surse regenerabile pe bază de energie solară și eoliană, care sunt disponibile din abundență și au o eficiență a suprafeței mult mai mare decât biomasa.
De aceea, în afară de stabilirea prețului pentru CO2, sunt necesare inovații și investiții pentru ca aviația să renunțe la combustibilii fosili. Cu toate acestea, din cauza dimensiunii sale mondiale, nimeni nu s-a simțit responsabil pentru acest sector, iar măsurile menite să asigure durabilitatea în aviație au fost considerate un dezavantaj competitiv. Însă, este evident că nu mai putem aștepta ca Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI) să acționeze, ci avem nevoie ca UE să preia inițiativa în ceea ce privește promovarea utilizării combustibililor de aviație durabili (SAF).
În același timp însă, potrivit Comisiei Europene, „în ultimele decenii, transportul aerian a jucat un rol crucial în economia Uniunii și în viața de zi cu zi a cetățenilor Uniunii, fiind unul dintre sectoarele cele mai performante și mai dinamice ale economiei Uniunii. Acesta este o puternică forță motrice pentru creșterea economică, ocuparea forței de muncă, comerț și turism, precum și pentru conectivitate și mobilitate, atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni, mai ales în contextul pieței interne a aviației din Uniune. Dezvoltarea serviciilor de transport aerian a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea conectivității în interiorul Uniunii și cu țările terțe și a fost un factor favorizant important pentru economia Uniunii” (https://ec.europa.eu).
Acest sector important a fost cel mai afectat începând cu anul 2020 de criza pandemică, însă, se preconizează o reluarea treptată a traficului aerian, ceea ce va conduce la creșterea emisiilor din acest sector, care, de altfel, sunt în creștere din 1990.
Iar un obiectiv important al politicii comune în domeniul transporturilor este dezvoltarea durabilă, ceea ce presupune o abordare integrată menită să garanteze atât funcționarea eficientă a sistemelor de transport ale Uniunii, cât și protecția mediului. Astfel, dezvoltarea durabilă a transportului aerian necesită introducerea unor măsuri menite să reducă emisiile de dioxid de carbon generate de aeronavele care zboară de pe aeroporturile din Uniune, care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii până în 2030 și 2050.
În acest context, la 14 iulie 2021, Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri pentru a adapta politicile UE în materie de climă, energie, utilizare a terenurilor, transport și impozitare pentru a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 (https://ec.europa.eu).
Pachetul include o propunere de a asigura condiții de concurență echitabile pentru transportul aerian durabil, cunoscută și sub numele de inițiativa ReFuelEU Aviation. În proiectul de regulament, Comisia propune obligații furnizorilor de carburanți de a distribui carburanți durabili pentru aviație (SAF), cu o pondere tot mai mare a SAF (inclusiv carburanți sintetici de aviație, cunoscuți în mod obișnuit ca e-combustibili) în timp, pentru a crește gradul de utilizare a SAF de către companiile aeriene, reducând astfel emisiile din aviație. Producția de SAF în Uniunea Europeană este încă neglijabilă, iar aprovizionarea cu combustibili de aviație durabili este în prezent foarte limitată, datorită, în mare parte, pentru că SAF (carburanți durabili pentru aviație) sunt considerabil mai scumpi decât kerosenul.
Trebuie spus că propunerea include, de asemenea, obligații pentru companiile aeriene de a limita consumul de combustibil pentru avioane înainte de a pleca de pe aeroporturile UE la ceea ce este necesar pentru operarea în siguranță a zborurilor, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile pentru companiile aeriene și aeroporturi și de a evita emisiile suplimentare legate de greutatea aeronavei care transportă cantități excesive de combustibil (https://www.europarl.europa.eu).
Se știe, combustibilii durabili pentru aviație (biocarburanți avansați și combustibili sintetici) oferă potențialul de a reduce semnificativ emisiile aeronavelor. Cu toate acestea, acest potențial este în mare parte neexploatat, având în vedere că acești combustibili reprezintă doar 0,05% din consumul total de combustibil pentru avioane.
Ca atare, inițiativa ReFuelEU Aviation își propune să stimuleze oferta și cererea de combustibili durabili pentru aviație în UE, pentru a reduce amprenta de mediu a aviației și pentru a se asigura că acest sector contribuie la atingerea obiectivelor UE în materie de climă (https://ec.europa.eu).
Ca atare, Grupul PPE solicită intensificarea pieței combustibililor durabili pentru aviație (SAF) în Europa pentru a reduce emisiile de CO2 provenite din transportul aerian. Astfel, grupul PPE consideră că trebuie să investim mult mai mult în implementarea și producția de carburanți durabili pentru aviație „fabricați în Europa”, pentru a reduce costurile”, deoarece SAF-urile pot fi de până la zece ori mai scumpe decât kerosenul cu reacție utilizat acum pentru avioane. Tot în acest sens, Parlamentul European a propus instituirea unui Fond pentru o aviație durabilă pentru perioada 2023-2050, cu scopul de a accelera decarbonizarea sectorului aviației și, mai ales, cu scopul de a sprijini investițiile în tehnologii inovatoare și infrastructuri pentru producția, adoptarea, utilizarea și depozitarea combustibililor de aviație durabili, în alte tehnologii inovatoare de propulsie a aeronavelor, inclusiv hidrogenul și energia electrică, în cercetarea privind noi motoare și tehnologii de captare directă din aer (https://www.eppgroup.eu).
Ca atare, Parlamentul European a vota pe 7 iulie a.c. propunerea de lege care vizează creșterea utilizării combustibililor durabili, cunoscută sub numele de Inițiativa ReFuelEU pentru Aviație. Propunere face parte din pachetul „Pregătiți pentru 55”, care pune în aplicare obiectivul politic de reducere globală cu 90 % până în 2050 a emisiilor de gaze cu efect de seră generate transporturi. Normele propuse obligă furnizorii de combustibil să mărească ponderea SAF-urilor furnizate aeroporturilor din UE. Pentru a avea mai multe opțiuni de combustibili durabili pentru aeronave, definiția combustibilului durabil pentru aviație ar acoperi combustibilii sintetici sau anumiți biocarburanți, cu o excepție pentru combustibilii pe bază de furaje și culturi alimentare, inclusiv cei derivați din uleiul de palmier.
În opinia grupului PPE, nu vrem doar ca „avioanele europene să folosească cei mai verzi și mai durabili combustibili pentru a ajuta UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050”, ci și ca avioanele europene „să zboare cu SAF-uri fabricate în Europa și acest lucru trebuie să fie accesibil și realizabil pentru toate statele membre”. Aceasta deoarece „agresiunea rusă neprovocată din Ucraina ne-a învățat o lecție și trebuie să facem tot posibilul pentru a evita o altă dependență de combustibil” (https://www.eppgroup.eu).
Companiile aeriene și ONG-urile și-au unit forțele înainte de votul UE privind combustibilii verzi pentru avioane, în timp ce Comisia de transport a Parlamentului European a modificat propunerea Comisiei Europene prin creșterea procentului de combustibil verde pentru avioane și prin lărgirea listei de materii prime aprobate eligibile pentru producția SAF. În timp ce textul a fost aprobat cu o majoritate covârșitoare în comisie, grupul Verzilor au votat împotriva amendamentelor referitoare la lărgirea listei de materii prime aprobate eligibile pentru producția SAF, argumentând că extinderea definiției SAF ar încuraja utilizarea materiilor prime nesustenabile pentru biocombustibili în sectorul aviației. Astfel, au fost exprimate preocupări specifice cu privire la includerea distilatului de acid gras de palmier (PFAD), un produs secundar al procesului de rafinare a uleiului de palmier; grăsimi animale de categoria 3, care sunt utilizate în mod obișnuit ca hrană pentru animale de companie și în scopuri industriale; și așa-numitele culturi „intermediare”, care sunt cultivate în afara sezonului primar de vegetație.
Coaliția largă a intereselor politice, de mediu și ale industriei majore în favoarea păstrării definiției Comisiei referitoare la combustibililor durabili pentru aviație a suscitat multe discuții. Pe de o parte au fost entități juridice care au susținut propunerea Comisie, precum T&E și compania aeriană EasyJet. Acestea au trimis o scrisoare comună deputaților europeni, cerându-le să respingă amendamentele care ar extinde eligibilitatea materiilor prime, deoarece „O definiție strictă a combustibililor durabili pentru aviație este necesară pentru a atinge obiectivele Pactului ecologic european și pentru a menține credibilitatea industriei aviației”. De asemenea, A4E, o asociație comercială care reprezintă companiile aeriene europene, a spus că este „esențial ca pasagerii să aibă încredere că o creștere a combustibililor durabili în următorii ani nu va avea loc în detrimentul aprovizionării cu alimente pentru oameni sau animale și nici nu va deteriora mediul nostru”. Cu toate acestea, amendamentele s-au bucurat de un sprijin considerabil din partea comisiei de transport, fiind adoptate cu 25 de voturi pentru și șase împotrivă (https://www.euractiv.com).
Iar, pe de altă parte, alte entități juridice au fost de acord cu o extindere a eligibilității materiilor prime, precum Asociația europeană a biocombustibililor bazată pe deșeuri (EWABA), o asociație comercială din industrie. Aceasta considerând că amendamentele Comisiei de transport și turism sunt „fundamentale” pentru atingerea obiectivelor regulamentului „fără a declanșa consecințe negative neintenționate”. Tot în acest sens, Cláudia Monteiro de Aguiar, care a negociat Inițiativă ReFuelEU Aviație în numele grupului PPE, a declarat pentru EURACTIV că o definiție largă a SAF-urilor va aduce Europa mai în conformitate cu standardele globale, cum ar fi cele stabilite la nivelul ONU de Organizația Aviației Civile Internaționale (ICAO). De asemenea, va ajuta la atingerea „țintelor ambițioase de decarbonizare” într-un „mod mai eficient din punct de vedere al costurilor” (https://www.euractiv.com).
Propunerea Comisiei și amendamentele Parlamentului European sunt salutare din perspectiva faptului că aviația, cu toate avantajele sale evidente, cum ar fi conectarea lumii, deplasarea oamenilor și a mărfurilor, rămâne unul dintre cele mai ineficiente mijloace de transportare a greutății pe distanțe mari. De asemenea, se estimează că efectele climatice, altele decât cele legate de CO2, generate de activitățile din sectorul aviației sunt cel puțin la fel de importante ca cele produse de emisiile de CO2 (https://www.europarl.europa.eu). Prin urmare, este important să se reducă traficul aerian (chiar la zboruri pe distanțe scurte, care au un potențial mai ridicat de a include combustibili durabili și tehnologii inovatoare) și să se treacă la moduri de transport mai eficiente din punct de vedere energetic și mai durabile, cum ar fi transportul feroviar sau pe apă.
