Manoela Popescu
În timp ce lumea este impactată de informațiile privind conflictul armat dintre Rusia și Ucraina, veștile despre un nou val de COVID-19 încep iar să-și facă loc în procesul ancorării fricilor și temerilor oamenilor. Astfel, de la începutul acestei luni, în Franța, pandemia de COVID-19 câștigă teren cu 110.000 de cazuri pozitive înregistrate pe 4 iulie și o rată de incidență care ajunge la aproape 1.100 de cazuri la 100.000 de locuitori, conform Public Health France. Ca atare, în Franța este prevăzut să intre în vigoare un proiect de lege „măsuri de vigilență” de la 1 august, în locul legii privind starea de urgență sanitară care expiră la 31 iulie. Acest nou val pandemic de COVID-19 este al 7-lea val, de la începutul anului 2020, purtat de data asta de variantele Omicron BA4 și BA5.
De asemenea, Africa de Sud se confruntă în prezent cu un nou val de contaminări cu COVID-19. Conform epidemiologul Antoine Flahault, două noi subvariante Omicron, BA.4 și BA.5, sunt cauza noului val de contaminări, variante care „par mai transmisibile” decât cele pe care le cunoaștem până în prezent. Ca atare, Africa de Sud devine din nou centrul atenției științifice asupra COVID-19. Privind retrospectiv, Omicron a fost detectat pentru prima dată în Africa de Sud, în noiembrie 2021, înainte de a se răspândi în întreaga lume. De data aceasta, sunt două noi sub-filiații ale aceleiași variante care provoacă declanșarea unui nou val epidemic în Africa de Sud. Directorul Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, delara pe 4 mai 2022 că „Oamenii de știință din Africa de Sud (…) au semnalat .. alte două subvariante Omicron, BA.4 și BA.5, ca fiind responsabile pentru o creștere a cazurilor de COVID-19 în Africa de Sud”. La sfârșitul lunii aprilie în Franța au fost identificate un caz de BA.4 și două cazuri de BA.5. Încă din luna aprilie, epidemiologului Antoine Flahault sublinia faptul că aceste subvariante „par mai transmisibile decât precedentele”, ceea ce înseamnă că există riscul pentru Europa de a experimenta un nou val epidemic „la începutul verii” (https://www.france24.com).
Conform Buletinului Epidemiologic Săptămânal din 8.07.2022, incidența la 14 zile pentru numărul de cazuri pentru Belgia este de 644 la 100.000 de locuitori, iar incidența la 7 zile pentru numărul de spitalizări este de 7,2 la 100.000 de locuitori. Referitor la numărul de cazuri noi raportate, la nivel național, a continuat să crească (+43%) în perioada 28 iunie – 4 iulie 2022 comparativ cu perioada anterioară de 7 zile. De asemenea, numărul de noi internări a crescut în continuare în perioada 1 iulie – 7 iulie, comparativ cu perioada anterioară de 7 zile (+ 27%). În mod similar, a crescut din nou și numărul de paturi ocupate la terapie intensivă pentru aceeași perioadă (+19%).
În ceea ce privește vaccinările, conform datelor înregistrate în Vaccinnet+ din 5 iulie, 24,6% dintre copiii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani din Belgia sunt complet vaccinați. Acoperirea vaccinării pentru a doua doză de rapel este de 42% pentru persoanele cu vârsta de 85 de ani și peste. Astfel, riscul de spitalizare și de internare la terapie intensivă a fost redus cu 76,3% și, respectiv cu 54,5% (valori neajustate) la persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste care au primit o doză de rapel, comparativ cu persoanele din aceeași grupă de vârstă care au fost complet vaccinate, dar fără o doză de rapel (https://covid-19.sciensano.be).
Categoric și Belgia se confruntă în prezent cu un al 7 val de infecții, așa cum o relevă creșterea ratei infecțiilor și a numărului de spitalizări. Evident, cei internați sunt în principal cei mai vulnerabili: vârstnicii și persoanele cu comorbidități și imunitate mai slabă (cum ar fi pacienții cu cancer și primitorii de transplant). Recomandările Consiliului Superior de Sănătate (CSS) și ale Grupului operativ de vaccinare reamintesc, așadar, importanța primului rapel pentru aceste grupuri și, prin extensie, pentru toți adulții. De aceea, persoanele care nu au făcut încă acest prim rapel ar trebui considerate neprotejate științific. În Belgia, în această vară, centrele de vaccinare rămân deschise pentru oricine dorește să primească acest prim memento. De asemenea, având în vedere riscul relativ ridicat de infecție și vulnerabilitate a pacienților din spitale, tot personalul din spitale poate primi și un rapel suplimentar în lunile iulie și august ale acestui an. Totodată, această posibilitate este oferită și structurilor de primă linie și de cazare pentru vârstnici.
Cu toate că vaccinurile disponibile în prezent încă protejează foarte bine împotriva formelor severe de COVID-19, protecția împotriva spitalizării fiind estimată între 80 și 90%, se are în vedere vaccinarea cu rapel de toamna din septembrie. Aceasta deoarece protecția scade în timp, iar pe măsură ce iarna se apropie, Conferinţa Interministerială de Sănătate Publică (CIM) a decis, prin urmare, pe baza recomandărilor CSS și a Grupului operativ de vaccinare, să ofere oricărei persoane cu vârsta de 18 ani și peste posibilitatea de a primi un „rapel de toamnă” începând cu luna septembrie. Evident, rapelul de toamnă va fi și pentru tot personalul din sectorul sănătății, inclusiv personalul din prima linie și personalul de îngrijire pentru vârstnici, spitale etc.. Apoi, persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani vor fi invitate să-și primească rapelul, în ordinea descrescătoare a vârstei (de la cel mai în vârstă la cel mai tânăr). Referitor la copii și tineri, încă sunt așteptate date științifice suplimentare. Însă, stagiarii din instituțiile de îngrijire și tinerii vulnerabili sub 18 ani vor beneficia de o excepție și pot primi o doză suplimentară (https://covid.aviq.be).
Interesant este că pașaportul COVID-19 nu este prevăzut în noul proiect de lege care se va depune la Adunarea Naţională din 11 iulie în Franța. Președintele Adunării Naționale Yaël Braun-Pivet a confirmat că noul proiect de lege vizează menținerea anumitor instrumente ca parte a managementului pandemiei, dar nu și permisul de vaccinare. Olivier Véran, noul purtător de cuvânt al guvernului, a explicat că acest nou proiect de lege „va face posibilă extinderea unor prevederi absolut esențiale pentru a face față pandemiei de COVID-19”. „Pe de altă parte, toate celelalte măsuri de combatere a epidemiei (…) nu mai fac parte din acest proiect de lege”, a precizat Olivier Véran (https://www.linternaute.fr). Într-adevăr, în noul proiect de lege de sănătate nu este menționată posibilitatea activării instrumentului de verificare a stării de vaccinare. Primul articol extinde până la 31 martie 2023 dispozitivele de supraveghere a epidemiei și de identificare a cazurilor de contact (fișierele informatice și Contact COVID). Guvernul francez a ales să nu mai impună carnetul de vaccinare în noua lege intitulată Monitorizarea și securitatea sănătății care va intra în vigoare la 1 august. Motivația ar fi legată de impactul mai mic asupra sistemului de sănătate, deși virusul circulă din nou activ. Întrebarea este dacă, în contextul noii legi privind monitorizarea și securitatea sănătății este încă necesar carnetul de vaccinare pentru a călători. Categoric, regulile de sănătate sunt diferite în funcție de țara de destinație. Unele țări membre ale Uniunii Europene pot solicita un test negativ, dovada vaccinării sau un certificat de recuperare de la COVID-19. Însă, pentru a călători în țări precum Portugalia, Spania, Germania sau Italia este încă obligatorie prezentarea unui certificat digital UE COVID. Un certificat digital UE COVID pentru călătorii cu vârsta de 12 ani și peste, de la 1 februarie 2022, se obține prin una dintre aceste trei dovezi: un certificat de vaccinare, un rezultat negativ al testului pentru COVID-19 sau un certificat de recuperare COVID-19.
Referitor la certificatul de vaccinare, trebuie precizat faptul că un program inițial de vaccinare (o doză de vaccin Janssen sau două doze de Moderna, AstraZeneca sau Pfizer) asigură un certificatul digital UE COVID valabil din ziua 14 a administrării ultimei doze din schema de vaccinare primară până în luna 9 (mai exact 270 de zile). Însă, o doză de rapel (pentru călătorii de peste 18 ani în plus față de programul inițial de vaccinare), conferă certificatului digital UE COVID valabilitate nelimitată.
În ceea ce privește un rezultat negativ al testului pentru COVID-19, acesta se referă la un test antigen valabil 24 de ore sau test RT-PCR valabil 72 de ore. Iar un certificat de recuperare COVID-19 este valabil din ziua a 14-a până în luna a 9-a (270 de zile exact) „în urma primei și singurei doze după recuperarea unei persoane infectate” (https://european-union.europa.eu). În plus, persoanele care s-au vindecat de COVID-19 în termen de 180 de zile de la călătoria în Uniunea Europeană au un certificat valabil de recuperare COVID -19.
Însă, aceste reguli se aplică doar certificatelor de vaccinare utilizate în scopul călătoriilor în Uniunea Europeană, care sunt verificate la frontiere, prezentând diferențe în context național.
Se știe că, din 12 februarie 2022, regulile la granițele Franței au fost relaxate, iar călătorii vaccinați „în sensul reglementărilor europene” nu mai trebuie să prezinte un test negativ pentru a se întoarce în Franța, „indiferent de țara de origine”. Însă, pentru „călătorii nevaccinați, rămâne obligația de a prezenta un test negativ pentru a călători în Franța, dar măsurile la sosire (test, izolare) sunt ridicate atunci când provin din țări de pe lista verde, caracterizate printr-o circulație moderată a virusului”. „Când călătorii nevaccinați provin dintr-o țară din lista portocalie, aceștia trebuie să prezinte în continuare un motiv convingător” și vor fi întotdeauna supuși unui „test aleatoriu la sosire”. „Călătorii care vor fi testați pozitiv vor trebui să se izoleze, în conformitate cu recomandările asigurărilor de sănătate” (https://www.diplomatie.gouv.fr).
De altfel, Certificatul digital al UE privind COVID este valabil până în iunie 2023 conform Regulamentului de instituire a certificatului digital al UE privind COVID adoptat de Consiliu la 28 iunie 2022. Se știe că, la 13 iunie 2022, Consiliul și Parlamentul European au convenit asupra prelungirii cu un an a acestui Regulament, dat fiind faptul că expira la 30 iunie 2022. Actualul Regulament de instituire a certificatului digital al UE privind COVID a fost adoptat la 14 iunie 2021 și se aplică de la 1 iulie 2021. Acum acesta va fi prelungit până la 30 iunie 2023. Acest lucru va asigura faptul că persoanele care călătoresc își pot utiliza în continuare certificatul digital al UE privind COVID pentru a călători în Uniune în țările în care sunt încă necesare aceste certificate de călătorie. Cu toate acestea, regulamentul nu impune statelor membre utilizarea unor astfel de certificate (https://www.consilium.europa.eu).
Decizia luată de cei 27 de prelungire a Regulamentului de instituire a certificatului digital al UE privind COVID a fost generată de teama de noi variante ale virusului. Comisia Europeană va publica un raport înainte de sfârșitul anului 2022 pentru a stabili un răspuns clar cu privire la necesitatea actuală a permisului de sănătate (https://www.francaisaletranger.fr). Potrivit grupului PPE, certificatul digital european COVID, recunoscut în toată UE și care a simplificat masiv călătoriile transfrontaliere, a fost un succes major datorită faptului că a prevenit proceduri și certificate naționale contradictorii. Acesta fiind adoptat la 14 iunie 2021, deoarece, așa cum sublinia grupul PPE, Parlamentul European a dorit facilitarea călătoriilor libere a cetățenilor, iar guvernele naționale doreau să-și păstreze competențele naționale. Poate de aceea Uniunea Europeană nu pare încă pregătită să-l abandoneze, justificându-și alegerea prin dorința de a garanta libertatea de circulație a cetățenilor din UE, menținând în același timp un cadru de securitate sanitară. La acel moment, grupul PPE a dorit ca certificatul să fie gata, astfel încât să poată fi folosit în vara anului 2021 în toată Europa. În plus, grupul PPE a dorit să evite restricțiile pentru acei cetățeni care au fost vaccinați. În cele din urmă, prin acceptarea certificatului, statele membre nu au mai impus restricții suplimentare de călătorie, cum ar fi teste suplimentare sau carantină, cu excepția cazului în care acestea au fost necesare pentru a proteja sănătatea publică. În plus, Comisia s-a angajat să mobilizeze 100 de milioane EUR în cadrul mecanismului de sprijin de urgență pentru a sprijini disponibilitatea unor teste la prețuri accesibile (https://www.eppgroup.eu).
În ceea ce privește cel de-al 7 val pandemic, pe 30 iunie, președintele Consiliului Științific, Jean-François Delfraissy, a estimat că vârful epidemiei va fi atins la sfârșitul lunii iulie, în timp ce președintele celulei COVID-19 a Academiei de Medicină, Yves Buisson, estimează că acest val va impacta Franța în cea mai mare parte a verii. Previziunile nu ar trebui să se bazeze pe amploarea, persistența și durata acestui val de COVID-19 în Portugalia sau Africa de Sud, unde cel de-al 7 val pandemic a durat între 8 și 10 săptămâni. Aceasta deoarece sezoanele de manifestare sunt diferite, ca și ratele de vaccinare din cele două țări, raportate la situațiile existente în Franța sau în orice altă țară. Spre exemplu, în Portugalia, unde rata de vaccinare este superioară altor țări, mai ales, în ceea ce privește persoanele cu vârsta peste 80 de ani, înlocuirea BA.1 prin BA.2 în martie 2022 a fost mai puțin vizibilă decât în Franța (https://www.ouest-france.fr).
Categoric, pentru a șaptea oară, continentul este bulversat de un nou val pandemic, deoarece în majoritatea țărilor europene Luxemburg, Franța, Grecia, Cipru Italia, Grecia, Germania, Austria, Spania curbele noilor cazuri de COVID-19 au crescut inexorabil de o lună. Se pare că relaxarea măsurilor de distanțare și de protecție, scăderea imunității la câteva luni de la ultimele rapeluri de vaccin, precum și valul mare de Omicron, mai ales, progresia noilor subvariante BA.4 și în special BA.5, mai contagioasă, au contribuit la acest nou val pandemic. De altfel, directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Hans Kluge, avertiza că „Pe măsură ce țările din Europa au ridicat măsurile sociale care erau în vigoare, virusul va circula la niveluri ridicate în timpul verii”. Cum numărul deceselor rămâne destul de stabil pe continent și cei infectați nu par să manifeste forme grave ale bolii, guvernele nu se grăbesc să impună măsuri de urgență și să reinstaureze izolările. Aceasta, deși OMS făcea apel la europeni să continue să se izoleze în cazul apariției simptomelor respiratorii, să verifice dacă vaccinarea lor este la zi și să poarte mască în locurile aglomerate. Nici în Regatul Unit nu se pune problema reintroducerii restricțiilor, în ciuda creșterii curbelor. Astfel, potrivit Biroului pentru Statistică Națională al Marii Britanii, unul din 30 de britanici a fost testat pozitiv la sfârșitul lunii iunie, în creștere față de unul din 75 cu o lună mai devreme. În contextul în care Jenny Harries, președintele agenției britanice de sănătate și siguranță (UKHSA), declara pentru BBC că anticipează „o nouă creștere a spitalizărilor”, recomandarea era doar pentru purtarea măștii într-un loc închis (https://www.lesechos.fr).
Ca de obicei, vacanțele de vară sunt un important vector de contaminare. Călătoriile aeriene în ciuda grevelor care afectează multe aeroporturi europene la acest moment, metroul și transportul public, petrecerile, dar mai ales dorința de a uita războiul, precum și amenințarea foametei, criza pandemică și consecințele acesteia, fac din vacanțele de vară factori de propagare a noilor variante de COVID-19. Și dacă situația nu este încă dezastruoasă se datorează campaniilor de vaccinare, însă noile variante de Omicron sunt foarte contagioase, respectiv „BA.4 este de trei ori mai contagioasă decât BA.2, care este de trei ori mai contagioasă decât Alpha” potrivit șefului departamentului de boli infecțioase de la spitalul Tenon, Gilles Pialoux. Cu toate acestea, experții, precum președintele Consiliului Științific, Jean-François Delfraissy, consideră că al șaptelea val de COVID-19 nu ar trebui să impună restricții de sănătate, așa cum s-a întâmplat și anul trecut, în contextul primului val al variantei Delta. Însă există și mulți critici care avertizează asupra absenței unor recomandări mai ferme, în contextul noilor variante de Omicron, mai ales că oamenii cu sistem imunitar slab sunt îngrijorați de lipsa măștilor în locurile publice și închise, în timp ce unele guverne, precum cel francez, par să fie plecate deja în vacanță.
De la început, această pandemie de COVID-19 a fost imprevizibilă. La sfârșitul aproape al fiecărui val, politicienii și mulți experți prevăd sfârșitul pandemiei. Însă acest mult așteptat sfârșit nu se manifestă. Atacul fără precedent al Rusiei asupra Ucrainei a condus la aproape dispariția pandemiei, până când subvariantele Omicron, BA.4 și BA.5 și-au făcut prezența pe toate continentele, declanșând un nou val pandemic. Ceea ce s-a reușit în Europa este limitarea într-o oarecare măsură a impactului pandemiei, cu ajutorul vaccinurilor și a tratamentelor disponibile. În special, s-a reușit evitarea de noi închideri și stări de acces în timpul ultimelor valuri pandemice de COVID-19, ceea ce trebuie să ne bucure.
Se pare că, dacă reușim să ieșim din crize excepționale, cum este războiul din Ucraina, nu înseamnă că ieșim și din epidemia de COVID-19 și este nevoie de menținerea anumitor instrumente, a unor măsuri minime, dar necesare, care ne permite să monitorizăm epidemia pentru a proteja omenirea. În acest context, eliminarea la nivel național din legislație a pașaportului COVID este o decizie bună?
