Dan Scarlat
OECD este o organizație internațională fondată în 1961, având în prezent 38 de state membre (Costa Rica fiind al 38-lea stat care a aderat la OECD pe 25.05.2021, în urma unui proces început în 2015), în principal din state dezvoltate sau într-un stadiu avansat de dezvoltare, acestea totalizând aproximativ 42% din PIB-ul global. Bazele acestei organizații au fost create în 1948, odată cu înființarea Organizației Europene pentru Cooperare, aceasta având rolul de a administra implementarea Planului Marshall (inițiativa americană de a ajuta statele vest europene după cel De-al Doilea Război Mondial).
Conform propriei declarații, rolul OECD este de a facilita colaborarea între state cu rolul de a ”găsi soluții la provocările comune, de a dezvolta standarde globale, de a împărtăși experiențe și de a identifica cele mai bune practici pentru promovarea unor politici mai bune[1]” cu rolul de a ajuta la clădirea unui trai de viață superior.
La nivel global, OECD desfășoară programe regionale în Africa, Eurasia, MENA (Orientul Mijlociu și Africa de Nord), America Latină și Caraibe, Europa de Sud-Est și Asia de Sud-Est dar și în mod direct cu state cum ar fi Peru, Kazahstan, Tailanda sau Maroc.
Structura organizațională a OECD este împărțită în 3 piloni esențiali:
- Consiliul format din reprezentanți ai statelor membre și ai Uniunii Europene, condus de Secretarul General;
- Comitetele și grupurile de lucru: formate din experți cu rolul de a împărtăși experiențele și metodele de a aborda diversele probleme cu care se confruntă statele dar și de a crea standarde care pot fi implementate la nivel global.
- Secretariatul OECD: rolul acestuia este de a colecta datele și de a formula propuneri pentru a care să ajute în cadrul dezbaterilor[2].
Procesul de aderare la OECD nu este o simplă formalitate, ci este reprezentat de mai multe etape laborioase care se pot întinde pe mai mulți ani. Acest proces poate fi inițiat de Consiliul OECD din proprie inițiativă sau odată cu primirea unei cereri scrise din parte unui stat interesat de apartenența la OECD. În urma acestui prim pas, Consiliul adopta o ”Foaie de parcurs” ce stabilește termenii, condițiile și procesul de aderare. Acest document enumeră evaluările care urmează să fie întreprinse de OECD pentru a putea evalua capacitatea statului respectiv de a adera, dar și de a implementa instrumentele juridice relevante ale OECD. Astfel se ajunge la o serie de recomandări menite să alinieze țara candidată la standardele înalte folosite de OECD.
Procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a devenit din ce în ce mai riguros de-a lungul timpului, ca reflecție a expertizei în creștere și a numărului tot mai mare de instrumente juridice adoptate[3].
Membrii OECD devin astfel tări de referință care stabilesc standarde înalte în diferite domenii ale comerțului, investițiilor și politicilor financiare. OECD creează recomandări în urma evaluărilor pe care experții săi le efectuează în statele membre, evaluări ce sunt luate în considerare de fiecare dată când un stat nou dorește să devină membru. Acest aspect este similar cu evaluările efectuate de Fondul Monetar Internațional (FMI) în cadrul articolului IV din statutul său. Un alt punct comun între OECD și FMI este că OECD publică revizuiri macroeconomice de două ori pe an care analizează principalele tendințe globale și examinează politicile economice care ar fi necesare pentru a stimula o creștere sustenabilă și ridicată în țările membre.
Pentru a efectua aceste analize, organizația trimite experți într-o anumită țară, aceștia fiind în mod normal dintr-un alt stat membru (peer-review) care identifică probleme specifice în diverse domenii cum ar fi sănătate, educație, politici monetare sau alte domenii legate de dezvoltare.
Devenirea membru OECD duce de asemenea la o varietate mai mare de statistici disponibile pentru țara în cauză: organizația publică informații despre membrii săi pe un spectru larg de subiecte, inclusiv agricultură, alimentație, dezvoltare, educație, studii de gen sau date macroeconomice.
Cel mai semnificativ aspect care vine odată cu aderarea la OECD este recunoașterea internațională care apare cu apartenența unui la organizație, în special posibilitatea de atragere a investițiilor străine (Foreign Direct Investment – FDI), adeziunea la OECD fiind o garanție pentru alte state dezvoltate, existând organizații pentru care acest aspect este necesar pentru a investi într-o anumită țară[4].
Pe 25 ianuarie 2022, Consiliul OECD a decis începerea discuțiilor de aderare pentru România, Brazilia, Argentina, Bulgaria, Croația și Peru. Acesta a fost un pas esențial pentru România, țara noastră aplicând pentru aderare în 2004, în 2012, 2016 și 2017. Acest pas a fost rezultatul unei deliberări atente de către membrii OECD pe baza Cadrului de examinare, având la bază progresul înregistrat de România de la prima cerere de aderare.
Al doilea moment esențial a avut loc în perioada 9-10 iunie, la Paris, când a fost adoptată ”Foaia de parcurs” a României, în cadrul Reuniunii Ministeriale a Consiliului OECD, la care a participat Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Adoptarea acestui document reprezintă o etapă nu doar simbolică, ci o recunoaștere o apropierii dintre standardele OECD și pașii întreprinși de România, fiind un document care stabilește termenii, pașii și etapele care mai sunt necesare pentru a putea deveni membru deplin OECD.
Trebuie menționat totuși că finalizarea procesului de aderare nu ține de OECD, ci de felul în care România poate îndeplini cerințele necesare, neexistând o dată exactă la care țara noastră va deveni membră OECD. Deși au fost remarcate progresele făcute în ultimii ani, continuă să existe probleme în domenii cum ar fi protecția mediului, lupta împotriva corupției, educație, sănătate sau politici legate de piața muncii. Acestea sunt domeniile în care standardele noastre trebuie egalizate cu cele OECD, dar acestea trebuie realizate pe plan intern, rolul OECD fiind doar de a analiza și a sfătui asupra pașilor ce trebuie întreprinși, deciziile finale fiind doar la discreția statului român și a clasei politice. Putem doar spera că după 18 ani de la prima cerere de aderare, clasa politică, de una singură sau la presiunea societății civile, va îndeplini ultimii pași pentru aderarea la OECD.
[1] PowerPoint Presentation (oecd.org)
[2] Organisational structure – OECD
[4] The Benefits of Being an OECD Member – Conexión Intal (iadb.org)
