Dan Scarlat
Pe 28 februarie 2022, la doar 4 zile de la începutul invaziei rusești în Ucraina, Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski a semnat oficial cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, solicitând reprezentanților UE să permită intrarea imediată a Ucrainei prin ceea ce a fost descrisă ca o ”nouă procedură specială”. În acel moment Ucraina nu era recunoscută ca fiind un candidat oficial, deși făcuse parte dintr-un acord de asociere cu UE, încă din 2017, prin care ambele părți au convenit să-și alinieze economiile în anumite domenii și să aprofundeze legăturile politice[1].
Înainte de invadarea Ucrainei, 5 state candidau la statutul de membre UE: Turcia (1999), Macedonia de Nord (2005), Muntenegru (2010), Serbia (2012) și Albania (2014). Dintre acestea 5, Albania și Macedonia de Nord nu sunt momentan blocate de Bulgaria care se opune aderării Macedoniei de Nord (Albania este de asemenea blocată de opoziția Bulgariei, ca urmare a deciziei UE de a accepta Albania și Macedonia de Nord împreună, pentru a nu dezechilibra stabilitatea regională), iar situația Turciei este mult mai complicată. Deși Ankara a depus candidatura în 1999, negocierile au început abia în 2005, fiind între timp blocate dintr-o serie de motive, cum ar fi opoziția unor state europene (Germania, Austria, Belgia, Franța) dar și derapajele de la valorile democratice susținute de Uniunea Europeană, în special ca urmare a tentativei de lovitură de stat din 2016, reprimată brutal de regimul Erdogan. Astfel, în 24 noiembrie 2016, parlamentarii europeni votează cu o majoritatea covârșitoare pentru suspendarea negocierilor cu Turcia privind problemele legate de drepturile omului și statul de drept, urmând ca în 20 februarie 2019, Comisia Parlamentului UE să voteze suspendarea discuțiilor de aderare cu Turcia. Cu toate acestea, sondajele de opinie realizate în Turcia, demonstrează dorința de a adera la Uniunea Europeană, dar în contrast, părerea populară este că Uniunea Europeană nu are nici o intenție de a accepta adeziunea Turciei[2].
Pentru Ucraina, decizia de a adera la UE este în acest moment mai mult simbolică și cu două tăișuri. Pe de o parte poate ghida viitorul statului măcinat de război în acest moment, către un viitor european unde sunt respectate legile omului, piața liberă și independența statului de drept, împreună cu toate aspectele financiare pe care aderarea le aduce, dar pe de altă parte, există riscul ca noțiunea de aderare la Uniunea Europeană să fie înțeleasă superficial. Procesul de aderare nu este doar simbolic, aderarea la UE necesitând îndeplinirea ”criteriilor de la Copenhaga”, care se bazează pe 3 piloni[3], fiind condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească orice stat candidat pentru a deveni membru. Acestea sunt:
- Criteriul politic: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și protecția minorităților;
- Criteriul economic: o economie de piață funcțională și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței;
- Criteriul administrativ: adică capacitatea administrativă și instituțională de a implementa în mod eficient acquis-ul comunitar (toate drepturile și obligațiile comune ce revin tuturor țărilor UE în calitate de membrii ai Uniunii Europene, acestea cuprinzând – conținutul, principiile și obiectivele politice ale tratatelor, legislația adoptată în contextul aplicării tratatelor și a jurisprudenței Curții de Justiție a UE, măsurile care au legătură cu politica externă și de securitate comună, măsurile privind justiția și afacerile interne, acordurile internaționale încheiate de UE și cele încheiate între țările Uniunii în domeniul activităților UE).
Trebuie menționat acest aspect negativ, deoarece conform sondajelor realizate de Kyiv Post, 69% dintre ucraineni cred că țara va adera la UE în următorii 5 ani (40% cred că Ucraina va fi membră UE în 1-2 ani, iar 29% cred că perioada va fi de 5 ani)[4].
Din păcate, aceste termene sunt cel puțin improbabile, războiul din această țară având un impact colosal, dar în același timp, statele cu o democrație relativ tânără și care au trecut de la o economie planificată la o economie de piață sunt obligate să întreprindă mai mulți pași pentru a putea face parte din UE.
În aceste condiții ne putem aștepta la un răspuns popular negativ față de Uniunea Europeană, odată ce realitatea procesului de aderare va fi pe deplin înțeleasă, existând posibilitatea ca mulți ucraineni să se simtă înșelați, folosiți de către Occident, putând fi astfel mult mai ușor acceptat firul narativ al Kremlinului conform căruia, statele Occidentale nu doresc decât să se folosească de Ucraina pentru a combate Rusia.
Este improbabil ca statele UE să-și schimbe criteriile de aderare într-o asemenea măsură încât să permită aderarea Ucrainei într-un timp atât de scurt, dar este posibil să apară un nou grad, acela de stat ”asociat” UE, așa cum a sugerat Președintele francez, Emmanuel Macron, putând fi adoptată ideea de ”European Political Community” (Comunitate Politică Europeană).
Această nouă structură va avea puteri decizionale scăzute, dar va fi construită în special pentru a înlesni dialogul politic și cooperarea în chestiuni de interes comun pentru națiunile europene, atât cele din UE cât și cele din afara Uniunii[5]. Această structură ar include state care doresc să adere la Uniunea Europeană precum Ucraina, Moldova sau Georgia dar și state care în prezent nu doresc să facă parte din UE, dar doresc o colaborare mai intensă, cum ar fi Elveția sau Norvegia.
Trebuie înțeles și sentimentul de nemulțumire care se poate regăsi în Albania, Macedonia de Nord, Serbia sau Muntenegru, existând impresia că Ucraina va fi favorizată în dauna acestora, primind statutul de membru înaintea unor state care și-au exprimat intenția de mai multă vreme și care au întreprins mai mulți pași necesari aderării, dar cu toate acestea, deși candidatura Ucrainei și Moldovei a fost primită cu entuziasm în capitalele europene, va trece multă vreme până aceste state vor deveni pe deplin membre UE.
[1] Ukraine wants to join the EU. Here’s how that would work (npr.org)
[2] Turkish Perceptions of the European Union 2022 | Strengthening Transatlantic Cooperation (gmfus.org)
[3] Ukraine Could Become an EU Member. What Would That Mean? | Council on Foreign Relations (cfr.org)
[4] KyivPost on Twitter: “Just in: 69% of Ukrainians believe that the country will accede to the EU in the next five years. 40% think it’ll happen in the next 1-2 years while 29% are inclined to believe that it’ll take up to 5 years. Just 7% of citizens maintain that Ukraine’s EU membership bid is futile. https://t.co/nFgd0mh56r” / Twitter
[5] What does French President Macron’s proposed ‘European Political Community’ entail? (france24.com)
