Manoela Popescu
Comunicarea Comisiei Europene privind Pactul verde european a lansat o nouă strategie de creștere pentru Uniunea Europeană, care urmărește să transforme Uniunea într-o societate durabilă, mai echitabilă și mai prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă. Adică o societate în care să nu mai existe emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor.
De la lansarea Pactului verde european, în contextul efectelor foarte grave ale pandemiei de COVID-19 asupra sănătății și a bunăstării socio-economice a cetățenilor Uniunii, atât necesitatea Pactului cât și valoarea lui au crescut și mai mult. Obiectivul major de a face din Europa primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, are drept obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 o reducere cu cel puțin 55 % a emisiilor nete, într-un mod responsabil. Obiectivul Uniunii pentru 2030 este în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris semnat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de a menține creșterea temperaturii globale la mult sub 2 °C și de a continua eforturile de menținere a acesteia la 1,5 °C. Atât neutralitatea climatică a Uniunii până în 2050, cât și reducerea intermediară a emisiilor nete cu cel puțin 55 % până în 2030 sunt consacrate în Legea europeană a climei. În vederea aplicării acestei legi, Comisia a revizuit legislația în vigoare în domeniul climei și al energiei și a propus pachetul legislativ intitulat „Fit for 55 (Pregătiți pentru 55)” (https://ec.europa.eu).
Categoric, UE dorește o tranziție energetică echitabilă, iar toate sectoarele economice ar trebui să participe la atingerea obiectivelor privind clima. Însă nu trebuie neglijat faptul că o creștere a prețului la combustibilii fosili va avea un impact economic și social semnificativ mai ales asupra gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport vulnerabili. Aceste entități sunt cele care își cheltuiesc o parte mai mare din venituri pentru energie și transport și care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile. În vederea abordării impactului socio-economic asupra grupurilor celor mai vulnerabile care rezultă din comercializarea certificatelor de emisii pentru cele două noi sectoare, și anume clădirile și transportul rutier, Comisia a propus crearea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice.
În acest context, fiecare stat membru ar trebui să își stabilească propriul plan pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Planul trebuie să fie prezentat împreună cu actualizarea planurile naționale privind energia și clima în conformitate cu procedura și calendarul prevăzute în Regulamentul privind guvernanța, care trebuie transmisă oficial până la sfârșitul lunii iunie 2024 (https://ec.europa.eu).
Se știe că, în temeiul cadrului de guvernanță privind clima, statele membre sunt obligate să își actualizeze în 2023 planurile naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul privind guvernanța. Planurile naționale privind energia și clima pe 10 ani prezintă modul în care statele membre ale UE intenționează să abordeze eficiența energetică, sursele regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și acoperă deja sărăcia energetică în temeiul legislației actuale.
Fondul și planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice vor fi corelate cu reformele planificate și cu angajamentele asumate de planurile naționale privind energia și clima și vor fi încadrate de acestea. Punerea în aplicare a fondului prin intermediul planurilor statelor membre pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va fi, de asemenea, coerentă cu politica și măsurile sprijinite de diverse alte instrumente ale UE care promovează o tranziție justă din punct de vedere social.
Planurile pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice ar trebui să urmărească două obiective. Astfel, în primul rând, acestea ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute. În al doilea rând, acestea ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la punerea în aplicare a unor astfel de investiții. Ca atare, planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt.
Cu alte cuvinte, statele membre ar trebui să prezinte un set cuprinzător de măsuri și investiții care să fie finanțate de Fond sub forma planurilor lor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, iar Comisia trebuie să evalueze relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența acestora. În urma unei evaluări pozitive, Comisia va adopta o decizie de punere în aplicare. În caz contrar, Comisia poate respinge planul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, caz în care statul membru în cauză poate prezenta o actualizare a planului. Statele membre ar trebui să finanțeze cel puțin 50 % din costurile totale ale planurilor pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice. Acestea trebuie să utilizeze o parte din veniturile preconizate din includerea clădirilor și a transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în acest scop, fără a aduce atingere începerii fondului în 2025 (https://ec.europa.eu).
Potrivit Comisiei, Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a „Planului de acțiune al UE: Către reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului”, care vizează maximizarea sinergiilor dintre decarbonizare și obiectivul de reducere la zero a poluării.
Dar care este motivația instituirii acestui Fond? Conform Propunerii Comisiei din 14 iulie 2021, Fondul este instituit pentru a completa comercializarea certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier, care se va aplica în întreaga Uniune. Aplicarea unui preț uniform pentru emisiile de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier va avea un impact inegal în diferitele state membre și regiuni. Fondul oferă sprijin statelor membre, astfel încât acestea să poată finanța un set coerent de măsuri, inclusiv sprijin direct temporar pentru venit, și investiții considerate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii și, în special, pentru asigurarea încălzirii, răcirii și mobilității durabile și la prețuri accesibile.
Aceasta deoarece Observatorul sărăciei energetice estimează că peste 50 de milioane de gospodării din Uniunea Europeană se confruntă cu sărăcia energetică. Sărăcia energetică este, prin urmare, o provocare majoră pentru Uniune. Deși tarifele sociale sau sprijinul direct pentru venit pot oferi ajutor imediat gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică, numai măsurile structurale specifice, în special renovările energetice, pot oferi soluții durabile (https://www.europarl.europa.eu).
Dar cum își propune Comisia să-i ajute pe cei mai expuși riscului de sărăcie energetică prin Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice? UE intenționează să introducă noi cerințe de reducere a emisiilor în sectorul construcțiilor și transporturilor. Aceste noi reguli vor împinge cetățenii și întreprinderile să investească în surse alternative de energie, o mai bună izolare a clădirilor și un transport mai curat, astfel încât să fie atinsă neutralitatea carbonului până în 2050. Prin pachetul legislativ „Fit for 55”, care are ca scop atingerea obiectivelor Pactului verde european, în vederea sprijinirii gospodăriilor vulnerabile și a întreprinderilor mici în această tranziție, Comisia a propus crearea unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu un buget estimat de 16,39 miliarde de EUR până în 2027 și cu posibilitatea de a ajunge la un total de la 72 miliarde de EUR până în 2032 (în virtutea viitoarelor negocieri bugetare ale UE și a unei viitoare includeri a clădirilor private și a transportului rutier în ETS). Bugetul estimat de 16,39 miliarde de EUR este o estimare a sumei generate de 25% din veniturile așteptate legate de includerea transportului rutier comercial și a clădirilor în Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), completată de veniturile din licitarea a 150 de milioane de certificate suplimentare ETS (https://ec.europa.eu).
Categoric, acest Fond ar trebui să finanțeze măsuri concrete pentru combaterea sărăciei energetice și a mobilității, pe termen scurt și lung, inclusiv reducerea taxelor și a taxelor energetice sau introducerea altor forme de sprijin direct pentru venituri pentru a face față creșterii prețurilor la combustibili pentru transportul rutier și pentru încălzire; stimulente pentru renovarea clădirilor și trecerea la surse regenerabile de energie în clădiri: stimulente pentru trecerea de la transportul privat la transportul public și ciclism; sprijin pentru dezvoltarea unei piețe second-hand pentru vehicule electrice.
Pe 22 iunie, Parlamentul European și-a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de a înființa Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice cu 479 de voturi pentru, 103 împotrivă și 48 de abțineri. În textul adoptat se specifică faptul că Fondul va aduce beneficii gospodăriilor, microîntreprinderilor și utilizatorilor de transport care sunt vulnerabili și sunt, în special, afectați de impactul tranziției către neutralitatea climatică. Astfel, Fondul ar completa resursele financiare ale statelor membre în două direcții: măsuri temporare directe de sprijinire a veniturilor (cum ar fi o reducere a taxelor și taxelor pe energie) pentru a face față creșterii prețurilor transportului rutier și a combustibilului pentru încălzire; investiții structurale de lungă durată în renovarea clădirilor, energie regenerabilă și trecerea de la transportul privat la cel public, carpooling și car-sharing și utilizarea modurilor active de transport pentru deplasare, cum ar fi mersul cu bicicleta (https://www.europarl.europa.eu).
Însă, potrivit grupului PPE, „Tranziția energetică nu ar trebui să devină o tranziție pentru „cei câțiva fericiți”, adică cei ce se află în ceea ce se numește sărăcie energetică și de mobilitate. Sărăcia energetică se referă la gospodăriile care nu pot avea acces la servicii energetice esențiale care să le permită să aibă un nivel de trai decent. Sărăcia de mobilitate se referă la gospodăriile care au costuri mari de transport sau acces limitat la moduri de transport accesibile. Mai ales că, în ceea ce privește sărăcia în materie de mobilitate nu a fost expusă suficient și nu sunt disponibile definiții clare la nivelul Uniunii sau la nivel național. Totuși, aceasta devine o problemă din ce în ce mai stringentă ca urmare a creșterii cerințelor de eliminare treptată a vehiculelor cu motor cu ardere internă, a prețurilor ridicate la combustibili și a dependențelor ridicate de disponibilitatea, accesibilitatea și costurile de transport pentru a merge la locul de muncă sau pentru nevoile zilnice de mobilitate pentru persoanele care locuiesc în regiuni sau teritorii rurale, insulare, periferice, montane, îndepărtate și mai puțin accesibile, inclusiv în zonele periurbane mai puțin dezvoltate și în regiunile ultraperiferice. De aceea, în vederea utilizării banilor din acest Fond de către oamenii care au nevoie cel mai mult de sprijin în tranziție, grupul PPE a susținut inclusiv, de exemplu, „vouchere pentru cei vulnerabili pentru a-și izola locuințele și dezvoltarea unei piețe de mașini electrice la mâna a doua”. Categoric, potrivit grupului PPE, eforturile Europei în domeniul climei nu pot „lăsa pe nimeni în urmă”, motiv pentru care Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va acționa ca „plasă de siguranță socială” în timpul tranziției către neutralitatea climatică. Principalele obiective fiind reducerea consumului de energiei și îmbunătățirea eficienței energetice, iar pentru aceasta vor fi investite „miliarde în gospodării și microîntreprinderi pentru a face societățile noastre mai rezistente la climă”. Grupul PPE este de părere că accesul la bugetul Fondului trebuie să fie blocat pentru țările care nu respectă drepturile fundamentale sau statul de drept (https://www.eppgroup.eu).
Rămâne de văzut care va fi eficiența acestui Fond important pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, care este dependent de planurile naționale specifice și de cele integrate privind energia și clima.