Manoela Popescu
Raportul anual privind Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) arată că implementarea Planului de redresare al UE este pe drumul cel bun. Cel puțin așa confirmă Comisia Europeană care a adoptat primul său raport privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al instrumentului NextGenerationEU. Se știe că, MRR furnizează statelor membre granturi și împrumuturi în valoare de până la 723,8 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele transformatoare care vor permite UE să iasă mai puternică din criza pandemică de COVID-19.
Privind retrospectiv, referitor la instrumentul NextGenerationEU, cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au convenit, în cadrul Consiliului European din iulie 2020, asupra unui plan istoric de redresare de 750 de miliarde de euro (NextGenerationEU) finanțat printr-o datorie comună. NextGenerationEU include în special planul „Mecanismul de redresare și reziliență”, care ar trebui să sprijine eforturile de redresare ale statelor membre, vizând în special pe cei mai grav afectați de criza pandemică de COVID-19. De asemenea, Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie să încurajeze investițiile masive în tranziția ecologică și digitală (https://www.lozere.gouv.fr).
În ceea ce privește PNRR-ul României, Comisia Europeană a adoptat pe 27 septembrie 2021 o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice. La acea dată, în urma evaluărilor, Comisia a constatat, pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, că investițiile și reformele cuprinse în planul României sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuind astfel la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența economică și socială a României.
Astfel, în ceea ce privește asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale a României. Constatarea Comisie a fost că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Iar printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Planul României pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice. Referitor la tranziția digitală, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină.
La un an după introducerea Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), raportul Comisie trece în revistă progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului, de la adoptarea Regulamentului privind MRR în februarie 2021 până la efectuarea primei plăți periodice în decembrie 2021. Astfel, raportul arată că s-au înregistrat progrese majore și confirmă faptul că punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență este pe drumul cel bun.
În același timp, raportul oferă numeroase exemple de investiții și reforme finanțate prin MRR din cele 22 de planuri de redresare și reziliență care au fost adoptate. Aceste exemple prezintă măsuri concrete care contribuie la cei șase piloni de politică definiți în Regulamentul privind MRR, inclusiv tranziția verde și transformarea digitală. Edificator este faptul că raportul oferă informații importante privind amploarea și impactul fără precedent ale măsurilor puse în aplicare în întreaga UE ca urmare a Mecanismului de redresare și reziliență.
Ca urmare a evaluării aprofundate a celor 22 de planuri naționale, Comisia a furnizat o evaluare pozitivă a celor 22 de planuri, suma alocată în aceste planuri fiind de 445 de miliarde de EUR (291 de miliarde de EUR sub formă de granturi și 154 de miliarde de EUR sub formă de împrumuturi). Se cunoaște faptul că, după ce Consiliul a aprobat cele 22 de planuri, Comisia a și efectuat rapid plăți de prefinanțare în valoare de 56,6 miliarde de EUR către cele 21 state membre care au solicitat acest lucru. De altfel, cinci state membre au transmis Comisiei și primele cereri de plată periodice, iar în 2022 se așteaptă la peste alte 30 de astfel de cereri. Spre exemplu, după prima cerere de plată, Spaniei i s-au plătit 10 miliarde de EUR în decembrie 2021. Comisia preconizează efectuarea altor plăți după ce statele membre ating obiectivele de etapă și țintele relevante (https://ec.europa.eu).
De asemenea, se cunoaște faptul că Uniunea Europeană a colectat cu succes fonduri de pe piețele de capital pentru a finanța Mecanismul de redresare și reziliență și a lansat prima sa emisiune de obligațiuni verzi în 2021.
Cum reformele și investițiile incluse în fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să atingă obiectivele în materie de cheltuieli legate de climă și de sectorul digital și să contribuie în mod corespunzător la cei șase piloni sau la domenii de politică de importanță europeană, Comisia a elaborat metodologii pentru ambele obiective, una pentru a raporta cu privire la obiective și una pentru cei șase piloni.
Ca atare, raportul Comisiei arată că aproximativ 40% din alocarea totală a planurilor vizează măsuri de sprijinire a obiectivelor climatice și toate planurile depășesc obiectivul climatic de 37% stabilit în regulament. În plus, planurile adoptate alocă 26% din suma totală pentru cheltuieli digitale, ceea ce depășește cu o marjă semnificativă obiectivul de 20% stabilit în regulament. Astfel că, per ansamblu, cheltuielile totale estimate menite să contribuie la tranziția verde (pilonul 1) se ridică la 224,1 miliarde de EUR pentru cele 22 de planuri adoptate. Iar o sumă totală de aproape 130 de miliarde de EUR din cheltuielile estimate este alocată transformării digitale (pilonul 2). De asemenea, cele 22 de planuri adoptate prevăd peste o mie de măsuri care contribuie la o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (pilonul 3), bugetul total pentru aceste măsuri fiind de aproximativ 223 de miliarde de EUR. Măsurile de sprijinire a coeziunii sociale și teritoriale (pilonul 4) se ridică la 193 de miliarde de EUR, iar bugetul pentru măsurile de sprijinire a sănătății și a rezilienței economice, sociale și instituționale (pilonul 5) se ridică la 78 de miliarde de EUR. Aceasta, în timp ce bugetul pentru măsurile pentru generația următoare, copii și tineret (pilonul 6) reprezintă 49 de miliarde de EUR (https://ec.europa.eu).
Informațiile furnizate în raport se bazează pe conținutul planurilor de redresare și reziliență adoptate, astfel cum au fost evaluate de Comisie, pe datele raportate de statele membre până la sfârșitul lunii noiembrie 2021 ca parte a obligației lor de raportare bianuală și pe evoluțiile înregistrate în punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență până la sfârșitul lunii februarie 2022. Trebuie precizat faptul că progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență pot fi urmărite în Tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care este un portal online pe care Comisia l-a creat în decembrie 2021 (https://eubriefs.com).
Raportul evidențiază totodată valoarea adăugată a Mecanismului de redresare și reziliență ca instrument unic bazat pe performanță, care sprijină o agendă de reforme și investiții fără precedent pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă statele membre. Astfel, se estimează că Mecanismul de redresare și reziliență va genera efecte de propagare pozitive în întreaga UE, sprijinind în același timp convergența economică și coeziunea socială și teritorială.
În declarația sa cu ocazia prezentării Raportului, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, constata faptul că Mecanismul de redresare și reziliență își îndeplinește obiectivul pentru care a fost creat. Mai ales că, procentele destinate finanțării obiectivelor climatice (40%) și cele destinate tranziției digitale (26%) depășesc obiectivele inițiale ale Comisiei. De aceea, președinta Comisiei Europene aprecia că „Uniunea noastră va ieși mai modernă și mai rezilientă din criza provocată de pandemia de COVID-19” (https://ec.europa.eu/).
Într-adevăr, primul raport privind MRR arată că agendă fără precedent de reforme și investiții își dovedește valoarea în întreaga Uniune Europeană. Pe măsură ce statele membre își pun în aplicare PNRR, efectele încep să apară, relevând în mod transparent modul în care sunt cheltuiți acești banii. Valorificarea ocaziei unice generate prin instrumentul NextGenerationEU nu doar că pune în mișcare redresarea economiilor naționale europene, dar creează oportunitatea de reconfigurare a societății fundamentată pe om și pe natură, în armonie.
Ca urmare a respectivului raport, se poate concluziona că este timpul pentru intensificarea implementării MRR, dat fiind faptul că aproximativ 90% din planul de redresare al UE se încadrează în Facilitatea pentru redresare și reziliență, ale cărei granturi sunt alocate țărilor individuale în funcție de parametrii care reflectă vulnerabilitatea lor economică înainte de criză și pierderile economice cauzate de pandemia în sine (https://legrandcontinent.eu).
Se știe, Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), pilonul principal al NextGenerationEU are alocat un buget total de 672,5 miliarde de euro destinate finanțării măsurilor de combatere a consecințelor economice și sociale ale pandemiei și pentru a crește rezistența economică și socială a statelor membre. Statele membre ale UE trebuie să utilizeze mai bine Fondul UE de recuperare post-COVID-19. Grupul PPE considerând că este timpul ca respectivele miliarde de euro să fie accesați în vederea depășirii consecințelor socio-economice ale pandemiei de COVID-19. Aceasta deoarece, conform grupului PPE, sunt încă disponibile peste 200 de miliarde în împrumuturi. Iar, în contextul în care, majoritatea planurilor naționale sunt aprobate, statele membre trebuie să accelereze ritmul reformelor și al investițiilor. În situația existentă, întârzierile trebuie evitate cu orice preț, deoarece se așteaptă ca reformele structurale și de investiții să aibă efecte pozitive de lungă durată asupra economiei UE. De asemenea, grupul PPE apreciază că, pe măsură ce Europa continuă să-și revină după pandemia de COVID-19, confruntându-se, în același timp, cu impactul economic al războiului din Ucraina, statele membre trebuie să utilizeze pe deplin potențialul MRR. În sensul că, MRR ar trebui folosit pentru reformare și investiții pentru a face economiile noastre mai competitive și mai rezistente la crize și nu în locul bugetelor naționale. Reformele și investițiile trebuie să adauge valoare și să contribuie la competitivitatea, sustenabilitatea și coeziunea UE. De asemenea, potrivit grupului PPE, ar trebui să promoveze valorile UE și să susțină statul de drept, ceea ce înseamnă că statele membre care nu susțin aceste valori nu trebuie să beneficieze de aceste fonduri (https://www.eppgroup.eu).
Salutând rezultatele implementării PNRR după primul an, grupul PPE ar dori să vadă mai multe progrese în creșterea rezistenței economiilor, odată cu realizarea unei UE ecologică și digitală. Potrivit grupului PPE, războiul din Ucraina a evidențiat necesitatea urgentă a UE de a diversifica aprovizionarea cu energie și de a pune capăt dependenței de energia rusă. De aceea, spre exemplu, statele membre ar trebui să profite de oportunitatea MRR pentru a investi în infrastructura energetică și surse regenerabile (https://www.eppgroup.eu).
În acest context, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pentru bugete, Jose Manuel Fernandes, amintește faptul că fără resurse proprii pentru rambursarea costurilor de îndatorare ale fondului de redresare începând cu 2027, bugetul va trebui redus cu 15 miliarde pe an, aproximativ 10 la sută din suma sa anuală. Cum o astfel de reducere este inacceptabilă pentru grupul PPE, Jose Manuel Fernandes atrage atenția asupra acordului cu privire la noi resurse proprii (https://www.eppgroup.eu).
Categoric, avem nevoie de aceste MRR, dat fiind faptul că este un instrument unic bazat pe performanță, care sprijină un program fără precedent de reforme și investiții pentru a aborda provocările specifice cu care se confruntă statele membre. Iar efectele pozitive în întreaga UE sunt majore, sprijinind în același timp convergența economică și coeziunea socială și teritorială.
