Dan Scarlat
Federația Rusă, lovită de sancțiunile economice impuse de către occident, precum și de interzicerea parțială a exporturilor de petrol și cărbune către statele Uniunii Europene, este forțată să găsească noi piețe de desfacere sau să crească exporturile către piețele care nu aplică aceste sancțiuni.
Astfel, China cumpără cantități record de cărbune rusesc, făcând abstracție de politicile economice aplicate de Uniunea Europeană și Statele Unite[1]. În ultimele luni, cea de-a doua economie mondială a lumii, nu numai că a importat cantități record de cărbune rusesc, dar în același timp a eliminat taxele de import pentru toate tipurile de cărbune, o mișcare care susține în principal furnizorii ruși.
Între martie și aprilie importurile de cărbune aproape s-au dublat, ajungând la 4,42 milioane de tone metrice, Rusia devenind astfel cel de-al doilea exportator de cărbune pe piața chinezească, depășind Australia, ajungând să reprezinte 19% din totalul cărbunelui importat, în creștere de la 14%, cât a reprezentat în martie.
Această creștere este benefică pentru ambele părți, China fiind nevoită să se concentreze pe relansarea economică post COVID, având mare nevoie de cărbune pentru a readuce la limitele inițiale atât industria metalurgică necesară proiectelor de infrastructură, iar Rusia fiind obligată să diminueze impactul sancțiunilor.
Deși s-a angajat să atingă neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060, criza energetică care a lovit Uniunea Europeană dar și China, a forțat-o pe aceasta din urmă să crească consumul de cărbune[2]. În anul 2021, importurile de cărbune au crescut cu 64% iar producția internă a atins 4,13 miliarde de tone metrice, iar pentru anul 2022, se estimează că aceste cifre vor fi depășite, Președintele Xi Jinping prioritizând investițiile pentru infrastructură, doar în luna trecută importurile de cărbune cocsificabil atingând 1,09 milioane tone metrice, în creștere cu 10% față de luna aprilie a anului trecut.
Inițial, invazia din Ucraina a generat o scădere a importurilor de cărbune rusesc, agenții economici chinezi fiind reticenți, deoarece exista pericolul ca sancțiunile impuse de occident să se extindă și să ii afecteze și pe aceștia, dar până la sfârșitul lunii martie, aceasta temere a dispărut.
China nu numai că achiziționează o cantitate record de cărbune din Rusia, dar beneficiază de o scădere semnificativă a prețului acestuia deoarece sancțiunile impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite au scăzut considerabil numărul agenților economici capabili sau dornici să importe cărbune din Rusia, prețul acestuia scăzând considerabil în comparație cu cărbunele importat de pe alte piețe[3]. Cărbune rusesc de cocsificare livrat în portul Jingtang din nordul Chinei avea un preț de 439 dolari pe tona metrică, comparativ cu 512 dolari cărbunele din Australia și chiar 496 dolari cărbunele chinezesc[4].
Această creștere rapidă a importurilor de cărbune rusesc este explicabilă, prețul acestuia fiind deosebit de atrăgător pentru agenții economici chinezi ținând cont că până la 60% din producția de electricitate a Chinei este generată de cărbune termic în timp ce mai mult de 90% din oțelul chinezesc este produs în furnale care folosesc cărbune cocsificabil.
Petrolul pe lângă cărbune, este un alt bun strategic exportat de Federația Rusă către China, care a cunoscut o creștere rapidă a volumului aceasta intensificându-și treptat achizițiile de petrol la prețuri avantajoase, potrivit datelor furnizate de transportatori maritimi și comercianții de petrol, umplând vidul lăsat de cumpărătorii europeni care se retrag treptat din Rusia[5].
La fel ca în cazul cărbunelui, această creștere a survenit la o lună după ce a redus inițial importurile de petrol rusesc de teama de a nu fi percepută ca un gest de susținere a Rusiei. Astfel importurile maritime de petrol rusesc ajung sau chiar depășesc aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi (barili pe zi – bpd) în luna mai, în creștere de la 750,000 bpd în primul trimestru al anului 2022 și 800,000 bpd, in medie, pe tot parcursul anului 2021, agenții economici chinezi înlocuindu-i pe cei europeni. Liderii statelor Uniunii Europene ajungând la un acord care prevede ca importurile de petrol rusesc să fie sistate în proporție de 90% până la sfârșitul anului, embargoul aplicându-se imediat pentru două treimi din importurile de petrol din Rusia, conform Președintelui Consiliului European, Charles Michel[6], decizie salutată imediat de Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Cancelarul german, Olaf Scholz.
Prețul scăzut al petrolului rusesc, este un avantaj pentru rafinăriile din China, acestea confruntându-se cu economia care încetinește, acesta fiind sub nivelul la care se tranzacționează barilii de petrol provenind din Orientul Mijlociu, Africa, Statele Unite sau Europa. În mod adițional, Beijing primește separat aproximativ 800,000 bpd de petrol rusesc prin conducte în baza contractelor guvernamentale. Acest fapt duc până la 2,000,000 bpd în luna mai, reprezentând 15% din cererea totală a Chinei.
Între 70 și 80 de milioane de barili de țiței din Rusia se aflau în tranzit, 64,4 milioane de barili fiind transportați pe cale maritimă, săptămâna trecută, mai mult decât dublul cantității de dinaintea invaziei din Ucraina, continentul asiatic devenind pentru prima oară cel mai mare cumpărător la nivel mondial.
Cu toate acestea prețul petrolului se situa la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, iar pe total, petrolul cunoscând o creștere de aproximativ 50% în anul 2022. Reuniunea care va avea loc pe 2 iunie a grupului OPEC+ va decide cu cât va modifica acordul de anul trecut și dacă va spori producția de țiței răspunzând solicitărilor statelor occidentale sau va păstra acordul de limitare a producției, fapt ce ar conveni intereselor Rusiei, deoarece ar menține prețul ridicat.
Aceste acțiuni ale Chinei nu trebuie înțelese ca fiind de susținere a Rusiei și a invaziei din Ucraina, ci doar o oportunitate care se ivește Beijingului, la momentul potrivit, prețurile cărbunelui și petrolului rusesc, fiind mult sub nivelul pieței datorită nevoi Moscovei de a atenua sancțiunile la care este supusă. Este posibil ca în cazul în care Statele Unite și Uniunea Europeană să fie dispuse să impună sancțiuni și asupra statelor sau agenților economici terți, statul asiatic să limiteze importul de petrol și cărbune din rusesc. Chiar dacă piața de desfacere chineză a reprezentat 16% din totalul exporturilor la nivelul Rusiei, inversul nu este valabil, piața rusească totalizând doar 2% din totalul exporturilor chineze, piețele europene și americană având o pondere considerabil mai mare[7].
[1] China needs Russian coal. Moscow needs new customers – CNN
[2] Power Shortages Resolved in China (fitchratings.com)
[3] China April coal imports soar, driven by panic orders in early March | Reuters
[4] Coking Coal Resources, Supply, Ports, Cost in China | Chinese Thermal Coal Spot Prices | Coal Power (sxcoal.com)
[5] China quietly increases purchases of low-priced Russian oil (cnbc.com)
[6] Charles Michel on Twitter: “#Unity Agreement to ban export of Russian oil to the EU. This immediately covers more than 2/3 of oil imports from Russia, cutting a huge source of financing for its war machine. Maximum pressure on Russia to end the war. #EUCO” / Twitter
[7] China can’t do much to help Russia’s sanction-hit economy – CNN
