NATO (North Atlantic Threaty Organization) este o alianță militară înființată în 1949 de către Statele Unite ale Americii, Canada, Marea Britanie, Portugalia, Norvegia, Olanda, Luxemburg, Italia, Islanda, Franța, Danemarca și Belgia cu scopul declarat de a proteja statele membre în fața oricărei agresiuni militare din partea Uniunii Sovietice în primă faza, iar mai apoi din partea Pactului de la Varșovia[1] (ca răspuns la NATO, Uniunea Sovietică creează Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală, o alianță formată din Uniunea Sovietică și statele ei satelit, în 1955).
De-a lungul timpului, de la 12 membrii, NATO a ajuns la 30 de membrii în prezent existând 9 serii de aderare la această organizație:
-1952 – Grecia și Turcia;
-1955 – Germania (Republica Federală Germană);
-1982 – Spania;
-1999 – Republica Cehă, Polonia și Ungaria;
-2004 – Bulgaria, România, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia;
-2009 – Albania și Croația;
-2017 – Muntenegru;
-2020 – Macedonia de Nord[2].
Pe lângă acestea, în prezent mai există 3 state care doresc aderarea la NATO: Bosnia și Herțegovina, Ucraina și Georgia.
Războiul din Ucraina a fost pornit datorită dorinței expres a liderului de la Kremlin de a schimba guvernarea pro-europeană și pro-NATO de la Kiev și de a stopa definitiv speranțele acestui stat de a adera la NATO, organizație văzută de Putin ca fiind un pericol la adresa Federației Ruse și a tendințelor expansioniste ale acesteia.
Înaintea declanșării războiului Putin a declarat că dorește nu doar ca NATO să-și revizuiască (să oprească) extinderea către est, dar chiar să revină la ”granițele” pe care le avea în 1997, retrăgându-și trupele, echipamentele și dezafectând instalațiile pe care aceasta le are în statele care au aderat după 1997. În esență, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, România, Slovenia, Croația, Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord și Bulgaria să nu mai fie membre NATO[3].
Conform liderului de la Kremlin, Occidentul făcuse o promisiune în 1990 de a nu se extinde către est, promisiune încălcată de mai multe ori. Cu toate acestea, chiar fostul Președinte al Federației Ruse, Mihail Gorbaciov, a invalidat afirmațiile lui Putin, declarând că problema extinderii NATO nu a fost niciodată abordată[4].
Suedia și Finlanda sunt cele 2 state nordice care deși nu sunt membre NATO beneficiază de tratament preferențial cooperând cu NATO atât în proiecte care susțin creșterea capabilităților și interoperabilitatea între ele cum ar fi ”Parteneriatul pentru planificarea păcii și a procesului de Revizuire”[5], ambele state participând regulat în diverse programe de pregătire organizate de NATO alături de state membre NATO. Finlanda și Suedia participă la două inițiative strategice de transport aerian: Strategic Airlift Capability (SAC) și Strategic Airlift International Solution (SALIS). Finalanda și NATO au semnat un acord cadru în 2017 în domeniul apărării cibernetice, statul finlandez participând la Centrul de Excelență pentru Apărare Cibernetică Cooperativă NATO, iar Suedia joacă un rol important în pregătirea forțelor statelor partenere NATO, Centrul Intonațional al Forțelor Armate Suedeze oferind exerciții cu accent pe asistență umanitară, servicii de salvare, operațiuni de sprijinire a păcii, pregătire civilă și controlul democratic al forțelor armate.
Atât Suedia cât și Finlanda au contribuit activ în cadrul mai multor operațiuni NATO, cum ar fi operațiunea de păstrare a păcii din Bosnia-Herțegovina, misiunile de păstrare a păcii din Kosovo (KFOR). In mod asemănător ambele state nordice participă la Forța de Răspuns Consolidată a NATO (NRF- NATO Response Force) semnând un act adițional care permite sprijinul logistic forțelor aliate situate în tranzit pe teritoriul său în timpul exercițiilor sau într-o situație de criză[6]‘[7]. Este clar că deși ambele state nu sunt membre NATO au o relație foarte strânsă și chiar privilegiată cu NATO.
Rusia a avertizat Suedia și Finlanda împotriva aderării la NATO, argumentând că o astfel de mutare nu ar face decât să crească instabilitatea în Europa, Rusia fiind forțată să ia măsuri, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului ridicând ștacheta și amenințând că nu se mai poate vorbi de o zona baltică fără arme nucleare (făcând referire directă la exclava rusă Kaliningrad care se află între Polonia și Lituania), Medvedev amenințând Suedia și Finlanda că dacă doresc să adere la NATO trebuie să se obișnuiască să trăiască cu ”arme nucleare și rachete supersonice aproape de casă”[8]. Nu este clar că în acest moment arme nucleare nu se află deja în Kaliningrad chiar din 2019[9].
Până la începerea războiului din Ucraina, sondajele de opinie realizate în Suedia și Finlanda arătau că nu există o reală susținere populară pentru aderarea la NATO, dar ultimele sondaje de opinie realizate în ultima lună arată o schimbare majoră, atât la nivelul societății cât și la nivelul clasei politice.
Sondajul de opinie realizat în Suedia indică în prezent că 57% din populație susține aderarea la NATO, față de 51% în martie, cei indeciși au scăzut de la 25% la 22%, iar cei care se opuneau au scăzut de la 24% la 21%. Este o creștere substanțială chiar și față de sondajul din martie, care a fost primul sondaj în care 51% (peste jumătate) din cei intervievați se declarau în favoarea aderării[10](până la izbucnirea conflictului procentul celor care erau pro-NATO era in jurul valorii de 45%, în mai puțin de două luni, aceștia ajungând la 57% în special datorită retoricii agresive a Rusiei față de Suedia și Finlanda și a invaziei din Ucraina).
Situația este similară și în Finlanda, unde în prezent 53% sunt în favoarea aderării, în creștere de la 19%.
Astfel Primul-ministru al Finlandei, Sanna Marin și Primul-ministru al Suediei, Magdalena Andersson au declarat oficial că Helsinki și Stockholm fac pași în direcția aderării la NATO, argumentând că arhitectura securității s-a schimbat fundamental în Europa[11].
Astfel, este probabil ca Putin să aibă parte de exact opusul a ceea ce dorea la începutul acestei campanii de ”demilitarizare” și ”denazificare” a Ucrainei.
Nu numai că Ucraina în acest moment țintește clar spre Uniunea Europeană și spre Occident, dar statele NATO își cresc capacitățile militare, Germania pare trezită din amorțeala și idealismul care au caracterizat politica externă în ultimele decenii, NATO după ce a fost declarat în moarte cerebrală de către Președintele Macron[12], pare a se trezi la viață mai activ decât oricând, iar două state care nu aveau nici un interes să adere la NATO, încep să facă pași serioși în această direcție tocmai datorită amenințărilor lui Putin și atacului asupra Ucrainei.
[1] Milestones: 1945–1952 – Office of the Historian (state.gov)
[2] The story behind Nato’s eastward expansion – Investment Monitor
[3] Why has Russia invaded Ukraine and what does Putin want? – BBC News
[4] Did NATO Promise Not to Enlarge? Gorbachev Says “No” (brookings.edu)
[5] NATO – Topic: Partnership for Peace Planning and Review Process (PARP)
[6] NATO – Topic: Relations with Finland
[7] NATO – Topic: Relations with Sweden
[8] Russia warns of nuclear, hypersonic deployment if Sweden and Finland join NATO | Reuters
[9] Kaliningrad photos appear to show Russia upgrading nuclear weapons bunker | Russia | The Guardian
[10] Growing majority of Swedes back joining NATO, opinion poll shows | Reuters
[11] With Eye on Russia, Finland, Sweden Move Toward NATO Membership (rferl.org)
[12] Nato alliance experiencing brain death, says Macron – BBC News
